3,923 matches
-
rococo precum într-una din "epifaniile grației", exprimînd "nu atît o formă "exacerbată" de baroc, cît o "decantare" vizionar-stilistică în transcendența unei categorii estetice". Poetul se orientează către peisajul opulent, saturat de sine, al mirajului său care-i limpezește universul lăuntric. Rococoul tardiv al autorului Rondelurilor etalează un hedonism estetic, o chietudine, un tandru epicureism, inducînd un simțămînt de confort, de reducție a impresionabilității excesive, a tulburării provocate de stările conflictuale. Dl. Zenovie Cârlugea ne oferă un exemplu care însă ar
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
perfectă coerență și înalt semnificativă". Adevărul poetic, chiar în prototipul orfic al lirismului, salvează lumea de absurd. În același timp, introducînd sens în lume, el e generat de un subiect în care coexistă "elementele secrete și impalpabile ale unui edificiu lăuntric, care proiectează asupra realității din jur un fel de epură a realului, corpul viu al tîlcurilor pe care le trăiește o conștiință excepțională". Mitul orfic al Euridicei e explicat de Doinaș, cu argumente din Blanchot, prin potențialul semantic absolut al
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
Fundației Blue Star, va avea loc la Școala cu clasele I-VIII nr. 12 din Timișoara (vizavi de Piața agroalimentară din Iosefin) joi, 9 septembrie, de la ora 19,30, și vineri, 10 septembrie, de la ora 17,30, lansarea cărții „Divinitatea lăuntrică“ de Sri Vasudeva, urmată de o prelegere și un seminar ce se vor desfășura în prezența autorului. Intrarea este liberă. Relații suplimentare se oferă la tel. 0722-517 039. ( I. B.) Interimat Până la organizarea concursului pentru ocuparea postului de director al
Agenda2004-36-04-de retinut () [Corola-journal/Journalistic/282836_a_284165]
-
abis de ne umplut. La rândul ei, imaginația pare a fi deopotrivă mama speranței și a iluziei. Ca un ochi al sufletului, ea exprimă puterea sintetică a spiritului de a-și extinde, dincolo de orice limită sau constrângere, viziunile-i lăuntrice. Datorită imaginației viitorul se transformă într-un loc comod unde poți săți pui visele. De multe ori însă imaginația se constituie într-o matrice a lucrurilor al căror mormânt e însăși memoria. O memorie ce adăpostește îndeobște emoții mai vii
Cauz?, efect by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84379_a_85704]
-
ipoteză este de natură criminală și ea dezvăluie un mod de gîndire, un anumit potențial de acțiune, o suspendare a oricărui criteriu moral și, mai ales, o foarte gravă carență sufletească. Și poate tocmai din această disfuncție, din această fisură lăuntrică, agravată de un fel de sălbăticire prin absența oricărei culturi comunitare, s-a născut mai nou o formă incredibilă de criminalitate, criminalitatea salvatoare, criminalitatea mîntuitoare, criminalitatea mesianică. Un psihopat dostoevskian, un narcisiac mistic, posedat pînă la delir de propria sa
Frica de a fi român by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11397_a_12722]
-
Foarte rar, fiindcă era prima oară când îmi dădeam seama de el; foarte fericit, din cauza inexprimabilei stări de liniște sufletească în care m-a scufundat. Fenomenul acesta e cel al contopirii totale și conștiente dintre lumea din afară și cea lăuntrică, dintre vis și viață. Iată faptele: Visam că un mare și foarte important personaj tocmai sosise pe domeniul în care locuiesc acum la niște prieteni. Nu știu cu ce scop se afla aici, căci visul meu abia începea când a
Claude Sernet – inedit – () [Corola-journal/Journalistic/3703_a_5028]
-
de măreția scopului, care este unul aprioric și denotativ. Aici artistul se desparte atît de Mestrovici cît și de Paciurea și se întîlnește, pe căi întortocheate, și poate chiar de pe poziții adverse, cu Marian Zidaru. Obiectul artistic își pierde libertarea lăuntrică și firescul manifestării, își pierde statutul și își pierde chiar inocența, dar într-un alt fel decît o face, de pildă, în postmodernism. Forma nici nu se maturizează pînă la a fi conștientă de sine, de propriile-i strategii de
Arta bicefală (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16827_a_18152]
-
senzualitatea lascivă a simbolismului și pe aceea sangvină a expresionismului, pentru ca, finalmente, să ajungă în albul imaculat al unui reflex suprematist, în care austeritatea misticului și polemica lui Malevici cu materia cromatică se întîlnesc inevitabil. Deși manierist prin dinamica sa lăuntrică, pictorul este, prin pluralismul său stilistico-afectiv, un postmodern înfiorat și contemplativ. Iar eposul existențial și teologic, pe care îl propune prin tematică și prin iconografie, și care se insinuează imperceptibil și în metabolismul receptării, are drept consecință imediată și o
Un manierist tărziu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9927_a_11252]
-
și incompletă, ceea ce nu poate fi reproșat prozatorului, căci el nu face un documentar, ci selectează cu precădere aspectele pe care și le poate asuma. Avem prin urmare de-a face în aceeași măsură cu Bucureștiul nostru și cu unul lăuntric.
