4,114 matches
-
mult pe Rezervele noastre, sau a distruge moralul armatei compuse doar din voluntari". Ați promis să modernizați strategia și tacticile militare americane, să aveți mai multă grijă de familiile militarilor și să sporiți beneficiile veteranilor. De asemenea, ați jurat să lărgiți și mai mult armata și, prin aceasta, ați citat avertismentul concis și plin de miez al lui Eric Shinseki (general în rezervă, Armata SUA): ,,Feriți-vă să aplicați strategia unei armate de douăsprezece divizii în cazul uneia de zece divizii
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
tendințele hegemonice ale Americii în același grad în care deplângeau pierderea propriilor capacități imperiale. În orice caz, alianța a rămas unită de-a lungul obositoarelor încercări din Bosnia și Kosovo, a salutat noile democrații ale Europei postcomuniste și și-a lărgit scopul pentru a se confrunta cu amenințările survenite din afara regiunii. Astfel, deși teama de Uniunea Sovietică s-a disipat, idealurile euroatlantice au continuat, păstrându-se un sentiment puternic al țelului comun. Intră în scenă George W. Bush. Europenii, care se
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
iuți de picior. Acum, ca dovadă a progresului, străzile sunt sufocate de mașini care aproape staționează. De la reformele lui Deng, economia Chinei a crescut într-un ritm neegalat în istorie. Sărăcia extremă a scăzut vertiginos, clasa de mijloc s-a lărgit, iar centrele industriale chineze au devenit receptacule atractive pentru investițiile străine. Iar succesul Chinei nu se limitează la efectul ,,cursei până la capăt" izvorând dintr-un surplus al forței de muncă necalificate. China produce de două ori mai mulți oameni de
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
este însuși capitalul, proporțiile condițiilor de producție și tendința excesivă a capitaliștilor de a se îmbogăți (de a-și spori capitalul) și nicidecum consumul care este subminat anticipat, căci cea mai mare parte a populației (populația muncitoare) poate să-și lărgească consumul numai în limite foarte înguste." Din păcate, nici această "ipoteză" nu are conținutul și sensul așteptat și nici nu ne poate convinge de valabilitatea ei. Era oare capitalistul industrial (cel pe care îl analizează și îl critică Marx pentru
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
de acest element, atunci capitalistul nu mai trebuie socotit drept un "diavol" ce trebuie distrus. Dacă nu era interesat de acest fapt, atunci de ce și pentru cine creează capitalistul această supraproducție? Întrucât chiar Marx afirmă că "populația muncitoare, își poate lărgi consumul numai în limite foarte înguste", pentru ea deci nu este necesară crearea unei supraproducții. Prin toate cele prezentate, Marx nu și-a elucidat punctul de vedere; din contra, el a creat o și mai mare confuzie. În aceeași ordine
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
nerăbdare și dorință de câștig; uneori aceștia aveau șansa să se îmbogățească sau puteqau pierde tot ce aveau. În cadrul acestei categorii intrase Faifax Randall (din Huston, Texas), care, în momentul în care a aflat de începutul "crizei financiare", și-a lărgit portfoliul de acțiuni de la 250 000 dolari la peste 2 milioane de dolari: a avut ghinionul să-și piardă toți banii. ─ o piață "teoretică" care ar putea acționa după modelul clasic al bursei de pe Wall Street, unde se manifestă un
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
unui singur gen. Combinarea scrisorii deschise, a editorialului și a genului judiciar îi permite lui "Acuz...!" să ia forma unei scrisori adresate celui mai înalt magistrat al statului, prin mijlocirea media în sens propriu unui ziar care întărește asumarea afirmațiilor, lărgind-o, dincolo de autorul-însuși, la redacția ziarului L'Aurore. În ceea ce privește materialitatea discursivă a acestui text și definiția formațiunii socio-discursive, trebuie știut că Zola publicase, la editorul său Fasquelle, două broșuri: "Scrisoare către tineri" la 1 decembrie 1897 și "Scrisoare către Franța
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cele care dau tonul; gîndirea este orientată spre un pol sau spre celălalt, fără să-l atingă niciodată; ea are, după cazuri, o "dominantă" intelectuală sau o "dominantă" afectivă. [...] Limbajul reflectă aceleași "dominante" observabile și în viața spiritului. (1951: 152) Lărgind această observație la ansamblul faptelor lingvistice, lingvistul elvețian formulează o observație importantă din punct de vedere metodologic: În fiecare situație și pentru fiecare context în parte, un fapt de limbaj nu-și poate arăta ansamblul caracteristicilor; de fiecare dată apare
