5,217 matches
-
se pot explica printr-o logică a situației. Dacă trebuie să ținem seama de rasism Înainte de „rasă”, așadar Înainte de primele clasificări ale naturaliștilor, trebuie totodată să luăm În considerare și formele pe care le-a căpătat după „rasă”, după anularea legitimității științifice a acestei categorii a cunoașterii antropologice (Barkan, 1992). Am arătat, În lucrările mele din anii 1980-1990 (Taguieff, 1985, 1988, 1991 și 1995a), că rasismul se poate reconstitui și pe alte baze cognitive, În special cu referire la diferențele culturale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se află la antipozii celor care caută să Înrădăcineze universalismul etic În comunicarea discursivă. Comunitatea comunicării ideale dorită de Jürgen Habermas se bazează pe rațiune, aceasta nefiind confundată cu pervertirea sa instrumentală. Chestiunea urgentă În democrație fiind cea a fundamentării legitimității, discuția publică va constitui mijlocul prin care se va autoinstitui societatea democratică. În urma discuției, trebuiesă apară norme bazate pe rațiune și confirmate prin consens. Într-adevăr, această etică a comunicării nu exclude În nici un fel raportarea la rațional, părtinirea rațiunii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și obiecte cu semnificații rituale”. Li se recomandă insistent punerea În siguranță și Întreținerea lor atentă, „cu tact și respect pentru sentimentele de demnitate umană ale tuturor popoarelor”. Patrimoniu și identitate Numeroase instituții (cum sunt eco-muzeele sau etno-centrele) Își sprijină legitimitatea pe un concept de identitate locală, istorică, profesională, tematică, socială sau ecologică. Ele doresc astfel să arate că reprezintă mediul, societatea și cultura acesteia. Întâlnirile care s-au desfășurat la Teatrul Chaillot, la Paris, În 6, 7 și 8 ianuarie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
organismelor de credit internaționale (Banca Mondială și FMI) sunt tot atâția parametri care scapă controlului puterilor publice și care devin un obstacol În calea punerii În aplicare a unei politici voluntariste. Această nouă configurație pune sub semnul Întrebării Însuși fundamentul „legitimității democratice”: oricât de rafinate ar fi, mecanismele de condiționare nu mai sunt eficiente; cetățenii nu mai pot fi Înșelați de principiul suveranității populare atunci când reprezentanții lor proclamați Își pierd orice capacitate de intervenție. Nimeni nu mai este atât de naiv
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dominație. Acestea nu sunt În mod necesar hegemonice, și nici univoce; ele trebuie resituate Într-un context de interacțiuni care pune accentul pe practicile agenților și pe componente nu doar economice, ci și politice. Așa cum a Înțeles Max Weber, polul legitimității ă cu variantele sale tradițională, carismatică sau rațional-legală ă se prezintă, din această perspectivă, ca primordial, la fel ca și referințele la suveranitate și la puterea publică. G. F. & BIRNBAUM Pierre (coordonator) (1975), Le Pouvoir politique, Paris, Dalloz. BLAU Peter
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Între ele”, nu sunt neapărat consensuale și pot fi repuse În discuție În diferite moduri. Înțelegerea lor, așa cum a arătatJean-Daniel Reynaud În Les Règles du jeu, necesită o analiză aprofundată nu doar a mecanismelor de control și a tipurilor de legitimitate, ci și a efectelor de agregare și a proceselor de tranzacție sau de acomodare. G. F. & LANDIS Paul (1939), Social Control, Social Organization and Disorganization in Process, Chicago, Lippincott. LECUYER Bertrand-Pierre (1967), „Les idées et les mots: régulation sociale, contrainte
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o problematică esențialmente politică și socio-istorică pe care o presupune revendicarea separatistă. Așa s-a Întâmpat În cazul Canadei, atunci când guvernul federal a sesizat Curtea Supremă În urma referendumului din 1995 cu privire la suveranitatea provinciei Québec (Woehrling, 1999). Mondializare și suveranitate teritorială Legitimitatea proiectelor separatiste face obiectul unor dezbateri aprinse și este greu de justificat În planul principiilor. Așa cum sublinia Habermas, „secesiunea este, desigur, adesea justificată din motive istorice, după o cucerire colonială sau atunci când primii locuitori ai unei țări au fost integrați
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
numai prin violență peste o mulțime și că servitutea acesteia ține Întâi de toate de renunțarea voluntară la exercitarea propriei libertăți. Numai datorită acestei renunțări voluntare pot să intre În joc alți factori, cum sunt obiceiul, ignoranța, jocurile și divertismentul, legitimitatea pe care o oferă religia, precum și lanțul de interese și de poziții oficiale care face ca mulți să beneficieze, În anumite privințe, de pe urma tiraniei. Toată forța acestei denunțări ține așadar de faptul că aruncă principala vină asupra victimelor și le
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
