3,084 matches
-
reguli convenționale, în jurul cărora se poate oscila. Fiecare operă este un amestec de convenții și inovații. Bunurile sunt convenții obiectivate: echipamente permanente, formate (foto 24 × 36), instrumente (claviaturi acordate la opt octave și jumătate), tablouri (rame, pânze), calibrare a interviurilor jurnalistice (într-un minut), durata muzicii, lungimea articolelor (în coloane), care sunt în relație directă cu utilizările așteptate. Becker preia de la Meyer (Emotion and Meaning in music, University of Chicago, Chicago, 1956) ideea potrivit căreia convențiile pot fi înțelese în sensul
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
postcomunistă a lui ¨a gîndi negru și a vorbi negru¨. * de la o castă închisă, cu selecție de sus în jos, bazată pe criterii exclusiv ideologice * la democratizarea și profesionalizarea breslei, trecerea la un stadiu profesional fiind marcată de : raționalizarea practicilor jurnalistice; formarea interdisciplinară (în științele comunicării, științe politice, științele limbii); schimbarea mentalității (de la eroul justițiar tip Watergate la furnizorul de informație nudă în jurnalismul de serviciu). Consolidînd relația dintre comunicare și democrație, mass-media poate să ofere remedii sau cel puțin să
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
journalisme). Dar deși macrostructura semantică este inevitabil analogă: spectacularizarea politicului, presiunea scopului și a logicii comerciale, hegemonia televiziunii etc., perspectivele sînt diferite; pentru Eco esențială este evoluția sistemului și a "populațiilor" de concepte, iar pentru Bourdieu rolul actorului-jur-nalist în cîmpul jurnalistic. După dezbaterile și polemicile anilor '70 privitoare la funcția presei (discriminarea știre/comentariu și ca un corolar apelul la obiectivitate), asistăm astăzi la o periculoasă tematizare susceptibilă să transforme cîteva incidente critice intens mediatizate în orientări generale (de la cîteva cazuri
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Textele suport selectate pentru biletele de examen au o mare diversitate, constituind decupaje semnificative de 175- 250 de cuvinte, la prima vedere. Fragmentele pot fi selectate din texte ficționale (literare) sau nonficționale (text argumentativ, epis tolar, memorialistic, eseistic, juridic administrativ, jurnalistic, științific etc.). Textulsuport este însoțit de itemi semiobiectivi de tipul întrebărilor structurate. Primul item vizează situația de comunicare (elementele situației de comunicare, scopurile comunicării, tipul de text și organizare specifică, încadrare întrun stil funcțional, elemente de conținut, mesajul global etc.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
vedere finalități pragmatice, cogni tiveducative sau de divertisment. - Scopul informativ urmărește transmiterea unei serii de date, de informații, de cifre, de rezultate etc. întrun discurs obiectiv. Este prioritar în cazul textelor științifice și al celor juridic administrative. Comunicările specifice stilului jurnalistic și stilului colocvial urmăresc acest scop întro măsură mai mică sau mai mare. - Scopul persuasiv vizează transmiterea unor idei, formarea unor convingeri sau opinii, modelarea ori schimbarea unor comportamente, atitudini, reprezentări etc. Textele în care predomină scopul persuasiv - texte publicistice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cineastei Frances Stonor Saunders, The Cultural Cold War: The CIA and the World of Arts and Letters (The New Press, New York, 1999; versiunea americană abreviată a ediției britanice apărute la Granta Books, Londra, în același an, sub titlul și mai jurnalistic Who Paid the Piper: The CIA and the Cultural Cold War). Pornind de la o „radere” a lui Saunders (care nu a făcut decât să-i „demaște” pe membrii Congresului ca agenți imperialiști, dând numeroase documente de arhivă, dar fiind incapabilă
