2,977 matches
-
mai eficiente mijloace "semantice" pentru rezolvarea problemelor privind semnificația și adevărul propozițiilor (de diferite grade de complexitate) din fel de fel de "sisteme" și unități de discurs. Sarcina mea mai departe este de a identifica operații (acte constitutive) subordonate reformalizării logos-ului prin care propoziția și starea de fapt sunt obiectualizate (constituite intențional). Înțelegem din cele de mai sus că dictatura judicativului nu este dislocată; de fapt, ea capătă, prin reformalizarea logos-ului, o confirmare, intrând într-o nouă întruchipare. Dar
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este de a identifica operații (acte constitutive) subordonate reformalizării logos-ului prin care propoziția și starea de fapt sunt obiectualizate (constituite intențional). Înțelegem din cele de mai sus că dictatura judicativului nu este dislocată; de fapt, ea capătă, prin reformalizarea logos-ului, o confirmare, intrând într-o nouă întruchipare. Dar și non-judicativul este, întrucâtva, potențat. Pentru a da un exemplu potrivit, să observăm că Wittgenstein susține că semnul care participă la o propoziție stă pentru un obiect, dar noi nu putem
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
că Wittgenstein susține că semnul care participă la o propoziție stă pentru un obiect, dar noi nu putem cunoaște ce este obiectul; dar nu putem cunoaște ar trebui să completăm cu mijloace judicative, altminteri, obiectul fiind rostit (adică atras de logos), este și cunoscut; oricum, calea către obiect, susține el, nu mai este "logică", ci, așa cum arătam și mai sus, mistică;211 nu mai este judicativ-constitutivă (în sensul primei formalizări a logos-ului), am putea completa, ci poate fi non-judicativă, dar
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mijloace judicative, altminteri, obiectul fiind rostit (adică atras de logos), este și cunoscut; oricum, calea către obiect, susține el, nu mai este "logică", ci, așa cum arătam și mai sus, mistică;211 nu mai este judicativ-constitutivă (în sensul primei formalizări a logos-ului), am putea completa, ci poate fi non-judicativă, dar nu direct, ci prin mijlocirea judicativului regulativ. Nu doar actul gândirii și cel al rostirii au intrat în această mișcare de reformalizare a logos-ului (de fapt, a aspectul alethic al
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este judicativ-constitutivă (în sensul primei formalizări a logos-ului), am putea completa, ci poate fi non-judicativă, dar nu direct, ci prin mijlocirea judicativului regulativ. Nu doar actul gândirii și cel al rostirii au intrat în această mișcare de reformalizare a logos-ului (de fapt, a aspectul alethic al judecății, în primul rând), ci, de asemenea, și actul făptuirii. Reformalizarea, pusă în forma logicii simbolice, a oferit filosofiei totodată logicii, științei, chiar ideologiei un nou instrument pentru aplicații determinate legate de expresie
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pentru aplicații determinate legate de expresie. De altfel, logica simbolică a fost numită și "logica nouă"; dar ea este o logică de utilitate matematică, ceea ce arată natura sa "expresivă" și accentul său formal. A fost spart, prin această reformalizare a logos-ului, care are și rosturi oarecum non-judicative, orizontul dictaturii judicativului? A fost mutat adevărul fie el înțeles puțin altfel decât înainte (coerență, nu corespondență ca atare) pe un alt suport decât judecata, înțeleasă ca formă logică? Desigur, nu! A fost
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și rosturi oarecum non-judicative, orizontul dictaturii judicativului? A fost mutat adevărul fie el înțeles puțin altfel decât înainte (coerență, nu corespondență ca atare) pe un alt suport decât judecata, înțeleasă ca formă logică? Desigur, nu! A fost recuperat ceva din logos-ul ne-formal, activ anterior formalizării sale prin constituirea logicii? Și la această întrebare s-ar putea răspunde cu nu. Fără îndoială, granițele judicativului au fost forțate și acum; unele dintre sensurile non-judicative ale acestui eveniment au fost evocate mai
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Filosofia aritmeticii; "metoda" lui Wittgenstein de separație categorică între expresiv și logic (acesta din urmă, ca formă, caracterizează și stările de lucruri), apoi ideea sa de forme ale vieții (Lebensformen), prin care încearcă să explice sensurile cuvintelor, așadar, natura rostirii (logos-ului); teoria despre denotare a lui Russell; teoriile referinței, semnificației și adevărului ale lui Tarski, Quine, Davidson; teoria despre adevăr, necesar și a priori, a lui Kripke etc. În toate acestea regăsim problematizate tocmai actele de constituire subordonate fenomenului reformalizării
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
