3,576 matches
-
a conturat în interbelicul literar românesc o zonă la fel de stranie și neobișnuită precum existențele și cărțile acestor scriitori. Eroii lor sunt atât simptome ale unei modernități radicale, cât și transpuneri autobiografic - ficționale remarcabile. Prin locurile rele" ale identității, prin coșmarul lucid al corpului, drumul spre sine devine o experiență ce a marcat definitiv literatura română. Pagini bizare, Întâmplări în irealitatea imediată, și Bagaj... sunt texte inegale ca recunoaștere critică, fiind plasate, din perspectivă canonică, în zone diferite. Dacă Urmuz e considerat
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Democracies de Norman Ornstein; The Congressman: His Work as He Sees It de Charles Clapp. Multe dintre aceste lucrări au fost publicate cu mulți ani în urmă, dar au îmbătrânit frumos, în sensul în care analizele lor sunt atât de lucide, încât au devenit opere de referință în acest domeniu. Aceste cărți sunt semnificative prin faptul că ele compară direct Marea Britanie cu Statele Unite, în special lucrările lui Cain și alții, Norton și Wood și Mayhew, dar toate neglijează Franța, țara, pe
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
polonezi, În frunte cu bătrânul romancier Andrejevski, dar fără să mă gândesc la radicalizarea de care au fost capabili Polonezii, susținuți de biserica catolică, de primul papă polonez, ca și de cercurile intelectuale varșoviene cu mult mai bine organizate, mai lucide, cu secole de rezistență națională În spate. Un cerc de lectură, foarte În spiritul Constituției, cu o ușoară și continuă escaladare a atitudinii critice, până când forurile politice, după primele iritări și Încercări de intimidare, vor fi fost nevoite să cedeze
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
că o mare parte a elitei culturale se afla „la stânga”, dintr-un reflex anti-american (fapt, așa cum știm, petrecut și În Franța anilor ’50 și ’60!Ă, dar și mai probabil, ca o formă de „expiere” mai mult sau mai puțin lucidă sau mărturisită a enormului „eșec ideologic” de extremă dreapta, nazistă, de dinainte de război! De altfel, până azi, cred eu, În ciuda unei structuri profund democratice a țării lor, mulți scriitori și ziariști germani mai vârstnici, dar și unii din generațiile mai
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
a aruncat, la una dintre acele „Întâlniri”, „intersecții” ce nu par, o cheie cu care puteam să pătrund eu Însumi În palatul mut al firii mele. (În Drumul la zid am „desenat” trei astfel de „vrăjitoare-prezicătoare”, de ființe „ușuratice și lucide” care se Încarcă, pentru un ceas, cu povara propriei tale existențe, În partea ei obscură, „luminând de Întunecime”, pentru a vorbi oximoronică „Retardat”, un fel de... suav imbecil social, și, cerându-vă Încă o dată iertare că-l citez pe autorul
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
fuseseră și „eroi” ai vieții și biografiei mele - sau erau Încă, precum Mama! - revenind cu o insistență, cu o tenacitate ce părea că sparge Întreaga lege onirică, bazată pe „hazardul unei nopți”, de parcă dincolo de veghe și de vis, de viața lucidă și de cea a „falsei memorii” ce era visul, „cineva” voia să-mi dea semnale profund criptice sau „să-mi aducă aminte” de o obligație sau de o promisiune majoră uitată, deci de o „vinovăție”. Și această „figură” tenace, aș
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și În acest fel subtil, inefabil, În care sunt prezente prin absență persoanele dragi, de neînlocuit; o ciudată prezență, e adevărat, o prezență egoistă din partea celor de care „atârnăm” cu acel fir de mătase ivit din viscerele noastre melodice, păianjeni lucizi ai plaselor sentimentale sau erotice... 2 ...Ce m-aș fi făcut fără literatură? Sau fără acest „valet” slugarnic, uituc și insolent, absent În momente de criză, deranjant când Îmi reclamam o minimă intimitate, eul meu, forma mea absolută de „lașitate
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
avatarurile adolescenței și postadolescenței mele ieșeau din statutul lor fortuit, aleatoriu, „necazuri penibile, care s-au mai Întâmplat și altora, absurde, bineînțeles, datorate Însă istoriei, la fel de absurdă, de aleatorie, de „Înnebunită!”, ci erau, deveneau astfel, prin actul meu voluntar și lucid, pe care nu l-am dezis nici cu o iotă În cele două decenii de marginalitate socială și literară care au urmat; altceva decât o „Întâmplare”! Creasem o simetrie acelei posturi din anii adolescenței, o simetrie de destin și În
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
