4,995 matches
-
al întîietății pontificale, accede la tronul Sf. Petru. Henric IV avea pe atunci 23 de ani. Dornic să restaureze autoritatea coroanei imperiale, el reacționează cu extremă violență atunci cînd, doi ani mai tîrziu, Grigore VII publică un decret interzicînd învestitura laică, după ce va fi impus printr-un conciliu principiul teocratici pontificale și va fi trimis în Germania legați însărcinați să-i depună pe clericii simoniaci. Atunci începe o interminabilă luptă între cele două puteri, temporală și spirituală, fiecare dintre ele străduindu
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
o dată de victorii și eșecuri într-o tabără ca și în cealaltă. Pascal II, închis pentru scurt timp de Henric într-un castel din cîmpia romană, trebuie să accepte să-1 încoroneze Împărat la Roma (l 111) și să legitimizeze investiturile laice, în anul următor, el dă înapoi, susținut de protestul majorității episcopilor și abaților din Occident, pentru ca, mai apoi, să-1 excomunice pe Henric V, în 1115. În 1118, Împăratul declanșează o nouă schismă, opunînd un nou antipapă (Grigore VIII) succesorului lui
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
virgine, fie stabilindu-se în regiuni încă nelocuite, unde instalează mici aglomerații legate prin drumuri și căi care dau anumitor zone ale Occidentului o fizionomie pe care-o vor păstra pînă tîrziu. Acestor inițiative modeste le răspund cele ale seniorilor, laici sau ecleziastici, ale suveranilor, ale orașelor comerciale, numeroase în Italia, care vor cu toții să-și întărească astfel dominația politică asupra ținuturilor înconjurătoare, în detrimentul aristocrației feudale, asigurîndu-și, în același timp, și aprovizionarea cu semințe. Ordinele monastice, Clunisienii, Cistercienii, ordinele militare joacă
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
care eventual îl înconjoară: ei nu sînt însă nici străini, nici noi îmbogățiți, ci reprezentanți ai acelor categorii înstărite care și-au început ascensiunea socială cu una sau două generații mai înainte: membri ai anturajului episcopilor, ministeriales însărcinați de seniorul laic sau ecleziastic să vîndă surplusurile agricole ale domeniului, țărani îmbogățiți prin vinderea propriilor lor surplusuri sau artizani de țară veniți să se stabilească la oraș, unii dintre ei nerenunțînd, de altfel, la activitatea agricolă. Poate și "imigranți", veniți dintr-un
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
netă între oraș și sat, între o categorie socială cea a neguțătorilor -care vine la oraș practicînd un comerț de lungă durată înainte de a se stabili la porțile sale, pentru a i se integra apoi complet, și puterea ecleziastică sau laică, seniorală în ambele cazuri, căreia această "clasă în ascensiune" i se va opune iremediabil și total. Toate lucrările recente arată că dacă importanța comerțului în dezvoltarea orașelor medievale este de netăgăduit, esențialul s-a jucat, totuși, la nivelul comerțului local
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
În timp ce fiul lui Frederic II, Conrad IV, apoi nepotul său, Conradin, se opun candidaților străini susținuți de Papă contele Wilhelm de Olanda, Alfonso X al Castiliei, Richard de Cornwall -, Germania se transformă într-un mozaic de state aproape independente: principate laice și ecleziastice, state ale Cavalerilor Teutoni, orașe libere ale Hansei etc. Colegiul electoral care-l desemnează pe regele Romanilor (candidatul, deci, la titlul imperial), redus la șapte membri arhiepiscopii de Köln, Meinz și Trier, contele palatin al Rhinului, regele Boemiei
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Manifestările cele mai caracteristice ale acestui fenomen apar cu pregnanță în orașele Italici de Nord și în Sudul Franței, acolo unde îmbogățirea a fost mai rapidă și unde diferențele de avere sînt foarte evidente. În fața ostilității prelaților, unii călugări și laici vin să critice în mod fățiș organizarea clerului, apoi diverse puncte ale doctrinei Bisericii, mai exact utilizarea anumitor taine. Ei sînt atunci considerați drept eretici, excomunicați de Biserică și repede urmăriți. Mișcările eretice, numeroase, după cum am văzut, în sînul Bisericii
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
toate colțurile lumii creștine, din Italia pînă în Irlanda, din Portugalia pînă în Scandinavia. Influența sa este uriașă, preluată de cea a călugărițelor franciscane sau clarise, și de cea a celui de-al Treilea Ordin al Penitenților, care adună împreună laici asociați în numele acțiunii misionare. El este, în același timp, împărțit între "spirituali" zeloși ai unei sărăcii absolute și apropiați de ideile lui loachim din Flora (Gioacchino da Fiore) călugăr cistercian a cărui operă despre Trinitate fusese condamnată la cel de
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