-ului); teoria despre denotare a lui Russell; teoriile referinței, semnificației și adevărului ale lui Tarski, Quine, Davidson; teoria despre adevăr, necesar și a priori, a lui Kripke etc. În toate acestea regăsim problematizate tocmai actele de constituire subordonate fenomenului reformalizării logos-ului. Fără îndoială, argumentele cele mai puternice în sprijinul ideii despre încadrarea judicativă a logicii noi vizează sensurile pe care aceasta le propune pentru cele două aspecte ale judecății (enunțării), aspectul formal și cel alethic, apoi pentru elementele acestora, subiectul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mai mare măsură, iar dimensiunea acestei schimbări a fost discutată mai sus. În discuție s-au aflat, de asemenea, aspectul formal și cele două elemente ale sale, subiectul și predicatul. Dar trebuie revenit asupra chestiunii redistribuirii funcțiilor "logice" datorită reformalizării logos-ului, încercând astfel să răspundem deplin sarcinii formulate mai sus. Trebuie precizat că aspectul formal, gîndit ca atare, adică prin faptul-de- a-fi-posibil și statutul-de-variabilă, este mai degrabă confirmat de logica nouă; în fond, aceasta din urmă propune o reformalizare a
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
-ului, încercând astfel să răspundem deplin sarcinii formulate mai sus. Trebuie precizat că aspectul formal, gîndit ca atare, adică prin faptul-de- a-fi-posibil și statutul-de-variabilă, este mai degrabă confirmat de logica nouă; în fond, aceasta din urmă propune o reformalizare a logos-ului, adică o accentuare a caracterului formal al discursului; în plus, modelul discursului este demonstrația matematică, formală prin natura sa, sprijinită de elemente ale logicului, potrivit logicismului, de elemente strict formale, neinteresate de vreun conținut al gândirii așezată în forme
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aporia formulată mai sus, aceea care, deși scoate timpul din "poziția" și funcțiunea sa judicativă, asigură propoziției statutul de ființare (ea fiind ceva anume). Prin urmare, ființarea își păstrează un sens; mai mult, după depășirea momentului de început al reformalizării logos-ului, destul de neclar în privința opțiunilor judicative minore, dar judicativ ca atare în ceea ce privește aspectele "logice" fundamentale, ființarea nu doar că și-a păstrat rostul, dar a căpătat ceva în plus la propriul sens. În context wittgensteinian, de exemplu, aceasta are câteva
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de constituire. Preluarea "poziției" de substrat (subiect) de către stările de lucruri și a celei de predicat de către propoziție (atomară sau complexă; simplă sau compusă etc.) constituie fenomenul cel mai semnificativ în contextul reducției judicative a dictaturii judicativului după momentul reformalizării logos-ului, deși acest fenomen nu trebuie luat în termeni radicali, prin "stare de lucruri" neînțelegându-se, de regulă, stare-de-lucruri; aceasta din urmă poate să apară, precum susținea Wittgenstein despre "obiect", drept ceva mistic. Sensul fenomenului nu ține de o substituție
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de substrat, apoi vine semnul complex, propoziția despre ea. Desigur, nu este vorba aici cum nu este în nici o aplicație sau interpretare a logicii noi despre funcții predicative la propriu, adică întocmai celor proprii logicii clasice sau primei formalizări a logos-ului, dar nici despre cu totul altceva nu poate fi vorba, atâta vreme cât "a se spune despre", relația fundamentală în enunțul lui Wittgenstein, este una propriu-zis predicativă (prin urmare, judicativă). Din această cauză, aspectul formal al judicativului se regăsește întocmai în
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
excesivă a limbajului, Russell construiește teoria tipurilor, iar mai târziu, în alte condiții epistemologice, Tarski pune la punct teoria despre nivelurile limbajului, avansând astfel o opinie valabilă asupra chestiunilor privind adevărul-corespundență, elementul cel mai solicitat, semantic, din perspectiva fenomenului reformalizării logos-ului reprezentat de constituirea logicii simbolice. Fenomenul reformalizării logos-ului a accentuat convențiile judicative; și, așa cum s-a întâmplat și prin alte "evenimente" din istoria dictaturii judicativului, granițele acesteia au fost forțate. Din ultimul fapt a rezultat o întărire a
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
târziu, în alte condiții epistemologice, Tarski pune la punct teoria despre nivelurile limbajului, avansând astfel o opinie valabilă asupra chestiunilor privind adevărul-corespundență, elementul cel mai solicitat, semantic, din perspectiva fenomenului reformalizării logos-ului reprezentat de constituirea logicii simbolice. Fenomenul reformalizării logos-ului a accentuat convențiile judicative; și, așa cum s-a întâmplat și prin alte "evenimente" din istoria dictaturii judicativului, granițele acesteia au fost forțate. Din ultimul fapt a rezultat o întărire a sensurilor judicative, care s-au distribuit acum către "formele
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
