27,002 matches
-
1, art. 6 alin. (2) lit. c) și art. 23 din OG nr. 27/2011, art. 78 și art. 79 din Legea nr. 24/2000, Legea concurenței nr. 21/2006, dând naștere, în acest mod, și la o îndoială serioasă asupra prezumției de legalitate a actului administrativ atacat. ... 5. Art. I pct. 13 din Ordinul MT nr. 1.824/2018 modifică dispozițiile art. 59 alin. (4) din Ordinul MTI nr. 980/2011, în sensul în care, pe perioada de valabilitate a programului de transport, cursele de pe
SENTINȚA CIVILĂ nr. 10/CA din 23 ianuarie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/266241]
-
înainte de expirarea valabilității programului de transport în curs, fără efectuarea de studii și fără a se porni de la dezideratele sociale prezente, reprezintă o împrejurare de fapt și de drept care dă naștere unei îndoieli serioase asupra prezumției de legalitate de care se bucură actul administrativ, criteriul stabilit nefiind de natură să departajeze participanții în condiții normale de concurență, așa cum impune actul normativ care reglementează domeniul - OG nr. 27/2011 și Legea concurenței nr. 21/1996. O altă modificare cu impact
SENTINȚA CIVILĂ nr. 10/CA din 23 ianuarie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/266241]
-
mai mult cu cât emitentul actului de modificare a ordinului existent nu a efectuat niciun studiu de impact și nici nu a corelat modificările cu celelalte prevederi ale Ordinului MTI nr. 980/2011 în vigoare. Pentru toate acestea, în cercetarea aparentei legalități a ordinului contestat, solicită a se avea în vedere faptul că există suficiente argumente juridice, aparent valabile, care să pună sub semnul îndoielii prezumția de legalitate a actului normativ [art. 14 alin. (1) raportat la art. 2 alin. (1) lit.
SENTINȚA CIVILĂ nr. 10/CA din 23 ianuarie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/266241]
-
prevederi ale Ordinului MTI nr. 980/2011 în vigoare. Pentru toate acestea, în cercetarea aparentei legalități a ordinului contestat, solicită a se avea în vedere faptul că există suficiente argumente juridice, aparent valabile, care să pună sub semnul îndoielii prezumția de legalitate a actului normativ [art. 14 alin. (1) raportat la art. 2 alin. (1) lit. t]. Neluarea în considerare la modalitatea de punctare a titlului sub care operatorii de transport dețin autovehiculele. În conformitate cu art. 9 din Ordinul nr. 980/2011
SENTINȚA CIVILĂ nr. 10/CA din 23 ianuarie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/266241]
-
lecturarea cererii de chemare în judecată nu rezultă care sunt motivele de netemeinicie, de nelegalitate ale actului administrativ ce face obiectul prezentei cauze deduse judecății. Potrivit legislației în vigoare și practicii judiciare, un act administrativ se bucură de prezumția de legalitate, autenticitate și veridicitate încă de la aprobarea acestuia până la dovada contrară. Prin raportare la legea în materie, respectiv Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, art. 2 alin. (1) lit. t) definește sintagma cazuri bine
SENTINȚA CIVILĂ nr. 10/CA din 23 ianuarie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/266241]
-
administrativ, cu modificările și completările ulterioare, art. 2 alin. (1) lit. t) definește sintagma cazuri bine justificate ca fiind acele împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ, în speță Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.824/2018. Analizând cererea de chemare în judecată și înscrisurile depuse de reclamantă, nu se regăsește decât o înșiruire de motive în perspectiva unor aspecte de ordin economic și social, și în niciun
SENTINȚA CIVILĂ nr. 10/CA din 23 ianuarie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/266241]
-
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. În jurisprudența sa, Curtea a stabilit că legătura cu soluționarea cauzei „presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului“ (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr.
DECIZIA nr. 613 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267208]
-
de art. 61 alin. (2) din Constituție, și a principiului specializării Camerelor Parlamentului, desprins din art. 75 din Constituție, și, pe de altă parte, critici de natură intrinsecă formulate cu privire la dispozițiile legale criticate punctual, referitoare la încălcarea principiului legalității, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție, a principiului nediscriminării, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție, și a dispozițiilor art. 53 din Constituție privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 6. În ceea ce privește
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]
-
plenului Camerei Deputaților au fost admise 21 de amendamente. Prin modificările aduse, Camera Deputaților reglementează dispoziții care nu au fost niciodată și în nicio formă puse în dezbaterea Senatului, ca primă Cameră sesizată. ... 8. În ceea ce privește încălcarea principiului legalității, a principiului nediscriminării și a dispozițiilor art. 53 din Constituție, cu referire la principiul securității juridice, se arată că normele a căror neconstituționalitate este criticată din această perspectivă sunt neclare, imprecise și dau naștere unor situații de insecuritate juridică și
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]
-
pe care le-a avut în vedere propunerea legislativă în forma sa discutată în Senat. Forma finală, chiar dacă este mai cuprinzătoare, include o soluție legislativă care păstrează concepția de ansamblu a proiectului de lege. ... 12. Cât privește încălcarea principiului legalității prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție, a principiului nediscriminării reglementat de art. 16 alin. (1), precum și a dispozițiilor art. 53 din Legea fundamentală, instanța consideră că, prin delegarea unei atribuții ce aparține în exclusivitate legiuitorului către un
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]
-
fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 23 ianuarie 2018. ... 18. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 61 alin. (2) privind principiul bicameralismului Parlamentului, art. 75 privind principiul specializării Camerelor Parlamentului și art. 148 privind integrarea în Uniunea
DECIZIA nr. 605 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266772]
-
egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) potrivit căruia părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 23 alin. (12) referitor la principiul legalității, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 124 alin. (1) și (2) referitor la înfăptuirea justiției. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale
DECIZIA nr. 775 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252769]
-
