4,245 matches
-
descentralizarea structurilor de decizie și stimularea inițiativei la nivelul aparatului operativ de export-import prin eliminarea încorsetărilor pârghiilor administrative de conducere și așezarea întregii activități pe principii rațional economice"1. Lichidarea monopolului de stat asupra comerțului exterior s-a realizat prin2: liberalizarea importurilor și exporturilor; acordarea unei autonomii și libertăți depline pentru toți agenții economici cu capital majoritar de stat; nerestricționarea, într-un fel sau altul, a participării la activitatea de export sau import a agenților economici privați constituiți după 1989; punerea
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
dreptului de a efectua operațiuni de comerț exterior doar pentru un număr redus de întreprinderi de stat, realizându-se în acest fel demonopolizarea și descentralizarea completă a activității de comerț exterior. În consecință, a fost amorsat un proces amplu de liberalizare a schimburilor externe de mărfuri și servicii, schimbările fiind axate în special pe transformarea întreprinderilor aflate în proprietatea statului în societăți comerciale cu autonomie deplină, libertatea agenților economici, indiferent de forma de proprietate, de a se angrena în activități de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
a concretizat prin elaborarea și punerea în aplicare a unui nou Tarif vamal la 1 ianuarie 199213, care l-a înlocuit pe cel adoptat de România în decembrie 1976 și utilizat, cu anumite modificări efectuate în noiembrie 1990 pe fondul liberalizării prețurilor, până la sfârșitul anului 1991. Din acest moment, tariful vamal de import a început să fie aplicat efectiv tuturor agenților economici, indiferent de forma de proprietate, și la toate produsele care făceau obiectul importurilor. În cazul în care au loc
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
16 Octavia Cerchez, Politica vamală componentă a politicii comerciale externe a României, Ed. Expert, București, 2003, p. 138 aplicarea acestui principiu, mărfurile de import pot fi evaluate considerând valoarea de tranzacție a mărfurilor identice sau similare. În contextul general al liberalizării importurilor, încă de la începutul perioadei de tranziție a fost redus nivelul protecției vamale, numai în cursul anului 1991, taxa vamală maximă fiind coborâtă de la 80% la 30%. După negocierile rundei Uruguay, media aritmetică a taxelor vamale consolidate ale României a
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
acestea și-au diminuat foarte mult puterea efectivă de protecție pe care ar fi trebuit să o asigure producătorilor și produselor autohtone 17. În domeniul politicii comerciale netarifare, cele mai importante prevederi adoptate în perioada de după 1989 se referă la liberalizarea cu câteva excepții atât a importurilor cât și a exporturilor, acestea fiind supuse licențelor automate, utilizate doar în scop statistic. Pentru a evita riscul unui dezechilibru al balanței de plăți externe sau pentru majorarea rezervelor valutare, la cererea Băncii Naționale a României, Ministerul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
în adevăratul sens al cuvântului un motor al creșterii economice din România, este necesară perfecționarea instrumentelor de politică comercială în concordanță cu principiile GATT/OMC, lucru indispensabil și în vederea realizării unei integrări mai eficiente în cadrul circuitului economic mondial. 4.4. Liberalizarea comerțului exterior și politica monetar-valutară Politica monetar valutară -componentă de bază a politicii economiceare ca obiectiv principal asigurarea stabilității monedei naționale și implicit a nivelului prețurilor agregate. În același timp însă, "acest cadru al politicii monetare a conviețuit în ultimii
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
României, în cele două valute de tranzacție principale, de-a lungul întregii perioade 1990-2003, cursul de schimb al leului, bazat inițial doar pe utilizarea singulară a monedei americane, a fost conectat la coșul Euro-Dolar SUA, în proporție de 75%-25%. Liberalizarea prețurilor și raportarea lor la cele internaționale reprezintă un element esențial în vederea creării unei baze obiective pentru restructurarea și specializarea pe ramuri, subramuri și produse a economiei naționale. În România, liberalizarea prețurilor după 1990 a fost neregulată și prelungită, ultima
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
la coșul Euro-Dolar SUA, în proporție de 75%-25%. Liberalizarea prețurilor și raportarea lor la cele internaționale reprezintă un element esențial în vederea creării unei baze obiective pentru restructurarea și specializarea pe ramuri, subramuri și produse a economiei naționale. În România, liberalizarea prețurilor după 1990 a fost neregulată și prelungită, ultima etapă majoră de liberalizare fiind realizată abia în 1997. În multe situații, au fost liberalizate prețurile de consum, fără însă ca prețurile la materii prime și materiale de bază să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