funcții de predicare, împreună cu ceea ce este cel mai specific acestora, anume calitatea de general. Tocmai faptul că "stările de lucruri" preiau funcții judicative ale poziției "subiect" din structura judecății constituie cel mai clar indiciu al constitutivității judicative în planul reformalizării logos-ului; căci subiectul este constituit ca atare prin acte judicative, devenind el însuși, așa cum a scos la iveală reducția, parte a structurii obiectuale a judecății, iar "stările de lucruri", având funcții "subiective", sunt ele însele constituite judicativ. De asemenea, faptul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fiindcă acolo se află contexte semnificative privind corespondența dintre elementele clasice ale judecății și elementele simbolice ale judicativului constitutiv, unele dintre ele doar indicate mai sus. Din cele spuse putem formula un răspuns la întrebarea privind actele constitutive subordonate reformalizării logos-ului: sunt aceleași acte de constituire prin care a fost croit spațiul judicativului și a fost structurată judecata drept act constitutiv fundamental, cărora li se adaugă, la fiecare intervenție, operația de transfer asupra unor conținuturi care nu coincid cu conținuturile
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prin care a fost croit spațiul judicativului și a fost structurată judecata drept act constitutiv fundamental, cărora li se adaugă, la fiecare intervenție, operația de transfer asupra unor conținuturi care nu coincid cu conținuturile obiectuale din orizontul primei reformalizări a logos-ului. Operația de transfer schimbă întrucâtva direcția actului de constituire, dar în esența sa, acesta rămâne judicativ: ceea ce înseamnă că judecata operează mai departe în condițiile reformalizării logos-ului. Cel puțin pentru aspectul formal al judecății este valabilă această regulă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
conținuturi care nu coincid cu conținuturile obiectuale din orizontul primei reformalizări a logos-ului. Operația de transfer schimbă întrucâtva direcția actului de constituire, dar în esența sa, acesta rămâne judicativ: ceea ce înseamnă că judecata operează mai departe în condițiile reformalizării logos-ului. Cel puțin pentru aspectul formal al judecății este valabilă această regulă referitoare la operația de transfer: aceasta nu poate opera autonom, ci numai prin actele constitutivității judicative inițiale. Mai devreme am vorbit și despre ceea ce se întâmplă, în orizontul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
puțin pentru aspectul formal al judecății este valabilă această regulă referitoare la operația de transfer: aceasta nu poate opera autonom, ci numai prin actele constitutivității judicative inițiale. Mai devreme am vorbit și despre ceea ce se întâmplă, în orizontul fenomenului reformalizării logos-ului, cu aspectul alethic; acum ar mai trebui adăugat că sensul principal al modificărilor legate de acest aspect este reprezentat de subordonarea cvasitotală a sa față de aspectul formal. Astfel, faptul de a fi condiționat și statutul de constantă, caracteristicile aspectului
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
gândite acum ca fiind cazuri "particulare", eventual cazuri de limită ale faptului de a fi posibil și ale statutului de variabilă. Totuși, intervenția timpului este "necesară", ca și aceea a verbului, fiindcă toate demersurile îngăduite de reglementările judicative ale reformalizării logos-ului au angajamante ontologice imposibile în absența timporizării verbului care sunt mai degrabă prelungiri ale unor angajamente directe privind semantica semnelor ("simbolurilor"), aspectul alethic al acestora etc. Oricum, întreaga evoluție a cercetărilor de logică și filosofie din orizontul logos-ului
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
reformalizării logos-ului au angajamante ontologice imposibile în absența timporizării verbului care sunt mai degrabă prelungiri ale unor angajamente directe privind semantica semnelor ("simbolurilor"), aspectul alethic al acestora etc. Oricum, întreaga evoluție a cercetărilor de logică și filosofie din orizontul logos-ului reformalizat se află sub semnul a două principii, ele însele cu o anumită tradiție în orizontul judicativ al primei formalizări a logos-ului: a) principiul experimentului, după care orice entitate introdusă într-un discurs trebuie să fie întemeiată și
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
simbolurilor"), aspectul alethic al acestora etc. Oricum, întreaga evoluție a cercetărilor de logică și filosofie din orizontul logos-ului reformalizat se află sub semnul a două principii, ele însele cu o anumită tradiție în orizontul judicativ al primei formalizări a logos-ului: a) principiul experimentului, după care orice entitate introdusă într-un discurs trebuie să fie întemeiată și să se afle sub control intersubiectiv; acest principiu este compatibil cu principiul experienței, nespecific reformalizării logos-ului, dar semnificativ în unele contexte ale
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în orizontul judicativ al primei formalizări a logos-ului: a) principiul experimentului, după care orice entitate introdusă într-un discurs trebuie să fie întemeiată și să se afle sub control intersubiectiv; acest principiu este compatibil cu principiul experienței, nespecific reformalizării logos-ului, dar semnificativ în unele contexte ale acesteia; b) principiul atitudinal, desemnat prin maxima formulată de Husserl și preluată mai cu seamă de filosofii fenomenologi: "La lucrurile însele"; acest principiu este interpretat în manieră accentuat formală, ceea ce creează posibilitatea instituirii
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]