consonanță, În profundă armonie muzicală și ideatică cu ea, Nietzsche nu ne Împacă oare cu această hidră, cu acest monstru antic, cum apare el uneori și multora, monstru hibrid ce ne așteaptă la intrarea În cetatea Tebei, adică a vieții lucide și demne - cu Destinul... cu Soarta?! La care avem dreptul fiecare om născut dintr-o mamă vie, Soarta, care, mai ales În de curând trecutul secol XX - ce, prin bolile și reflexele sale raționale și iraționale, continuă să „respire, să
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
am propus mai sus nu numai o „reflexie existențială”, alăturând două posturi ale celui care am fost - una primă, a inconștientului tinerel atras, supt de mașina oarbă a politicului aflat În criză, a istoriei, și cealaltă, a doua, reacția adultă, lucidă, consecventă, cea care, părând că „repetă” prima fază, o dă de fapt peste cap, Îi conferă, Îi impune un alt sens - cel de pregătire a unei posibile „serii” existențiale, În care accentul să cadă decis, de data aceasta, pe voința
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și o trăire-tip ce revine mereu”. Bineînțeles, simetria „simplă” biografică, pe care am expus-o mai sus se poate complica apoi Într-o existență, linear, dar și În complexitatea consecințelor ei, dacă... dacă, mai ales, „proprietarul propriului destin” devine lucid și stăpân, apt de a voi să intre În caruselul, ca să-i zicem astfel, unei existențe dominate „dinlăuntru” și nu de forțe indiferente, brutale, exterioare. Descoperind acea primă simetrie de postură, de „poziție”, cu una similară din adolescență, fermecat cumva
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și cu un alt dispreț, abia mascat, de cei din jur. Și e la fel de adevărat că, În anii ce au urmat demisiei mele, care mi-a adus În viața literară și socială atâtea dezagremente, eu - unul dintre eurile mele, cel „lucid, burghez, adult etc.” - am regretat amarnic ceea ce făcusem; Într-o țară acut centralizată, să contrazici În presa „burgheză, dușmană”, pe autocratul Îmbibat de putere și lingușit de nu puțini potentați ai lumii și apoi, ca o provocare, să te Întorci
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
inconștienta noastră nepăsare, superficialitate față de o „veste” atât de importantă, de vitală, pe care mesagerii subconștientului - poate chiar ai inconștientului nostru! - ne-o aduc, și Încă atât de „aproape”, și astfel să fim În stare „să stăm În fața existenței noastre lucide”, Încercând a „dezghioca” din noianul inform de scene, personaje, idilice sau coșmarești, acele motive sau acel motiv care ne poate ajuta esențialmente În „eliberarea” noastră reală, lucidă și consecventă, de zgura și scoriile existenței; cele care ne Întunecă aproape zilnic
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de „aproape”, și astfel să fim În stare „să stăm În fața existenței noastre lucide”, Încercând a „dezghioca” din noianul inform de scene, personaje, idilice sau coșmarești, acele motive sau acel motiv care ne poate ajuta esențialmente În „eliberarea” noastră reală, lucidă și consecventă, de zgura și scoriile existenței; cele care ne Întunecă aproape zilnic orizontul psihic și destinal, cele care ne afundă, cu un fel de cinism impersonal, brutal, de fiecare dată Într-o altă și altă țesătură, fapte, evenimente care
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Să fi fost „iritarea” mea față de accentele marxisto-leniniste pe care le descopeream la nu puțini corifei ai universității și literaturii germane, cum o spuneam mai sus, ca o formă a deculpabilizării față de marea vină ideologică ce apăsa asupra celor mai lucizi, a celor mai conștienți reprezentanți ai suprastructurii culturale germane?! Un anume „provincialism” cultural pe care mi se părea că-l descopăr În patria lui Goethe, Beethoven, Nietzsche, Th. Mann?! Odată cu scindarea Berlinului, timp de vreo jumătate de secol, Germania și-
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
legitimiează În vocația ta; și nu e o consfințire o dată pentru totdeauna, cum fac școlile superioare, care Îți Înmânează o patalama pe care poți s-o arăți oricui, oriunde, poți s-o așezi pe orice birou!... Jumătate din viața mea lucidă, jumătate, dacă nu mai mult, din energia mea s-au scurs nu În miile de ore nocturne și binefăcător de singuratice, ci În lupta nu totdeauna eroică, onorabilă sau calmă de a-mi publica textele. O luptă În care credeam
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și fidelitatea ei formidabilă față de mine - și de sine! - cele două daruri, o perfectă stăpânire a limbii și cunoașterea unei alte discipline față de psihologie, specialitatea ei de bază: le livre d’art, le catalogue raisonné și o cunoaștere pasionată și lucidă a picturii europene, Începând cu flamanzii, până la postimpresioniști, expresioniști, foviști!... - cred că am „dreptul” de a vorbi despre Parisul meu. Am locuit și pe rive gauche, pe malul stâng al Senei, pe rue de l’Abbé Groult și pe rue
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