București: poezie și adevăr by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/14340_a_15665]
-
De-aceea, a continuat el urcându-se pe un taburet, când vedem un astfel de semen la televizor și ni se pare că în loc de cap are un deșert Gobi în miniatură, că se află, deci, într-un impas, simțim nevoia lăuntrică să-i fim alături, să-l îmbărbătăm ținându-i pumnii (adesea cu gând să-i folosim la spargerea micului ecran - e drept), să-l facem să creadă că nu este singur, că ne este apropiat (uneori pentru a-l putea
Mic studiu despre caprele lui La Fontaine by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10483_a_11808]
-
o religie al cărei rost s-a încheiat. Cu alte cuvinte, nevoia de ideal a oamenilor nu mai poate fi satisfăcută de reprezentările mitice pe care creștinismul le-a oferit pînă acum. Nemaifiind în stare să dea oamenilor acea încordare lăuntrică de care este nevoie pentru a modifica realitatea din jur, creștinismul a făcut treptat loc unei noi religii. Noua religie este cu atît mai stranie cu cît ea este lipsită de un Dumnezeu transcendent. Această religie, spune Drăghicescu, este socialismul
A fi ateu din prea multă credință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10850_a_12175]
-
se pare a se derula după tipicul unui cinovnic din clasicii ruși, mișcată de un automatism birocratic, vag consolată de reflexele unor neverosimile speranțe. Avînturile, tot mai puține, apar jugulate nu numai de rigiditățile unui program, ci și de obstacole lăuntrice, de neînlăturat, enigmatice precum orice fatalitate: "Ajungi în biroul în care va trebui să stai pînă la ora 17.00, fără să înțelegi care este rostul tău acolo. De fiecare dată cînd va suna telefonul vei tresări, precum surorile din
Fondul existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8048_a_9373]
-
ele par să ne transmită ceva, măcar o minimă emoție, peste o vreme nici nu ne mai amintim de ele. Le uităm pur și simplu, de parcă nu le-am fi deschis nicicînd, pînă într-atît de stearpă le-a fost lumea lăuntrică. Există o moarte sufletească a cărților, și ea este cu atît mai tristă cu cît cauza ei nu stă în paginile lor, ci în sufletul cititorilor. E un adevăr banal că, înaintînd în vîrstă, putința de a ne lăsa în
Paravanul regretelor noastre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11284_a_12609]
-
care aș avea-o, nici printre studenți, nici printre cititori. Nu prea am avut ucenici: înseamnă că n-am reușit să-i formez. Îmi scriu și definitivez cărțile fără mare încredere în efectele lor. Mă ghidează un soi de imperativ lăuntric: "Trebuie". De ce? nu mă întreba. Te crezi un ales? Ce înseamnă în percepția ta a fi un ales? Răspunsul la prima întrebare e univoc și tranșant: în nici un caz! M-am ocupat de oameni din elita culturală, fără urmă de
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
vorba în cartea lui Evanghelos Moutsopoulos, Muzica în opera lui Platon. Titlul spune mai puțin decît e de găsit în carte, căci nu e vorba numai de muzică în paginile ei, ci de o rețetă de împlinire umană în numele echilibrului lăuntric. Potrivit lui Platon, nu te poți cultiva armonios decît dacă, cuplîndu-te la ordinea universului, intri în legătură cu ritmurile lui. Asta înseamnă două lucruri: 1) să fii receptaculul pasiv al unor taine pe care le primești sub inspirația muzelor; 2) să împărtășești semenilor
Rețeta armoniei lăuntrice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9797_a_11122]
-
anticariate/ cu patru sute de ani înainte de apariția diavolului/ au venit niște păsări care duceau un stigmatizat în ghiare/ atrăgea mulți credincioși în catedrala sa din suflet unde erau mii de cuiburi și unde îngerii, sub formă de lumînări, urzeau lumină lăuntrică/ un tren de călimări/ l-am poftit pe actorul care-l juca pe rege să stăm amîndoi în grămada de bălegar filosofic/ sînt multe lucruri invizibile, mulți oameni, iar eu încă nu am învățat limba invizibilă/ mă așteaptă Uriel, îngerul
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
Stătea pe canapele moi,/ Mînca betel și ananas/ Și nu-i mai ajungeai la nas.../ La o plimbare cît de mică/ El, hopa în elicopter!" (§ 27). Mirajul raiului pe pămînt eclipsează pe de-a întregul scopul inițial al călătoriei, transformarea lăuntrică a pelerinului de odinioară ajuns personaj cu stare reflectă fidel și simptomatic acest lucru: însuși poetul remarcă o ,schimbare de caracter" a eroului său în această perioadă. Trezirea la realitate, ce demască iluzia colorată în toată goliciunea ei, este o
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