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cultura îl are în influențarea comportamentului uman; * stabilirea unor concepte fundamentale în câmpul cercetării, cum ar fi: timp monocronic și policronic, context puternic și slab. Hall a aplicat concepte antropologice abstracte unei lumi practice, cea a serviciilor externe, și a lărgit punctul de vedere antropologic asupra culturii, incluzând și comunicarea. Edward Hall este considerat întemeietorul Comunicării interculturale. Conceptualizarea procesului de comunicare interculturală și contribuția sa adusă domeniului au pus bazele cercetărilor ulterioare. Dodd consideră că nașterea Comunicării interculturale a avut loc
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
domeniului și plasează nașterea Comunicării interculturale în anii `70. 1.5.2. Acceptarea paradigmei Anii `60 ai secolului trecut se remarcă printr-o punere în aplicare a teoriilor studiului Comunicării interculturale. Institutul pentru Servicii Externe (Foreign Service Institute) și-a lărgit aria de instruire nu numai pentru diplomați, ci și pentru oameni de afaceri, misionari, studenți din toată lumea, voluntari ai Organizațiilor de Pace. În Statele Unite, mișcările pentru drepturile civile și mișcările pentru drepturile femeii au accentuat diversitatea culturală. "Anii `60 au
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
cultural sunt constrânse să contribuie la îndeplinirea unor sarcini asupra cărora au căzut de acord că trebuie îndeplinite. Trăsăturile celei de "a treia culturi" sunt: * deschiderea fiind capabilă să absoarbe noi elemente pe care ulterior le dezvoltă; * expansivitatea putându-și lărgi granițele contextuale, fiind în stare să includă noi situații de comunicare individuale, organizaționale, instituționale sau mediatice; * sensibilitate la provocări răspunzând la noile solicitări provenite din ajustările și reajustările continue, necesare pentru alinierea percepțiilor și așteptărilor participanților (atât ale unora cu privire la
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
european. Wilhelm I, succesorul și fratele lui Frederic-Wilhelm al IV-lea, era un bărbat credincios "Vechiului Regim". El a beneficiat de ușoara creștere economică a Prusiei, care deținea bogata regiune industrială Renania-Westfalia, a dezvoltat rețeaua de căi ferate și industria, lărgind considerabil și consolidând Zollverein-ul german organizat de Prusia. Încercările austriece de a distruge sau de a se alătura Uniunii Vamale, în 1865, au eșuat 406. Wilhelm I va întâmpina serioase obstacole politice odată cu creșterea Partidului Liberal, care a înțeles că
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
după legile marketingului, dar nu cine știe ce. Astăzi majoritatea magazinelor au uși automate, ceea ce le face clienților viața mai ușoară, mai ales celor cu bagaje sau cu copii mici. Dar lipsa de efort pentru a intra are doar rolul de a lărgi zona de tranzit - nu de a te face să încetinești pasul. Unele magazine, mai ales cele mici, au privilegiul de a transforma experiența trecerii pragului într-o adevărată încercare pentru client. Chiar și un mic amănunt ca o balama care
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
zădărnicesc toate planurile de a încerca să experimentezi produsul. Gillette a făcut senzație cu deodorantele-gel pentru bărbați - sunt o întreagă varietate, fiecare cu un nume evocator (și totuși bărbătesc). Cineva de la Gillette s-a gândit bine când a decis să lărgească posibilitățile de alegere ale bărbaților, de la două variante, Right Guard mentol și deodorant obișnuit. Dar apoi băieții de la ambalare s-au pus pe treabă și au dezvoltat ideea. În magazin vezi o întreagă varietate de deodorante, astfel că este normal
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
fapt ia o decizie și pentru celelalte. În acest caz, greșeala este una din cele mai frecvente: designerii de standuri se pare că nu se deplasează niciodată în magazine să vadă cum se comportă creațiile lor în lumea reală. Dacă lărgim puțin spectrul, lecția pe care o putem învăța este că dacă se întăresc condițiile în cazul uneia din cele trei reguli, celelalte două vor fi puse sub presiune. Dacă se relaxează condițiile în cazul uneia din ele, povara va cădea
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
social încearcă să-și convingă membrii în această direcție. Cîți oameni au suficient spirit critic încît să discearnă, în propriile gînduri, ceea ce aparține altora și să recunoască față de ei înșiși că, de cele mai multe ori, n-au contribuit cu nimic? Uneori lărgim cercul oamenilor frecventați și al lecturilor, ne facem un merit din eclectismul care ne permite să vedem și să conciliem diferitele aspecte ale problemelor și ale lucrurilor; chiar și atunci se întîmplă adesea ca orientarea opiniilor noastre, complexitatea sentimentelor și
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
cînd consideră că asemănările sînt mai puternice decît diferențele, dar îi este imposibil să-și dea seama de asta deoarece imaginea pe care și-o făcea altădată despre sine s-a transformat treptat. Dar, indiferent dacă acest cadru s-a lărgit ori s-a restrîns, el nu s-a rupt, încît putem admite că grupul doar și-a fixat, treptat, atenția, asupra unor părți ale sale care rămîneau altădată în plan secund. Esențial este că trăsăturile prin care se distinge de