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
daruri princiare, ceremonii nupțiale sau îndoliate, arsenalul crimei romantice). Nuvelele istorice ale lui A., amestec nediferențiat de erudiție, elemente legendare cu ținte mitice și romanesc senzațional, sunt relatate linear, într-o compoziție minimală, de un narator unic, surprins de pusee jurnalistice (vorbind, anacronic, de „republici”, „deputați”, „vot”, „guvern național” ș.a.). Deși valențele artistice ale limbii scriitorului au fost totdeauna discutabile, A. apare bine orientat teoretic în dezbaterile filologice. Într-un Referat asupra „Gramaticii” lui Gh. Săulescu (1833), considera limba un bun
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
direct al campaniilor high-tech. Recursul sporit la aceste tehnici este însoțit de o transformare a spațiului public și a regulilor jocului. CAPITOLUL I CONCEPȚII TEORETICE CONTRASTANTE Noțiunea de comunicare politică așa cum o găsim astăzi întrebuințată în discursurile de tip politic, jurnalistic și științific este extrem de confuză. Această situație este cauzată de mai mulți factori. Incertitudinea conceptuală legată de comunicare, pe de o parte, și de politică, pe de alta, lasă un apreciabil spațiu de manevră semantică în acțiunea de combinare a
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
dacă punem față în față eforturile depuse și dificultatea de a evalua un rezultat practic. Mediatorii, dacă prin acest termen înțelegem marele grup al tuturor celor care pot juca un rol în conceperea, difuzarea mesajelor politice controlate și în tratamentul jurnalistic al informației, constituie un al doilea pol de observare. În încercarea de profesionalizare a celor dintîi (publicitate, marketing politic și relații publice) și în încercarea celorlalți de a deveni vedete, cel puțin în cîmpul audiovizual, aceste grupări par a fi
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
acțiunile lor și mijloacele de informare ca pe niște vectori specifici strategiilor lor. Nu doar tratarea informației este gratuită pentru candidat, ci i se asigură și accesul la o audiență largă prin intermediul jurnalelor scrise, radiodifuzate sau televizate. În plus, acoperirea jurnalistică a campaniei de către organele de informare nu vehiculează întotdeauna o propagandă particulară, iar prin această particularitate ea este mai mult o strategie. Cercetările psihosociologice 60 au demonstrat, mai ales de la Festinger, că rezistența la persuasiune este cu atît mai scăzută
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
revendicările să fie expuse într-o manieră credibilă și pentru a reuni difuzarea acestora prin intermediul reuniunilor, manifestațiilor, petițiilor, contactelor cu presa. Și prin aceste mijloace de comunicare trebuie exercitată o presiune asupra autorităților publice. Amplificarea contestării ce rezultă din acoperirea jurnalistică explică faptul că accesul la canalele media locale și naționale este o formă de acțiune privilegiată. Ea este dublată de o legitimare a mișcării, prin accesul la statutul de producător al unui eveniment demn de a fi mediatizat. Pentru o
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
al degradării relațiilor interumane. Căci defectele din caracterul unui om, cele ale gândirii și mentalității unei comunități se exprimă în modul în care se vorbește și se scrie. Ținta atacului lui Kraus a fost cu deosebire limbajul foiletonului, un gen jurnalistic foarte gustat în Viena timpului. Ceea ce acuza Kraus la acest gen era amestecul relatării faptelor cu opiniile autorului. Lumea sentimentelor și reflecțiilor foiletonistului era în acest fel proiectată asupra faptelor. Kraus considera că amestecul până la deplină indistincție a faptelor și
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
