3,374 matches
-
aproape tot timpul. Jocul conferă conduitelor lor multă flexibilitate și creativitate. Înțelegerea vieții de relație specifică omului ne conduce spre ideea că jocul la copil se încadrează în fenomenul mai larg al adaptării sociale. Odată cu evoluția și dezvoltarea copilului, comportamentul ludic de relaționare cu ceilalți parteneri suferă modificări importante. Există 6 categorii de comportamente: cel specific vârstei școlare mici este comportamentul ludic de cooperare, când acțiunile sunt bine organizate și copilul devine conștient de rolul pe care îl are în cadrul grupului
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
că jocul la copil se încadrează în fenomenul mai larg al adaptării sociale. Odată cu evoluția și dezvoltarea copilului, comportamentul ludic de relaționare cu ceilalți parteneri suferă modificări importante. Există 6 categorii de comportamente: cel specific vârstei școlare mici este comportamentul ludic de cooperare, când acțiunile sunt bine organizate și copilul devine conștient de rolul pe care îl are în cadrul grupului de joc. În toate formele jocului, ca și în activitățile ocupaționale specifice vârstei școlare mici, are loc o intensă socializare tocmai
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
sociale și o alimentează, acomodând relațiile ce se stabilesc între copii în activitate. Relațiile de cooperare ce sunt implicate în joc au la bază criterii de simpatie sau acceptare, dar valorifică ansamblul capacităților de participare activă a acestora în activitatea ludică. Ele se mențin relativ adaptate la activitățile care solicită cooperarea, deși unii parteneri nu reușesc să-și coordoneze acțiunile cu cerințele activității ce se cere prin subiectul jocului. Când acțiunile sunt mai complexe, cooperarea din joc tinde să ducă la
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
creativitate, ne-am orientat către tema acestei lucrări. Practica de la catedră, activitatea extrașcolară, colaborarea cu școala și cu familia ne-au evidențiat însemnătatea muncii de formare a reprezentărilor matematice prin implicațiile motivațional-volitive și caracteriologice. Descoperind matematica într-o atmosferă ludică, aceasta devine prietena copiilor. Construind exerciții pe situații de viață, copilul este ajutat să le aplice, să le dezvolte. Deoarece abilitățile matematice nu se pot forma și dezvolta decât într-un climat formativ, la grupa pregătitoare se acorda foarte mult
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
anume structuri matematice să fie rezultatul unor acțiuni concrete cu obiecte, imagini sau simboluri, pentru același conținut matematic; • dobândirea reprezentărilor conceptuale să decurgă din acțiunea copilului asupra obiectelor, spre a favoriza reversibilitatea și interiorizarea operației; • acțiunile de manipulare și cele ludice să conducă treptat spre simbolizare . CAPITOLUL II MULȚIMI 2.1. NOȚIUNEA DE MULȚIME În matematica modernă, un rol important, îl are noțiunea de mulțime. Mulțimea este o noțiune primară. Noțiunea de mulțime joacă un rol fundamental în matematică. În toate
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
cunoștințe. Jocul didactic, așa cum se știe, are evidente valențe de cunoaștere, iar prin joc se rezolvă, într-o manieră specifică, exersarea capacităților de identificare, satisface cel mai bine tendința spre acțiune și numeroase sarcini de consolidare, rolul lui nefiind doar ludic. Prin specificul său, îmbinarea elementelor de joc cu cele de instruire, jocul didactic constituie pentru copii un mijloc eficient și atractiv de realizare a sarcinilor activităților matematice. Prin joc, copiii își înving cu ușurință sfiala și timiditatea, iar ingeniozitatea și
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
a vorbitorului în raport cu interlocutorul. În dialogul mediatic (radio, televiziune - vezi în corpus interacțiunile 57, 58, 59, 60, 71, 72), întrebările sunt adesea directe, dar rareori au rolul de a declanșa răspunsuri informative, ci, în special, au funcție de problematizare sau funcție ludică, integrându-se unor strategii de comunicare cu publicul. În situațiile curente, întrebările apar în special în interacțiunile cu grad scăzut de formalizare, când relațiile dintre interlocutori au un grad avansat de intimitate (prieteni, colegi de facultate, dialog mamă-fiică; vezi interacțiunile
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
statut estetic, psihologic și sociologic, aparte. Indiferent dacă terenul abordat ține de pictură sau de sculptură, lupta cu materialul și cu tehnica, de multe ori istovitoare pentru artistul profesionist, pare aici mai degrabă o înfruntare pașnică, o întrecere de esență ludică între fantezie și expresie. Aici legile perspectivei geometrice și cromatice, scările de proporții, desăvârșirea modelului, justețea optică a acordurilor, sunt de cele mai multe ori, fie ignorate, fie trădate cu seninătate.” Rezultatul nu este, cum pripit s-ar putea decreta, kitsch-ul
