28,495 matches
-
nerespectare, o sancțiune contravențională, statul, în general, prin entitățile cu autoritate publică (organele de poliție rutieră, în acest caz), nu poate să asigure respectarea legii și nici tragerea la răspundere în caz contrar. În acest sens, Curtea a reținut, în jurisprudența sa, că tuturor obligațiilor legale, și cu atât mai mult unora de ordin constituțional, trebuie să le corespundă sancțiuni legale în cazul nerespectării lor. Altfel, obligațiile juridice ar fi reduse la semnificația unor simple deziderate, fără niciun rezultat practic în
DECIZIA nr. 315 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260692]
-
circulația pe drumurile publice. Curtea constată că astfel este respectată cerința necesității acestei măsuri și, totodată, a ingerinței minime pe care statul, prin adoptarea măsurii legale criticate, o poate realiza asupra drepturilor individuale. În acest sens, Curtea a arătat, în jurisprudența sa în materie, că ori de câte ori sunt în discuție drepturi fundamentale, exigențele constituționale de protecție a acestor drepturi impun o gradare a intervenției etatice, astfel încât opțiunea legislativă să se îndrepte către măsura cel mai puțin restrictivă de
DECIZIA nr. 315 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260692]
-
«potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, deciziile pronunțate de Curtea Constituțională sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor, având aceleași efecte pentru toate autoritățile publice și toate subiectele individuale de drept. (...) Mai mult, în acord cu jurisprudența sa, spre exemplu, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 17 ianuarie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 26 ianuarie 1995, sau Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 258 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260728]
-
februarie 2022, paragrafele 195-199, a reținut că legislația în vigoare normează două sisteme diferite, și anume un sistem reglementat de Codul de procedură penală și un sistem reglementat de Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României. De asemenea, în jurisprudența sa (a se vedea Decizia nr. 91 din 28 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 348 din 20 aprilie 2018), Curtea a subliniat diferențele ce decurg din reglementarea separată a acestor două sisteme, atât în
DECIZIA nr. 258 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260728]
-
anterior menționate. Astfel, prin art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a fost prevăzut un termen de 30 de zile de la comunicare în care persoana care se consideră vătămată poate formula plângere prealabilă împotriva actului administrativ. Doctrina și jurisprudența au statuat în mod constant că formularea recursului grațios/plângerii administrative prealabile peste termenul legal echivalează cu neexercitarea acestei proceduri care a fost reglementată ca și condiție de exercitare a dreptului la acțiune în materia contenciosului administrativ și a cărei neîndeplinire
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
de justiție, neputându-se scoate din sfera de cuprindere a activităților instanțelor de judecată interpretarea normelor juridice în vigoare ori care nu sunt în vigoare, așa cum de altfel s-a exprimat în mod ferm de foarte multe ori în jurisprudența sa și Curtea Constituțională. Autoritatea judecătorească are competența de a supune unui examen juridic norma legală în discuție, prin aplicarea la cazul concret dedus judecății, intervenind în relațiile sociale concrete aduse în fața sa, iar prin soluționarea acestora nu înseamnă
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
fundamentale care instituie dreptul la un proces echitabil din perspectiva obligativității instanțelor de a proceda la un examen efectiv al tuturor observațiilor și argumentelor prezentate de părți și de a motiva hotărârea pronunțată prin prisma acestor elemente, precum și la jurisprudența constantă a Curții Europene de contencios a drepturilor omului, rezultată în special din cauzele împotriva României (Albina, Buzescu, Dima, Bock și Palade), instanța de recurs constată că abordarea instanței de fond a fost de natură a surprinde aspectele importante ale
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
administrativ cu a cărui legalitate a fost învestită instanța de fond a verifica are caracter individual sau normativ, întrucât regimul plângerii prealabile are valențe specifice în cazul fiecărei categorii în parte. Așa cum s-a reținut în doctrină și în jurisprudență, distincția dintre actele administrative normative și cele cu caracter individual se face pe tărâmul întinderii efectelor juridice pe care le produc. Actele administrative normative conțin reguli de conduită generale, abstracte și impersonale de aplicabilitate repetată. Stabilind reguli de conduită, raporturi
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