comparați cu o personalitate de talia lui Russell. Persoana celui din urmă întrunea daruri și însușiri care de cele mai multe ori se exclud: inteligență pătrunzătoare, orizont neobișnuit de larg al intereselor și preocupărilor, înzestrare excepțională pentru analiză și raționament abstract, ușurință jurnalistică a scrisului. Aceeași persoană a scris texte deosebit de aride, ca articolul despre denotare sau capitole din Principia mathematica, și eseuri asupra relațiilor dintre sexe și asupra educației copiilor sau cea mai accesibilă și populară istorie a filozofiei occidentale. Ca cercetător
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
2.5. Nivelul lexical - cuvintele trebuie folosite fără nicio funcție expresivă, așadar cu sensul propriu, denotativ, care să nu poată genera niciun fel de ambiguități. Un enunț precum „Adi Mutu o vrea pe Monica Bârlădeanu”, potrivit În stilul literar sau jurnalistic, nu are ce căuta În textul științific. În urmă cu mulți ani, am colaborat, În cadrul Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca, la Dicționarul general al literaturii române, redactând mai multe articole despre diverse publicații. Articolele mi-
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
titlul. Dacă el nu atrage suficient atenția sau nu reușește să sugereze conținutul și domeniul de aplicare al lucrării, foarte puțini cititori se vor Încumeta să o parcurgă” (Florea, 1983, p. 113). CITAT RETRAS!!! Am arătat cu alt prilej („Titlul jurnalistic”, În Stilistică și mass-media. Aspecte ale experienței jurnalistice, Editura Excelsior, Cluj-Napoca, 1999, pp. 96-119) câteva dintre „secretele” titlului jurnalistic (uneori și literar). Spre deosebire de acestea, titlul unei lucrări științifice presupune o seamă de restricții și exigențe: - să fie cât mai scurt
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
nu reușește să sugereze conținutul și domeniul de aplicare al lucrării, foarte puțini cititori se vor Încumeta să o parcurgă” (Florea, 1983, p. 113). CITAT RETRAS!!! Am arătat cu alt prilej („Titlul jurnalistic”, În Stilistică și mass-media. Aspecte ale experienței jurnalistice, Editura Excelsior, Cluj-Napoca, 1999, pp. 96-119) câteva dintre „secretele” titlului jurnalistic (uneori și literar). Spre deosebire de acestea, titlul unei lucrări științifice presupune o seamă de restricții și exigențe: - să fie cât mai scurt, suprimând verbele a fi, a avea, a obține
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
foarte puțini cititori se vor Încumeta să o parcurgă” (Florea, 1983, p. 113). CITAT RETRAS!!! Am arătat cu alt prilej („Titlul jurnalistic”, În Stilistică și mass-media. Aspecte ale experienței jurnalistice, Editura Excelsior, Cluj-Napoca, 1999, pp. 96-119) câteva dintre „secretele” titlului jurnalistic (uneori și literar). Spre deosebire de acestea, titlul unei lucrări științifice presupune o seamă de restricții și exigențe: - să fie cât mai scurt, suprimând verbele a fi, a avea, a obține etc. Titluri care Încep cu formulări specifice anilor ’50 au ieșit
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Al.I. Cuza”). Dacă trimiterea se face la un studiu apărut Într-un volum colectiv, vom preciza: autorul, titlul studiului, prepoziția În, numele coordonatorului (dacă acesta este menționat pe foaia de titlu), locul, editura, anul și pagina: Ilie Rad, „Titlul jurnalistic”, În Mihai Coman (coordonator), Manual de jurnalism. Tehnici fundamentale de redactare, vol. II, Polirom, Iași, 1999, p. 46. Când trimiterea se va face la un articol apărut Într-o revistă, vom preciza: numele autorului, titlul articolului, anul de apariție, anul
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
acesta, exact așa cum apare pe foaia de titlu, și va fi scris tot cu italice. Exemple: Cristoiu, Ion, În vestă, printre fracuri. Note de călătorie satirice din străinătate, Editura Historia, București, 2007. Rad, Ilie, Stilistică și mass-media. Aspecte ale experienței jurnalistice, prefață de prof. univ. dr. G. Gruiță, Editura Excelsior, Cluj-Napoca, 1999. Schneider, Wolf; Esslinger, Detler, Die Überschrift. Sachzwänge, Fallstricke, Versuchungen, Rezepte, List Verlag München-Leipzig, 1993. • Unele cărți sunt tipărite prin colaborarea a două edituri. În acest caz, trebuie menționate ambele