raporturile de forță”. Această violență nu se reduce așadar niciodată la utilizarea sau chiar la impunerea unor semnificații, ci corespunde unei situații În care cel dominat Își acceptă subordonarea și contribuie chiar În mod activ la reproducerea raporturilor care fundamentează legitimitatea acesteia. Întreaga socializare și În special sistemul educativ Încearcă să ascundă acest arbitrar, situație descrisă de conceptul de „necunoaștere”, care desemnează incapacitatea construită social de a percepe arbitrarul și de a-i contesta caracterul natural și legitimitatea. Servitute și emancipare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
raporturilor care fundamentează legitimitatea acesteia. Întreaga socializare și În special sistemul educativ Încearcă să ascundă acest arbitrar, situație descrisă de conceptul de „necunoaștere”, care desemnează incapacitatea construită social de a percepe arbitrarul și de a-i contesta caracterul natural și legitimitatea. Servitute și emancipare Este semnificativ faptul că Friedrich Hayek (1899-1992) a reluat termenul de servitute În titlul celei mai cunoscute și mai polemice dintre cărțile sale, Drumul către servitute (1944), lucrare pe care a numit-o În introducere „de politică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
turcă slăbea, iar Franța Își manifesta deja ambițiile și, În sfârșit, pentru a obține un mandat din partea Societății Națiunilor (1922) asupra regiunii. Declarația Balfour, aprobată mai apoi de Statele Unite, de Franța și de Italia, oferea mișcării sioniste recunoașterea internațională și legitimitatea care Îi lipsiseră până atunci. Nașterea statului Israel (1917-1947) Din 1904 și până la Începutul primului război mondial s-a produs un al doilea val de imigrație, important din punct de vedere calitativ, care cuprindea circa patruzeci de mii de persoane
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Trebuie să ne mulțumim cu acest diagnostic pesimist? N-ar trebui oare să vedem În solidaritate „un principiu de rezistență la acceptarea imediat acordată statu quo-ului” (Ruby, 1997, p. 96), o sursă de reflecție fecundă „asupra nedreptăților ș...ț și legitimității unei repuneri În discuție a raporturilor sociale, asupra raporturilor cu celălalt și a comensurabilului, asupra chestiunii «străinului» (inclusiv a celui «fără»: fără domiciliu stabil, fără acte În regulă, fără patrie), care Îi este corelativă” (ibidem, p. 97)? Astfel, solidaritatea, Înțeleasă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
subculturii manouche. În cultura civică sau politică, obiect al consensului unei majorități la nivel național, dobândită prin socializare și al cărei concept a fost elaborat În special de Gabriel Almond și Bertrand Badie, pot exista forme de reglementare a fidelităților, legitimităților și comportamentelor politice proprii anumitor partide sau grupări (subcultura de stânga, socialistă, sindicală etc.). La fel se Întâmplă și În cazul culturii muncitorești, Înmagazinată adesea sub formă de autobiografii, povestiri, relatări ale vieții, conservată și păstrată În muzee ca marcator
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Etnie, IDENTITĂȚI CULTURALE, Melting pot, NAȚIUNE, SOCIALIZARE Suveranitate/suveranismtc "Suveranitate/suveranism" Trebuie să facem distincție Între cele două noțiuni. Suveranitatea trimite la autonomia statului și la puterea de care dispune acesta de a reglementa comunitatea politică pe care Își bazează legitimitatea. În societatea modernă, această comunitate Își grupează membrii sub forma cetățeniei și se Întrupează În națiune (Schnapper, 1994). Suveranitatea nu presupune totuși nici un unanimism. În cadrul națiunii, ea se exercită În limitele unui conflict cauzat de definițiile concurente ale proiectului social
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
paseismul suveranismului. Perspectiva aceasta poate fi Însă contrazisă de argumentul conform căruia importanța crescândă pe care o capătă instituțiile supranaționale pretinde, dimpotrivă, accesul la suveranitate, În măsura În care numai națiunile complet constituite pot fi reprezentate În cadrul acestor instituții (Venne, 2002). Dezbaterea din jurul legitimității suveranismului s-a cristalizat, pe de altă parte, În opoziția dintre drepturile colective și drepturile individuale (Angenot, 1996; Délisle, 1992; Khouri, 1995). În Québec, adversarii suveranității estimează că drepturile lor fundamentale sunt Încălcate din moment ce o eventuală independență i-ar priva
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prenaziștilor Înainte de 1924 În Germania (corpuri de franctirori, național-bolșevici). Și tot pentru că Îi atribuie violenței o valoare fondatoare, comuniștii germani vor ajunge destul de repede pe aceeași linie ca și naziștii, În sensul unei detestări comune a social-democraților. La rândul său, legitimitatea revoluționară a Rusiei lui Lenin și Stalin se dorește purtătoare a unui mesaj „proletar” universal și democratic. Nazismul și fascismul sunt dușmanii ei declarați, deși Împărtășesc cu comunismul aceeași mistică a violenței și aceeași ură față de burghezie (Furet, 1995). Astfel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Istorie, ca forță oarbă mânată de lupta de clasă, și nu face apel la nici o schemă etologică și biologică, ci pretinde că interpretează sensul evenimentelor, În ciuda bunului-simț, până și În rândurile partizanilor proprii, chemați să justifice virajele, revirimentele și dezastrele. Legitimitatea totalitară, spune Hannah Arendt (Arendt, 2002, p. 816), „aplică legea direct rasei omenești, fără să-și facă griji pentru comportamentul oamenilor”: „Legea Naturii sau cea a Istoriei, cu condiția să fie aplicate În mod corect, ar avea ca scop final