scopul pedepsei penale, un spor obligatoriu creând un sentiment de injustiție, fiind în fapt o intervenție disproporționată, un abuz din partea autorității statale. ... 10. Curtea de Apel Constanța - Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, invocând jurisprudența Curții Constituționale, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că modul în care legiuitorul a înțeles să sancționeze pluralitatea de infracțiuni constituie un element de politică penală, în expunerea de motive a noului Cod penal menționându-se că acest
DECIZIA nr. 307 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260579]
-
noului regim juridic de sancționare a celor două forme de concurs de infracțiuni, real și formal - cât privește persoana fizică, infractor major -, Parlamentul s-a plasat în interiorul marjei sale de apreciere. ... 20. De asemenea, Curtea a reținut că din jurisprudența mai sus citată reiese că argumentele care au stat la baza respingerii, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate nu au avut în vedere exclusiv repetarea comportamentului infracțional, adică perseverența pe calea infracțională a persoanei care comite două sau mai multe
DECIZIA nr. 307 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260579]
-
la un proces echitabil se asigură prin norme de drept procesual penal. Pentru acest motiv, dispozițiile constituționale ale art. 21 alin. (3) nu sunt aplicabile în prezenta cauză. ... 24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate pronunțată de Curte prin deciziile mai sus menționate, precum și considerentele care au fundamentat această soluție își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 25. Pentru considerentele expuse mai sus
DECIZIA nr. 307 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260579]
-
sale procesuale, conform art. 374 alin. (9) din Codul de procedură penală, precum și dreptul de a se apăra singur sau de a fi asistat sau reprezentat de un avocat. ... 25. Referitor la accesul la justiție, Curtea a reținut, în jurisprudența sa, spre exemplu, prin Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, că acesta presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justiția se înfăptuiește. De aceea, s-
DECIZIA nr. 311 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260580]
-
poate îngrădi accesul la justiție, are ca semnificație faptul că legiuitorul nu poate exclude de la exercițiul drepturilor procesuale pe care le-a instituit nicio categorie sau niciun grup social. ... 26. Referitor la dreptul la apărare, s-a reținut în jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, prin Decizia nr. 1.354 din 22 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 7 decembrie 2009, că, garantând dreptul la apărare, Constituția prevede, la art. 24 alin. (2), că în
DECIZIA nr. 311 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260580]
-
potrivit prevederilor legale anterior menționate, procurorul poate solicita administrarea unor noi probe, nefiind astfel încălcate, prin dispozițiile legale criticate, prevederile art. 131 alin. (3) din Constituție privind rolul Ministerului Public. Referitor la rolul Ministerului Public, Curtea Constituțională a reținut, în jurisprudența sa, mai exact prin Decizia nr. 663 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015, paragraful 22, că, în cadrul procesului penal, spre deosebire de părți, procurorul îndeplinește un rol
DECIZIA nr. 311 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260580]
-
excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, având în vedere că lipsa motivării acesteia închide calea valorificării efective a drepturilor pretins a fi încălcate. Astfel, nu sunt respectate exigențele de motivare pe care Curtea Constituțională le-a impus în mod constant în jurisprudența sa, dată fiind numai înșiruirea textelor de referință din Constituție pretins a fi încălcate, fără a fi demonstrată în concret relația de contrarietate existentă între acestea și textul criticat. În concret, argumentele aduse de autoarea excepției vizează numai critici privitoare
DECIZIA nr. 348 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260261]
-
pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, precum și prin raportare la dispozițiile relevante din Codul civil. ... 15. Referitor la critica unei decizii pronunțate într-un recurs în interesul legii, Curtea Constituțională a statuat, de principiu, în jurisprudența sa că o asemenea decizie nu poate constitui eo ipso obiect al excepției de neconstituționalitate, fiind, din această perspectivă, inadmisibilă, deoarece instanța de contencios constituțional, în acord cu prevederile art. 146 din Legea fundamentală, nu are competența de a cenzura
DECIZIA nr. 348 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260261]
-
României, Partea I, nr. 672 din 21 septembrie 2011, și Decizia nr. 8 din 18 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 17 martie 2011). ... 17. Având în vedere cele mai sus statuate, în jurisprudența Curții cu privire la această materie pot fi identificate două abordări distincte, în funcție de obiectul criticii de neconstituționalitate, și anume: în primul caz, când autorul excepției critică însăși decizia pronunțată într-un recurs în interesul legii, excepția are caracter