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de a-l asculta pe celălalt: secretele unei cumunicări reușite. Traducere de Dana Zămosteanu. Iași: Polirom. Caracostea, D. (2000). Expresivitatea limbii române. Iași: Polirom Cardon, A., Lenhardt, V., & Nicolas, P. (2005). L'analyse transactionnelle. Groupe Eyrolles. Căprioară, A. (2009). Discursul jurnalistic și manipularea. Iași: Institutul European. Cărbunaru, S. (1988). Tehnica în teatru. Ghid pentru regizorul tehnic. București: Editura Tehnică. Ceuca, J. (2002). Evoluția formelor dramatice. Cluj-Napoca: Editura Dacia. Chiricu, I. (2010). Mijloace paralingvistice ale discursului raportat în conversație. In Zafiu, R.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
a întâmplat cu directorul de vânzări stradale al unui ziar. Atunci când conducerea ziarului a fost înștiințată despre stilul managerial negativ al directorului, consultantului care se ocupa de firmă i s-a comunicat că acest om era o legendă în domeniul jurnalistic. Ținea conferințe celor din domeniu despre managementul vânzărilor stradale și era total dedicat muncii sale. Însă, atunci când șefii săi au a început să constate progresele înregistrate de ceilalți manageri în momentul în care și-au schimbat comportamentul managerial din unul
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
Vladimir Berlinschi; 2.III.1952, Tănătari, j. Tighina), poet, prozator și dramaturg. Este fiul Raisei (n. Osadci) și al lui Isachie Neagoe, țărani. Urmează liceul în localitatea natală, absolvindu-l în 1969, și se înscrie la Facultatea de Filologie, secția jurnalistică, a Universității din Chișinău, obținând diploma în 1975. Între 1978 și 1980 urmează cursurile Intitutului Pedagogic „Al. Russo” din Bălți, în același timp funcționând ca profesor de limba franceză la Buda și Călărași, apoi ca inspector la Direcția Arhivelor de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288382_a_289711]
-
la Iași, apoi la Roman, a fost trimis (1888) în Germania, unde a și terminat liceul. La Universitatea berlineză, a urmat apoi cursuri de sociologie și economie politică. Întors în orașul natal, și-a inaugurat în 1895 îndelungata-i carieră jurnalistică printr-o colaborare bătăioasă la ziarul local „Lumina”, semnând, de acum înainte, B. Brănișteanu. La începutul lui 1896, cu ajutorul lui C. Mille, intră în redacția ziarului „Adevărul”, din 1899, în unele perioade semnătura sa putând fi întâlnită aici, aproape zi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285863_a_287192]
-
al degradării relațiilor interumane. Căci defectele din caracterul unui om, cele ale gândirii și mentalității unei comunități se exprimă în modul în care se vorbește și se scrie. Ținta atacului lui Kraus a fost cu deosebire limbajul foiletonului, un gen jurnalistic foarte gustat în Viena timpului. Ceea ce acuza Kraus la acest gen era amestecul O VIAȚĂ DE EROU? 21 relatării faptelor cu opiniile autorului. Lumea sentimentelor și reflecțiilor foiletonistului era în acest fel proiectată asupra faptelor. Kraus considera că amestecul până la
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
comparați cu o personalitate de talia lui Russell. Persoana celui din urmă întrunea daruri și însușiri care de cele mai multe ori se exclud: inteligență pătrunzătoare, orizont neobișnuit de larg al intereselor și preocupărilor, înzestrare excepțională pentru analiză și raționament abstract, ușurință jurnalistică a scrisului. Aceeași persoană a scris texte deosebit de aride, ca articolul despre denotare sau capitole din Principia mathematica, și eseuri asupra relațiilor dintre sexe și asupra educației copiilor sau cea mai accesibilă și populară istorie a filozofiei occidentale. Ca cercetător
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]