lor la cele internaționale reprezintă un element esențial în vederea creării unei baze obiective pentru restructurarea și specializarea pe ramuri, subramuri și produse a economiei naționale. În România, liberalizarea prețurilor după 1990 a fost neregulată și prelungită, ultima etapă majoră de liberalizare fiind realizată abia în 1997. În multe situații, au fost liberalizate prețurile de consum, fără însă ca prețurile la materii prime și materiale de bază să fie determinate de piață; în alte cazuri, prețurile liberalizate au fost puternic distorsionate de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de consum, fără însă ca prețurile la materii prime și materiale de bază să fie determinate de piață; în alte cazuri, prețurile liberalizate au fost puternic distorsionate de subvenții, cu precădere în sectorul agricol. La începutul anului 1997, pe fondul liberalizării complete a prețurilor produselor agricole și a majorității produselor industriale, s-a realizat și liberalizarea substanțială a regimului comercial. Prețurile la combustibili au fost dereglementate în septembrie 1998. În cazul energiei a fost păstrat și în continuare controlul prețurilor, acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
determinate de piață; în alte cazuri, prețurile liberalizate au fost puternic distorsionate de subvenții, cu precădere în sectorul agricol. La începutul anului 1997, pe fondul liberalizării complete a prețurilor produselor agricole și a majorității produselor industriale, s-a realizat și liberalizarea substanțială a regimului comercial. Prețurile la combustibili au fost dereglementate în septembrie 1998. În cazul energiei a fost păstrat și în continuare controlul prețurilor, acestea fiind ulterior ajustate, de cele mai multe ori de către Oficiul Concurenței, în concordanță cu evoluțiile cursului de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
preț a unor mărfuri ca urmare a creșterii explozive a costurilor de producție. Datorită efectelor sale deosebit de complexe și extinse asupra ansamblului sistemului economic "prăbușirea monedei naționale a contribuit la accentuarea dezechilibrului economic extern al țării noastre"26. 4.5. Liberalizarea schimburilor comerciale și evoluția macroeconomică Întregul proces de reconstrucție și dezvoltare a economiilor țărilor foste comuniste din Centrul și Estul Europei este puternic influențat de realitățile din epoca contemporană, reflectate prin creșterea gradului de deschidere spre exterior a statelor lumii
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
deceniul al IX-lea al secolului XX cu un ritm mediu anual de -1,9% a fost determinată de diminuarea producției în principalele ramuri ale economiei naționale, pe fondul reducerii productivității muncii și a sporirii ponderii consumurilor intermediare. Procesul de liberalizare a comerțului exterior a constituit unul dintre pașii inițiali ai tranziției în România și a condus la o deschidere generală a economiei românești. Impactul acestui proces asupra întregii economii naționale a fost resimțit în special în aspectele instituționale legate preponderent
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
orizontală asupra întregului sistem economic național; creșterea afluxului valoric anual de investiții străine directe cât și a celor de portofoliu datorită procesului de deschidere a economiei naționale. Astfel, în prima parte a perioadei de tranziție, "ca efect al măsurilor de liberalizare a importurilor și a condițiilor care au prevenit sau îndepărtat fluxurile autonome, putem spune că importurile au substituit investițiile străine directe. Mai mult, această remarcă este conformă strategiei uzuale a investitorilor străini aflați în căutare de piață, care testează întâi
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
directe asupra capacității de finanțare externă a României. în cazul în care fluxurile de import sunt axate pe produse finite, există riscul ca acestea să substituie produsele indigene, datorită unei calități superioare sau unui preț mai competitiv, ca rezultat al liberalizării importurilor. În acest fel, producătorii autohtoni vor fi constrânși să iasă de pe piață, ceea ce va conduce inevitabil la reducerea producției cât și a gradului de activitate în anumite sectoare economice invadate de bunuri din import (industria de electronică, telecomunicații, farmaceutică
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
piață, ceea ce va conduce inevitabil la reducerea producției cât și a gradului de activitate în anumite sectoare economice invadate de bunuri din import (industria de electronică, telecomunicații, farmaceutică, produsele agroalimentare, etc.). reducerea ratelor tarifare și a bazei tarifare induse de liberalizarea comerțului exterior conduce, de cele mai multe ori, la scăderea veniturilor bugetare ale țării. Analizând evoluția ponderii tarifelor efectiv colectate, de-a lungul întregii perioade de tranziție, în România aceste valori s-au menținut la un nivel extrem de scăzut, nedepășind 1,7
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
un impact general scăzut asupra bugetului public și din acest motiv influența lor asupra procesului de redistribuire a venitului în cadrul economiei naționale este la rândul ei destul de limitată, excluzând în acest fel posibilitatea apariției unor distorsiuni majore. Pe parcursul procesului de liberalizare a comerțului exterior românesc, principalul impediment pentru producătorii autohtoni nu a fost generat de efectele directe ale reducerii barierelor tarifare și netarifare, ci s-a datorat în special procesului de aliniere a prețurilor interne la cele de pe piața mondială și