acestei firave identități sînt școlile monastice, apoi, începînd cu secolul al XII-lea, cele episcopale. Acestea din urmă dau naștere universităților, corporații de studenți și profesori, în general ecleziastici sau aspiranți la acest statut, corporații adesea opuse autorităților ecleziastice și laice. În jurul universităților se produce o schimbare, o reînnoire a gîndirii prin redescoperirea autorilor antici și mai ales a lui Aristotel. Problema împăcării mesajului evanghelic întemeiat pe Revelație cu logica aristotelică reprezintă esența scolastică, ilustrată de Abelard, Albert cel Mare și
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
care revenea în fiecare an - secera cele mai multe victime. Prin scrisoarea din 2 august îi scria Romei că: După navigarea de 16 zile, mai mult propice decât contrară, am ajuns la Pera Constantinopolului bine și sănătos împreună cu doi preoți... și doi laici pentru serviciile conventului nostru, unde acum suntem în număr de treisprezece. Printr-o altă scrisoare informa că ar fi trimis proviziile către misionarii din Moldova și Valahia și cerea magisteriul pentru Pr. M.ș Ridolfi. Despre cei doi misionari de la
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
încheiat vizita spre cinstea și slava lui Dumnezeu, sporirea sfintei credințe și mântuirea sufletelor. Printre locurile și orașele unde se găsesc catolicii sunt 27; biserici în ele sunt 24; preoți diocezani 6; religioși misionari 4; fiecare biserică are un slujitor laic, care în fiecare zi de sărbătoare, unde nu este preot, anunță sărbătorile și ajunurile și citește Sfânta Evanghelie. Case de catolici circa o mie cinci sute; suflete cinci mii. Numele locurilor și orașelor unde se află catolicii vizitați de el
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
și Imperiul Habsburgic Dinamica producției de carte românească de până la Regulamentele Organice, defalcată în categoriile religios-secular, indică același trend secularizant (vezi figura de mai sus). Demnă de remarcat este ascensiunea lentă dar crescândă în ritm constant al tipăriturilor cu conținut laic, care reușește să depășească în volum producția cărții religioase, a cărei traiectorie este descrisă de o evoluție mai curând ezitantă. Chiar dacă nu mai există date statistice de încredere pentru perioada post-regulamentară care să permită urmărirea în continuare a dinamicii cărții
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
didactică și cu efecte mult dincolo de ea s-a produs "o adevărată revoluție culturală" (Ianoș, 2010, p. 214). Tranziția de la bucoavnă la abecedar, și apoi la cărți de citire și manuale specializate, a însemnat trecerea de la conținutul religios la cel laic, de la alfabetul chirilic la cel latin, de la slavonire la metoda fonetică, și, mai important, de la crearea unei loialități față de biserică la fasonarea loialității față de stat. Abecedarul, după cum remarca un revizor școlar pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, "e cartea prin
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de datare non-religioasă trebuie înțeleasă ca parte integrantă a politicii mult mai ample de ateizare a societății românești. Pentru prima dată în istoriografia românească, după cronologia romană promovată fără succes de A.T. Laurian (1853), își face apariția un sistem laic de cronologizare. Chiar dacă păstrează numerotația creștină, în care anul I își are obârșia în data tradițională (dar eronată) a nașterii lui Iisus, semnificația religioasă a acestei date este eliminată, după cum reiese din pasajul următor: Astăzi se întrebuințează sistemul de a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de modificări substanțiale, prezente în majoritatea manualelor postcomuniste. În primul rând, evidentă este recreștinarea timpului istoric, posibilă ulterior încetării "prigoanei ateiste" derulate de regimul comunist. Doar H. Daicoviciu et al. (1991), ca expresie reziduală a discursului comunist, mai folosește sistemul laic "î.e.n." și "e.n.". Fie că se recurge la formula "î.Chr.", fie la cea de "î.Hr." sau "î.H.", istoria românilor este reinstalată pe coordonatele timpului religios. O a doua revenire vizează reluarea sintagmei "Istoria românilor" în detrimentul "Istoriei României" din
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
istorică românească. Logica inerției discursive a prevalat și în materie de spiritualitatea românească. Referințele la Biserica Ortodoxă sau la Biserica Unită și la rolul lor istoric în prezervarea culturii românești și în stimularea cristalizării identității naționale rămân mai curând marginale. Laic rămâne și sistemul de datare a timpului, folosindu-se în continuare formula "î.e.n." și "e.n.". II. Discursul polifonic (post-1998). Abia pluralizarea discursului istoriografic difuzat de literatura didactică aduce și o accentuare a identității creștin- ortodoxe a poporului român. Desigur, direcția