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
diferit poziționați pe eșichierul politic, au ajuns să denunțe crearea unor „ținuturi de drept seniorial”, sub pretextul apărării democrației locale care, după ei, este supusă astfel „dorințelor prințului”. Rămâne Însă o Întrebare obsedantă: cum vom putea, pe viitor, să păstrăm legitimitatea municipală, instaurând În același timp un cadru mai larg care să n-o submineze? Deocamdată, instanțele responsabile se află În stadiul de experimentare. Deși, pe ansamblu, apariția unei adevărate identități comunitare este căutată și chiar dorită, În marea majoritate a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pot schița alternative, se pot organiza rezistențe. Clasificările cele mai marcante astăzi, cele elaborate, de pildă, pornind de la cercetările lui Milton Rokeach, Shalom Schwartz sau Ronald Inglehart, disting modalități axiologice și instrumentale, centrale și adiacente, materialiste și postmoderne, principiile de legitimitate care ne ghidează acțiunile sprijinindu-se pe creativitate sau pe competență, pe notorietate sau pe interesul general, pe comunicare sau pe conștiință. În funcție de „mărimea” sau de „cetatea” În cauză, modurile de evaluare (sau, În terminologia lui Luc Boltanski și Laurent
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dacă însă se înscrie în sfera limbii literare, atunci el relevă măsura în care autoritatea a devenit, prin aptitudinile ei valorice, un modelator al conduitelor în folosirea limbii de cultură. Desigur, în aprecierea performanțelor autorității, trebuie avute în vedere deopotrivă legitimitatea și adecvarea manierelor ei de manifestare, precum și capacitatea autorului discursului de a înțelege această manifestare și nivelul convingerii lui de a o accepta. V. normă. BOCHENSKI 1974. IO AXIOLOGIE. Studiul filozofic al valorilor, în special în domeniile eticii, religiei și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lingvistică și lexicometria. Amploarea unor astfel de analize a generat apariția unor curente, cum ar fi lingvistica de corpus (cu epistemologie și metode specifice, bazată pe o perspectivă descriptivistă asupra limbii, aplicată pe corpusuri de texte reale, atestate) a cărei legitimitate însă nu a întîrziat să fie supusă controverselor. Științele limbii făcînd parte din disciplinele în care studiul pe corpus este inerent, se poate considera, așa cum propune P. Charaudeau, că lingvistica în general este de corpus. În a n a l
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
principiul sincerității, conform căruia se presupune că orice enunțare este sinceră. Pentru că actele indicate în sensul literal al enunțului sînt întotdeauna îndeplinite în momentul enunțării, interpretantul va presupune deci că locutorul avea capacitatea să le îndeplinească. Această supoziție generală a legitimității actelor literale implică supoziții particulare, legate de situația socială, fizică sau psihologică a celui care a vorbit. Astfel, ea produce o întreagă serie de informații, care nu sînt conținute în sensul literal însuși. Dominique Maingueneau apreciază că aplicarea legilor discursului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
adesea, mutual incompatibile. Capitularea adevărului în fața politeții este redată de sintagma termenologică minciuna albă. V. maximă. DUCROT 1972, 1979; SPERBER - WILSON 1979; GRICE 1980; MAINGUENEAU 1990; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. AR LEGITIMARE. În înțelesul curent, legitimarea este operația de a verifica legitimitatea, trăsătura de fi legitim, precum și faptul de a fi îndreptățit, justificat. În a n a l i z a d i s c u r s u l u i, noțiunea "legitimare" se poate folosi pentru a semnifica faptul că
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
z a d i s c u r s u l u i, noțiunea "legitimare" se poate folosi pentru a semnifica faptul că subiectul vorbitor intră în procesul discursiv care trebuie să tindă la recunoașterea dreptului la cuvînt și a legitimității în legătură cu ceea ce spune. Această legitimitate îi este conferită fie prin situația de fapt (ca într-o conversație amicală în care fiecare are dreptul de a vorbi în anumite condiții), fie prin statutul acordat de o anumită instituție (ca un profesor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
c u r s u l u i, noțiunea "legitimare" se poate folosi pentru a semnifica faptul că subiectul vorbitor intră în procesul discursiv care trebuie să tindă la recunoașterea dreptului la cuvînt și a legitimității în legătură cu ceea ce spune. Această legitimitate îi este conferită fie prin situația de fapt (ca într-o conversație amicală în care fiecare are dreptul de a vorbi în anumite condiții), fie prin statutul acordat de o anumită instituție (ca un profesor care vorbește în clasă sau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]