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
netarifare, ci s-a datorat în special procesului de aliniere a prețurilor interne la cele de pe piața mondială și de asemenea eliminării subvențiilor în scopul sporirii eficienței sectorului public și ca o consecință a derulării procesului de privatizare. 4.6. Liberalizarea revelator al lipsei de competitivitate a economiei românești Liberalizările succesive ale comerțului exterior românesc, care au determinat o cerere explozivă de produse de import (inițial bunuri de consum curent și ulterior echipamente, instalații și tehnologii) și o modificare a structurii
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
aliniere a prețurilor interne la cele de pe piața mondială și de asemenea eliminării subvențiilor în scopul sporirii eficienței sectorului public și ca o consecință a derulării procesului de privatizare. 4.6. Liberalizarea revelator al lipsei de competitivitate a economiei românești Liberalizările succesive ale comerțului exterior românesc, care au determinat o cerere explozivă de produse de import (inițial bunuri de consum curent și ulterior echipamente, instalații și tehnologii) și o modificare a structurii competiționale pe diferite piețe de pe plan intern, au condus
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
în primii ani ai tranziției, a fost redusă posibilitatea modernizării și retehnologizării economiei 32 V. Cojanu, Op. Cit., p. 94 românești, atingerea acestui deziderat implicând inevitabil majorarea datoriei externe până la o valoare de 15,2 miliarde euro la sfârșitul anului 2003. Liberalizarea importurilor s-a desfășurat foarte rapid și a determinat o creștere accelerată a acestor fluxuri conducând la cronicizarea deficitului balanței comerciale, care, cumulat pentru perioada 1990-2003, a depășit valoarea de 40 miliarde dolari SUA. Principala sursă de finanțare a balanței
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
internaționale cât și datorită impulsului conferit prin acțiunile de eliminare a diferitelor obstacole existente în calea desfășurării relațiilor economice la nivel mondial și regional. În acest context, se remarcă cu deosebire acordurile multilaterale ale rundelor de negocieri GATT referitoare la liberalizarea piețelor naționale ale țărilor semnatare, semnarea și intrarea în vigoare a Acordurilor de Asociere a țărilor din Europa Centrală și de Est la Uniunea Europeană, încheierea unor acorduri de liberschimb între țările în tranziție din Centrul și Estul Europei și ratificarea
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
ardei, ceapă uscată, pepeni, vișine, zmeură, pere, gemuri, gelatine, marmelade, etc.) și exceptări sau reduceri de taxe vamale în cadrul unor contingente tarifare. În prima jumătate a anului 2002, între țara noastră și Comisia Europeană au avut loc negocieri în vederea continuării liberalizării comerțului cu produse agricole de bază. Acestea s-au finalizat prin încheierea unui 4 A. Iancu, Liberalizare, integrare și sistemul industrial, Ed. Expert, București, 2002, p. 52 Protocol Adițional 5, Anexă la Acordul European, în domeniul comerțului cu produse agricole
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
vamale în cadrul unor contingente tarifare. În prima jumătate a anului 2002, între țara noastră și Comisia Europeană au avut loc negocieri în vederea continuării liberalizării comerțului cu produse agricole de bază. Acestea s-au finalizat prin încheierea unui 4 A. Iancu, Liberalizare, integrare și sistemul industrial, Ed. Expert, București, 2002, p. 52 Protocol Adițional 5, Anexă la Acordul European, în domeniul comerțului cu produse agricole de bază. Rezultatele acestor negocieri s-au concretizat în mai multe categorii de concesii: importul în UE
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
României la CEFTA, care a intrat în vigoare la 1 iulie 1997, a reprezentat unul dintre pașii cei mai importanți din cadrul strategiei naționale care are drept scop final aderarea țării noastre la Uniunea Europeană. Acordul s-a bazat pe conceptul de liberalizare stabilit inițial de către țările fondatoare și a constat în negocierea unor protocoale 10 bilaterale care au prevăzut etapizarea procesului de eliminare a taxelor vamale în cazul produselor industriale și acordarea unor concesii reciproce pentru comerțul cu produse agricole. În relațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
agricole. În relațiile comerciale cu Cehia și Slovacia, taxele vamale de import la produsele industriale au fost eliminate complet la 1 ianuarie 1997, datorită acordurilor bilaterale de comerț liber anterioare (1995), excepție făcând doar câteva tipuri de autoturisme, pentru care liberalizarea s-a finalizat până la data de 1 ianuarie 2001; În cadrul comerțului cu Ungaria, pentru un număr însemnat de produse din această categorie, taxele vamale au fost eliminate chiar în momentul intrării în vigoare a Acordului. În cazul produselor chimice, din
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]