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pentru că era fain. S.B.: Apoi, se reproșează organizarea unor evenimente nepotrivite, cum ar fi nunțile. D.T.: Asta era o sarcină, ca studenții să-și organizeze nunțile acolo și să nu meargă la biserici. S.B.: Să vină acolo în spațiul instituționalizat laic. D.T.: Asta-i era menirea, da? Depinde și de cine făcea raportul. S.B.: Aflăm imediat. În fine, sunt criticate repertoriul și prestațiile formațiilor. În afară de cauzele enumerate mai sus, au mai fost indicate: schema de personal incompletă, lipsa atragerii unui activ
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
să verifice repertoriul formațiilor artistice care urmau să evolueze, urmărind "asigurarea unui conținut decent și eliminarea manifestărilor religioase". În toate unitățile de învățământ urmau să funcționeze "Cluburile de vacanță". "Comitetul județean de cultură va asigura repertorii pentru urături cu caracter laic, care să prezinte succesele obținute de poporul nostru în construcția socialistă, dragostea și atașamentul față de partid și popor" (răspundea Andy Andrieș). D.T.: Atunci, nu. S.B.: Ați participat vreodată la vreun revelion al studenților în cantină? D.T.: Ei, cum nu, le
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
nu meargă la biserică. Vai de mine, a ieșit altceva! Am făcut la cantina "Tudor". S.B.: Sub ce egidă? D.T.: "Pre-revelion". Și făceam "Serbările Primăverii" înainte de Paști. S.B.: Dar recomandările erau să nu fie nimic religios, ci totul să fie laic. D.T.: Păi, noi laic ne-am gândit să le facem. Venea Petrică și spunea: "Băi, o să ne omoare ăștia!". S.B.: Cum se făcea selecția celor care participau la petrecere? D.T.: Când au apărut cluburile, studenții care rămâneau în Iași participau
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Vai de mine, a ieșit altceva! Am făcut la cantina "Tudor". S.B.: Sub ce egidă? D.T.: "Pre-revelion". Și făceam "Serbările Primăverii" înainte de Paști. S.B.: Dar recomandările erau să nu fie nimic religios, ci totul să fie laic. D.T.: Păi, noi laic ne-am gândit să le facem. Venea Petrică și spunea: "Băi, o să ne omoare ăștia!". S.B.: Cum se făcea selecția celor care participau la petrecere? D.T.: Când au apărut cluburile, studenții care rămâneau în Iași participau la Revelion. S.B.: Cam
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
și cultura persană Arhitectura ahmedeită nu s-a desprins de cea a vechilor civilizații mesopotamiene. I-au fost adăugate contribuții egiptene, indiene și din Asia Mică. La Pasangades se află cele mai frumoase realizări arhitectonice, în domeniul religios, dar și laic. La Persepolis și la Susa au fost realizate construcții mărețe pentru glorificarea marilor regi. Scrierea persană era cuneiformă dar mult mai simplă față de cea sumeriană și cea semită, avînd doar 41 de semne de valoare unică. Științele se aflau la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
vânătoare, de război, zei etc. Gliptica (arta gravării pe pietre fine) se dezvoltase, pietrele gravate fiind folosite și ca sigilii; au fost, astfel, "cilindri" celebri, sculptați, care prin rostogolire lăsau urma pe argila moale. Desenele folosite aveau caracter religios sau laic. Religia sumeriană avea la origine zeița mamă Nammie (marea primordială), care a dat naștere Cerului, An, și zeiței pământului, Ky, numită și Nin Mah sau Ninhursag sau Nintei. Din unirea lui An și Ky s-a născut Innana, zeița dragostei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
orășele legate de istoria familiei mele, unde am poposit timp de câteva ceasuri în căutare de mărturii despre locuri și personaje care mi-au populat imaginația de copil. Tatăl meu, rabinul Asher Pollak, om de o vastă cultură talmudică și laică și un orator care-și fermeca auditoriul, s-a născut în estul Ardealului, la Târgul- Lăpuș. Devenit orfan de tată la vârsta de doisprezece ani, el a fost trimis de mama lui să învețe la o yeshiva 22 condusă de
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
să treci prin culoarul subteran unde se află mormintele papilor și mormântul atribuit concetățeanului nostru Simon (Chifa) din Galileea, botezat de tradiția creștină Apostolul Petru. La un moment dat am zărit, la mică distanță, un grup de prelați și de laici rugându-se în genunchi în fața unui mormânt. Era mormântul lui Ioan Paul al II-lea (recent dispărutul papă Wojtyła). M-am oprit lângă grupul în rugăciune, reculegându-mă în tăcere timp de câteva minute. La două zile după ce prezentasem scrisorile
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
să-și lărgească orizontul intelectual, dar numai prin eforturi personale. A primit știrea venirii noastre la Cluj cu emoție adevărată, mândrindu-se cu cei doi nepoți care, după ce au sărit peste barierele lumii trecute, s-au înfățișat, setoși de cultură laică, la porțile universității. Fiica ei, verișoara noastră, Babi, s-a înscris și ea atunci la Facultatea de Farmacie. Universitatea "Victor Babeș" ocupa, pe o stradă ce ducea la piața centrală a orașului, o clădire impozantă care amintea, mai cu seamă
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]