după sine o astfel de unificare, de expansiune mare a teritoriului, a populației cu specificul și tarele lor etc. Criza de atunci, a marii Unificări, accentuată de urmările războiului, era, cred eu, mai bine „diagnosticată”, mai bine „Înțeleasă” de factorii lucizi, responsabili ai nației, decât se Întâmplă azi, deși Întreaga epocă de după primul război - anii ’20 și Începutul anilor trezeci - nu au fost scutiți de mici și chiar de mai mari „cutremure” (vezi mișcarea legionară, de exempluă! Azi Însă, aflându-ne
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și libertatea, numai că... foarte mulți, tineri mai ales, uită că superba, sublima libertate nu este decât o formă goală; ea trebuie umplută, făcută vie și viabilă prin onestitate individuală și publică, respect față de proprietatea onest obținută, respect viu, activ, lucid față de tradiția românească - instituțiile Culturii, ale Bisericii și ale Țăranului! -, respect față de munca bine făcută și, În cele din urmă, prin instalarea acelui Contract mutual care e viu și extrem de benefic În țările de veche tradiție democrată - Încrederea Statului În
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Există deja o tendință spre pluralism cultural, spre sinteză, spre recunoașterea "regionalismelor" creatoare, dincolo de pretenția unor centre privilegiate. Spiritul critic românesc trebuie să fie pregătit să facă față noului tip de universalism, să arunce peste bord vechile complexe, în chip lucid, obiectiv, deschis, însetat de cunoaștere atotcuprinzătoare, asumându-și, astfel, sarcina "redescoperirii" literaturii române" (p. 34). Modernitatea lui Eminescu nu este probată... asertoric, ci în temeiul unor argumente dintre cele mai solide: "Aparent, el se-ntoarce la romantici, dar, în fapt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
naționalism din care ar deriva toate celelalte primejdioase păcate, în optica măruntă a detractorilor. E ceea ce cu pricepere, cu argumente și cu vigoare reușește să declanșeze cea mai nouă carte a harnicului eminescolog Theodor Codreanu. O carte scrisă cu pasiune lucidă. "Sinteze" (Bacău), nr. 2, 16 ianuarie 1998 Zoe DUMITRESCU-BUȘULENGA "Demitizarea" lui Eminescu? Va intra, oare, Eminescu, așa cum s-ar putea crede astăzi, citind unele pagini așa-zis critice despre el, într-un con de umbră? Sau, mai degrabă, mințile noastre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
critica literară contemporană, la concurență cu mulți academicieni și directori de opinie care și-au spus cuvântul în acest domeniu. Profesorul Theodor Codreanu este un vârf de lance și un scut în cultura română, nu doar pentru că este un interpret lucid și onest al operei Poetului nostru național, ci și fiindcă pledează în mod constant întru apărarea moștenirii culturale autohtone și întru respectarea demnității acesteia. În opoziție cu domnia sa avem, din păcate, destui năimiți, cozi de topor care din interes sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de a gândi, făcându-ne atenți să respingem invazia prejudecăților și a lucrurilor comune care ne pândesc corupător la tot pasul". Cine este Lamparia? Din notații disparate deducem că este o entitate ficțională, poate un alter-ego, poate un celălalt mai lucid, purtătorul de cuvânt, "mesagerul" omniscient și omnipotent, un interlocutor metafizic, categoric foarte cultivat. La un moment dat, în subsolul paginii, autorul plasează discret o însemnare blândă, ironic-sarcastică: "Varvarienii sunt niște locuitori ciudați, care nu vor să piară de pe Terra decât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
curentă. Se înțelege că, în sihăstria lui, este un învingător, un om fericit, chiar fără popularitatea zgomotoasă a "confraților" atât de implicați în mișcarea literară cea de toate zilele. Deși în aparență arată o molcomie vecină cu placiditatea, e un lucid care ascunde destulă afectivitate și o vehemență de polemist pur-sânge, departe de inhibițiile provinciale. Atuurile sale sunt: informația bogată până la erudiție o intelectualitate deopotrivă emoțională și analitică -, ritm stilistic adecvat, între vioiciune și deliberare bine temperată. Cu manuscrisul recentei cărți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o mărturie cutremurătoare, dar necesară, despre anotimpurile, tensiunile și tragediile de infinite proporții ale epocii pe care o străbatem. Este o carte de sociologie politică, sociologia națiunii și sociologia culturii care constată și acuză, care uimește și îndeamnă la reflecție lucidă, care explică și propune soluții, care devine un îndreptar de acțiune pentru noi toți. Este, mai presus de toate, o carte ce zidește în noi sentimentul demnității naționale unit cu ideea datoriei civice și a imperativului moral. Mihail Diaconescu În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]