naivități ieșite din uz. Dacă așa stau lucrurile, atunci legătura noastră cu Blaga s-a rupt de tot. Dacă nu așa stau lucrurile, atunci șansa de a intui lumea lui Blaga va cere un efort sau, mai precis, o afinitate lăuntrică. Iar articolul de față se sprijină pe cea de-a doua posibilitate. Dacă nu încercăm să asociem fondul liric al scriitorului cu acea dispoziție mirabilă grație căreia omul acesta putea sta încremenit într-o livadă, privind zburătăceala vrăbiilor, cercetînd clătinarea
Iremediabil liric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9358_a_10683]
-
o penitență, un gen de asceză. Aidoma tuturor creatorilor stăpîniți de luciditate (formă purificată a scepticismului), autorul opune aleatoriului, dezordinii șansa unei ordini care nu semnifică un deficit sufletesc ci o altă abordare, mai prielnică prin perspectiva estetică, a vieții lăuntrice. Nimic esențial nu se pierde din substanța acesteia ce se transmută în limbaj revelator. Oportun, autorul afectează procedeul alchimic: "tăcutul hidromel / pe care-l beau îngerii // amestecul secret de / alcool și sînge după / rețetar trismegist" (Poemul). Umorile lipsite de un
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
predispoziția ascensională a poeziei Magdei Cârneci, despre elanul ei spațial, specifică fiindu-i imagistica stelară, gigantesc-cosmică, dar și despre registrul opus, al teluricului, când generator de mânie, în calitatea sa de conglomerat al ratărilor și imoralității omenești, când răspândind pace lăuntrică, un calm propriu lucrului mărunt, fidel sieși (Nike, în lumina finală). Camuflat sub umbrela vastă a postmodernismului, universul liric al Magdei Cârneci descinde de mult mai departe, dintr-o percepție (dinamică, concretă, fremătătoare) a mitologicului și a atemporalului.
Transpoezia by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9160_a_10485]
-
ani, din visul acesta a rămas doar recunoașterea nevoii de afecțiune datorată absenței tatălui și prezenței intermitente a mamei în copilărie. Am tot așteptat să se întâmple acel mare eveniment care va schimba tot și îmi va activa puterile mele lăuntrice și nu îmi puteam ierta că nu zbor deja și că nu înțeleg nimic din cărțile de filosofie ale mamei mele, pe care le citeam pe ascuns, când nu-mi atrăgeau atenția albumele de artă din raft, sau cele de
Agenda2004-29-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282649_a_283978]
-
pentru a pătrunde în circuitul literaturii de adopție trebuie să-și schimbe odată cu limba și sensibilitatea și ceea ce este și mai dramatic în multe cazuri chiar identitatea. Pentru un scriitor limba nu este doar un instrument, ea îi determină structura lăuntrică, îl plasează într-un spațiu, este felul lui propriu de a gîndi și a simți, este casa, tradiția - limba este memoria. Cînd trebuie să te exprimi într-o limbă străină încerci un disconfort, parcă inteligența și sensibilitatea ta sînt reduse
Prizonier sau stăpîn al limbii? by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/17034_a_18359]
-
și sînge pînă la os". Scutit de orice preconcepție teoretizantă, poemul pare un produs al ritmului vital: "mușuroaie abia luminate pe dealuri casele se-nșiră// acesta este poemul care se scrie singur// singure/ truda și somnul/ îi determină ritmul". Mecanismul lăuntric al unei asemenea creații îl constituie reciclarea. Marginalizarea e repusă în drepturile sale virtuale ce pot corija și concura centrul uzat, compromis de poncifuri. Un centru împovărat de "filosofeme, de absconsități fabricate ori de felurite tendențiozități, moralizatoare, etniciste, politice etc.
Umilință și ironie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11972_a_13297]
-
a face așadar cu o metodică răsturnare a iubirii cristice, cu sfidarea unui fond mistic obsesiv, prezent cu un semn inversat. Jubilația păcatului pare a nu fi decît fața întoarsă a unei virtuți exasperate. Atingînd un moment limită al contradicției lăuntrice, poetul ajunge la un simțămînt paroxistic al respingerii universalizate, se îneacă de-o ură neînfrînată, de-o poftă de injurie ca de-o flegmă stropșită între dinții încleștați: "Să înjuri tot. Să înjuri cum. Să înjuri ce. Să vezi înjurătura
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
un volum personal, la fel și despre Adrian Buz care continuă în același stil celinian prozele lui cu titluri în engleză: Be cool honey-bunny, Time Machine, Bongoslavia, mon amour (oops! ăsta e în franceză). Proza lui Ioan Es. Pop, Muzeul lăuntric, publicată în antologia de autor Podul, este o reușită bucată borgesiană în linia fantasticului livresc, în vreme ce Paul Doru Mugur scrie zerlendi@shambala.com, o interesantă povestire apocrifă, nu mai puțin borgesiană, pornind de la Secretul doctorului Honigberger, misterioasa povestire a lui
Antologia prozatorilor internauți by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13411_a_14736]