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
să fi resimțit toate, adesea, efectele tulburărilor care se produceau într-una dintre ele. Între aceste cetăți sau grupări de cetăți, care formau ansambluri semiînchise, ideile circulau, iar știrile se răspîndeau. În 1858103, și chiar mai devreme, orizontul istoric se lărgise, în ceea ce privește trecutul, și ar fi fost posibil să se includă în cadrul cronologic antic multe alte regiuni. Totuși tabloul, așa cum ne este prezentat, cu limitările sale, dă poate o imagine mai conformă cu realitatea. Ea ne prezintă un ansamblu de popoare
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
de popoare ale căror destine erau destul de strîns legate încît să-și poată proiecta în același timp vicisitudinile. Aceasta este lumea cunoscută de antici, care abia dacă forma un tot. Mai tîrziu, pe măsură ce ne apropiem de timpurile moderne, tabloul se lărgește, dar pierde tot mai mult din unitate. Se afirmă că în 1453 încetează războiul de o sută de ani și că, în același an, turcii cuceresc Constantinopolul. În care memorie colectivă au lăsat urme aceste două fapte? Fără îndoială 104
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
afle destul de repede ce se întîmpla în alte țări106. Negustorii aveau depozite, prăvălii, parteneri în țări străine. Au existat întotdeauna medii și grupuri care serveau drept organe de legătură între țările cele mai îndepărtate. Însă orizontul masei populare nu se lărgise deloc. Mult timp, cei mai mulți oameni nu au fost interesați de ceea ce se întîmpla dincolo de limitele provinciei lor și cu atît mai puțin în afara țării. De aceea au existat și există încă tot atîtea istorii distincte cîte națiuni. Din punctul de
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
încheia printr-o reinventare a ideii de progres prezentată ca o bună întrebuințare în același timp psihologică și demografică a unei memorii colective care nu era atotputernică față de trecut, ci mereu criticată dintr-un motiv prezent, o memorie care își lărgea neîncetat baza pentru a se adapta la transformarea timpurilor. După 1925, politica dispare din carnetele sale: nu mai apare militantul socialist. Desigur, activitățile științifice naționale și internaționale îl înfățișează pe Halbwachs tot ca socialist, dar mai degrabă ca specialist în
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
care pot fi sau nu împărtășite de participanții la comunicare 4 și au relevat relația dialectică dintre text și context, căci fiecare act de limbaj afectează contextul. Pivotul relației dintre enunț și context este enunțarea a cărei abordare poate fi lărgită sau limitată. În sens restrâns, strict lingvistic, este vorba despre "cercetarea procedeelor lingvistice (deictice, modalizatori, termeni evaluatori etc) prin care locutorul își imprimă marca în enunț, se înscrie în mesaj (implicit sau explicit) și se situează în raport cu el (problema distanței
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de treburile sale. Ei nu fac discriminări pe această temă, îi critică sau îi laudă pe toți, după același criterii. Cel puțin eu, pe asta am băgat-o de seamă. Atunci când mă duc în Franța, aria mea de interes se lărgește de fiecare dată simțitor. Vreau să aflu cât mai multe, să văd cât mai multe, să am contacte cu oameni cât mai diverși și, mai ales, să în- țeleg, cum se spune pe la noi, cam ce făină se macină la
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
altceva față de maiestatea regală, devenită astfel decorativă, decît afirmarea hegemoniei cucerite de oligarhia burghezo-aristocratică a cărei primă preocupare constă tocmai în instituționalizarea stării de înapoiere a țărănimii și sărăcimii orașelor. În consecință, distanța ce separă poporul de elite s-a lărgit. Sufragiul cenzitar expulzează electorii săraci din corpul politic. Justiția, aservită de către notabilii locali ce desemnau judecătorii de pace, nu făcea altceva decît să-i intimideze pe cei mărunți. Asocierile muncitorești sînt proscrise prin Combina-tion Acts din 1795 și 1799. La
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
sociale și al alfabetizării rudimentare antrenate de procesul industrializării. Dar cum am putea înțelege mai îndeaproape sursa sa originară? Cu siguranță, fără a abandona pista formării "culturilor naționale" suficient de omogene pen-tru a destrăma vechile societăți locale în favoarea unei identități lărgite la dimensiunile unui stat suveran sau măcar ale unui popor autorizat să pretindă un astfel de statut, aceasta însă cu condiția de a nu arde etapele. Această precauție ne obligă să anticipăm ce vor să fie factorii de impulsiune decisivă
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]