DECIZIA nr. 348 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260261]
-
acuzatul, dar și martorul este apărat de posibilitatea de a se autoacuza. ... 6. Curtea de Apel Suceava - Secția penală și pentru cauze cu minori opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece normele procesual penale criticate răspund exigențelor impuse de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la protecția împotriva auto-incriminării și nu încalcă dreptul la un proces echitabil sau prezumția de nevinovăție. Reține că art. 118 din Codul de procedură penală reglementează dreptul martorului de a nu se acuza
DECIZIA nr. 115 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258221]
-
îngrădite sub nicio formă. Această expresie „nu pot fi îngrădite sub nicio formă“ reprezintă o manifestarea a experienței românești a limitării credințelor religioase în perioada comunistă. Arată și că, potrivit art. 9 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, jurisprudenței Curții Constituționale și doctrinei, libertatea religioasă implică totodată și manifestarea credințelor. Astfel, având în vedere că legea nu distinge, aplicând principiul de interpretarea ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus, rezultă că nu poate fi îngrădită nici manifestarea credințelor
DECIZIA nr. 49 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257875]
-
pe care le va aprecia. Se realizează în acest fel o delegare a prerogativei legiferării în mod neconstituțional, cu încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) și (5), ale art. 53 alin. (1) și ale art. 115 alin. (6) și a jurisprudenței Curții Constituționale în care s-a reținut că sursa limitărilor drepturilor și libertăților fundamentale nu poate fi decât o lege. ... 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. Apreciază că prevederile constituționale invocate de autoarea excepției
DECIZIA nr. 49 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257875]
-
religioase, iar lipsa sau limitarea acestei manifestări ar însemna că s-ar admite cenzura credințelor religioase din partea statului. În acest sens invocă atât art. 9 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, cât și jurisprudența Curții Constituționale prin Decizia nr. 27 din 19 ianuarie 2017 și Decizia nr. 485 din 6 mai 2008. ... 8. Autoarea excepției consideră că prin textele de lege criticate se solicită cetățenilor României să adere la o altă credință religioasă decât
DECIZIA nr. 49 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257875]
-
timp ce dispozițiile art. 45 din aceeași lege garantează exercitarea liberă a activității cultelor religioase, cu respectarea regulilor de protecție sanitară stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne. ... 24. Așa cum s-a reținut în jurisprudența Curții Constituționale, pentru a restrânge exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți în condițiile prevederilor constituționale ale art. 53 este necesar ca: domeniul să vizeze doar drepturile fundamentale, și nu orice drepturi subiective de natură legală sau convențională; restrângerea exercițiului
DECIZIA nr. 49 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257875]
-
lit. a) și al art. 65 lit. j) din Legea nr. 55/2020, nu reiese în mod clar ce înseamnă „întruniri de natura activităților [...] religioase [...] în spații închise. “ ... 35. Față de aceste critici, Curtea reține, în acord cu cele statuate în jurisprudența sa, așa cum este Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându
DECIZIA nr. 49 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257875]
-
că dispozițiile art. 181 din Codul de procedură civilă stabilesc modalitatea de calcul al termenelor procedurale, iar instituirea acesteia ține de competența legiuitorului, în limitele consfințite de Constituție. Referitor la dispozițiile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu, Deciziile nr. 43 din 4 februarie 2020 și nr. 64 din 24 februarie 2022. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 5. Prin Decizia civilă nr. 1.424 din 17 decembrie
DECIZIA nr. 194 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257896]
-
să stabilească dacă modalitatea de rezolvare de principiu a chestiunii de drept, prin Decizia nr. 45 din 12 decembrie 2016, este în concordanță cu art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție și cu principiile echivalenței și efectivității, dezvoltate în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. ... 15. De asemenea, Guvernul invocă Decizia Curții Constituționale nr. 251 din 9 martie 2006 și arată că sunt neîntemeiate criticile formulate cu privire la art. 181 din Codul de procedură civilă. ... 16. Președinții celor
DECIZIA nr. 194 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257896]