proces echitabil, despre care nu se poate vorbi în măsura în care se neagă principiul aflării adevărului. Prin urmare, nu simpla recunoaștere a învinuirii, chiar și integrală, este determinantă pentru a se da eficiență unui proces echitabil desfășurat în limitele legalității și imparțialității, aceasta constituind doar o condiție procedurală, ci stabilirea vinovăției inculpatului cu privire la faptele reținute în sarcina sa. ... 16. De altfel, având în vedere tocmai riscul exercitării de presiuni asupra inculpatului spre a-și recunoaște vinovăția și cu
DECIZIA nr. 775 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252769]
-
controlului pe care îl exercită instanța superioară este în contradicție cu dispozițiile constituționale ale art. 21 și 129. Respectarea acestor principii constituționale presupune existența posibilității ca hotărârea primei instanțe să poată fi atacată și verificată nu numai sub aspecte de legalitate, ci și de netemeinicie. ... 5. Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Stabilirea modalității de exercitare a căilor de atac, precum și a domeniului de incidență este de competența exclusivă a legiuitorului. Așadar, modul
DECIZIA nr. 33 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252746]
-
art. 414 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă. Or, în aceste cazuri în care calea de atac împotriva hotărârii primei instanțe este recursul, dispozițiile legale criticate limitează posibilitatea de verificare a hotărârii recurate strict la aspectele de legalitate indicate în ipotezele normative ale punctelor cuprinse în alin. (1) al art. 488 din Codul de procedură civilă. ... 8. Această limitare a controlului pe care instanța superioară îl poate exercita este în contradicție cu prevederile art. 21 și 129 din
DECIZIA nr. 33 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252746]
-
suspendare a judecării procesului poate fi atacată doar cu recurs și doar pentru motive de nelegalitate, nu și pentru motive de netemeinicie. Astfel, consideră că se limitează posibilitatea de verificare a hotărârii pronunțate în primă instanță strict la aspectele de legalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă. ... 17. Curtea reține că suspendarea procesului reprezintă un incident procedural care constă în oprirea temporară a procedurii de judecată. Suspendarea poate fi voluntară, de drept și facultativă, potrivit art.
DECIZIA nr. 33 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252746]
-
procedură penală este supus îndeplinirii acestei condiții, suplimentar acesta presupunând existența a cel puțin două hotărâri penale definitive care nu se pot concilia. Pe de altă parte, rolul procedurii de cameră preliminară este acela de filtru, vizând aspecte exclusiv de legalitate asupra cauzei penale, filtru exercitat după trimiterea în judecată și până la momentul începerii judecății, în cursul acestei proceduri neanalizându-se temeinicia acuzației, substanța probelor ori numărul lor. Prin urmare, în procedura de cameră preliminară se verifică îndeplinirea unor condiții
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
din 6 octombrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 6.310/30/2015/a5, a respins cererile și excepțiile invocate de către revizuent, prin apărător, privind nulitatea actului de sesizare și nelegalitatea unor probe administrate și acte efectuate în faza de urmărire penală, a constatat legalitatea sesizării instanței cu Rechizitoriul nr. 79/P/2015 din data de 11 august 2015 emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial T., a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
prin Încheierea finală de cameră preliminară din 15 decembrie 2017 pronunțată în Dosarul nr. 8.023/30/2017/a1, respingerea tuturor cererilor și excepțiilor invocate de inculpați privind nelegalitatea actului de sesizare, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății. Împotriva acestei încheieri inculpații au formulat contestații. Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel T. a admis contestațiile prin Încheierea de
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
de necompetență teritorială a Tribunalului T. și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului A. Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului A., prin Încheierea penală din 7 mai 2019, a admis excepțiile formulate de inculpați privind legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală cu referire la măsurile de supraveghere tehnică și a constatat nulitatea absolută a punerii în executare a măsurilor de supraveghere dispuse prin Încheierea penală nr. 119/ST/A din 29 mai 2015 a
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
prin care s-a soluționat conflictul de drept penal substanțial și prin urmare nu pot face obiectul unei revizuiri. În acest sens s-a reținut că încheierile judecătorului de cameră preliminară prin care soluționează și se pronunță cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală nu sunt hotărâri care conțin o rezolvare a raportului juridic de drept penal substanțial. Împotriva Sentinței penale nr. 316/2021 din 18 mai 2021, pronunțată în
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
a soluționat conflictul de drept penal substanțial și prin urmare nu pot face obiectul unei revizuiri. În acest sens s-a reținut că încheierile judecătorului de cameră preliminară prin care soluționează și se pronunță cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală nu sunt hotărâri care conțin o rezolvare a raportului juridic de drept penal substanțial. Împotriva Sentinței penale nr. 316/2021 din 18 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 392/30/2021
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
se poate aduce atingere autorității de lucru judecat a hotărârilor judecătorești definitive, situație în care legiuitorul a prevăzut în mod expres cazurile în care această cale de atac este admisibilă, reglementându-le prin art. 453 din Codul de procedură penală. Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege și nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești. Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea competenței atribuite prin lege constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii (Decizia penală nr. 1.780 din data de 25 iunie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție). Hotărârea judecătorească, având autoritate de lucru judecat, răspunde nevoii
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
soluții de condamnare, renunțare la aplicarea pedepsei, amânare a aplicării pedepsei, achitare sau încetare a procesului penal. Potrivit art. 342 din Codul de procedură penală, „Obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală“. În acest sens, obiectul procedurii de cameră preliminară este distinct de soluționarea acțiunii penale în sensul art. 396 din Codul de procedură
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]