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Cazangiu Debut artistic - 1973 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 101, 126; Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980. „Constantin Scarlat nu practică un joc al culorilor dintr-un sentiment ludic, din plăcerea de a trăi frumusețea culorii ce se ordonează spontan, abia stimulată de un desen sugerat.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 101) Scărlătescu Mihai 1944 Pictor, scriitor „Naivi își trag seva inspirației din
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
de la formula unificatoare a mitului, până la actualizarea lui cotidiană în formele discursului public. O altă necesitate, de adaptare la condițiile existenței și de controlare a lor, impune și caracteristicile imaginarului colectiv, ce nu poate fi redus doar la creațiile fanteziste (ludice) sau la cele politice, ci, dimpotrivă, se dovedește cuprinzător pentru amândouă, ca și pentru formele de reprezentare a sacrului. Ca speculum mundi pentru medievalitatea românească, textul, imaginea, obiectul cultural și proiecția organizării lumii reflectă temele proeminente ale imaginarului colectiv. Conținutul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cunoscut − teritorii străine) și pe mai multe registre desfășurate pe verticală (celest - teluric - "lumea de dincolo"). Funcția simbolică (iconică) a imaginației se manifestă în figurarea sacrului (de la Geneză la Apocalipsă), iar funcția "onirică" (pe care o putem asimila cu fantezia, ludică sau tenebroasă) este creativă mai ales în registrul popular al imaginarului, acolo unde credința creștină întâlnește moștenirea pre-creștină și iau naștere astfel cele mai expresive interpretări și proiecții simbolice. Cercetarea exploatează și dimensiunea antropologică a simbolismului spațio-temporal, păstrat în imaginarul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
fără a eșua în tentativele sale de civilizator. În definitiv, dacă bestiarul imaginat este o replică dată realului, fantezistă, amplificată retoric tocmai pentru a proiecta la un nivel suprauman calitățile personajului, atunci și această lume ireală, mereu cucerită, devine imaginea ludică a unei existențe percepute ca fiind insuficientă, limitată și, în final, incontrolabilă. Medievalitatea românească, în parcurgerea treptelor către maturitate și a etapelor de formare a unei culturi înalte, nu a ajuns - se poate spune - la varietatea artelor sau a manifestărilor
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și în legendele hagiografice, sacrul canonic (dogma și gândirea religioasă) este înlocuit de mit și de fabulos într-un epos eliberat de spaimă, mai aproape de umanitatea profană care își savurează cu încântare fantezia, dedublându-se (autor−lector) pentru a mima, ludic, mirarea. Până la "vesela Apocalipsă" din Țiganiada lui Ioan Budai-Deleanu drumul nu mai este atât de lung. Exorcizarea fricii de necunoscut atenuează în imaginar umbra morții și a iadului. Un antropomorfism vegetal, o putere fabuloasă a eroului, o prezență restrânsă semnificativ
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
vedere de aproape, care te ajută să surprinzi mai ales detaliile din imaginea reflectată pe ciobul oglinzii sparte. O nouă istorie literară a textului medieval românesc poate fi scrisă, tocmai prin dublarea acribiei filologilor pe care îi avem cu spiritul ludic și curios al teoreticienilor. Deliciile etimologiilor pot consona cu ironiile provocatoare ale "moderniștilor", mult mai incitați de căutarea tentaculară și speculativă. Mai mult decât orice, cred că pe "al treilea" istoric Dan-Horia Mazilu l-ar fi amuzat să știe că
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
din indivizii creativi aparțin tipului mixt (convergent - divergent). Rezultatele intră în opoziție cu ideea lui J. P. Guilford conform căreia creativitatea se rezumă la gândirea divergentă. Alte operații intelectuale ale creativității: a) transformarea; b) gândirea analogică / metaforică; c) gândirea regresivă / ludică. a) Transformarea este considerată de J.P. Guilford tot atât de importantă pentru creativitate ca și gândirea divergentă. Transformarea este o abilitate care aparține dimensiunii „ conținuturi ” și implică operații de cogniție, memorie, producție divergentă, convergentă și evaluare. Subspeciile transformării importante în stadiul inițial
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
și alta, producând noi combinații, având ca punct de plecare o idee, un eveniment real. Metodele de creativitate utilizează gândirea analogică / metaforică în direcția sporirii eficienței procesului creativ pentru emiterea unor idei originale și dezvoltarea abilităților creative. c) Gândirea regresivă / ludică - abilitate de a gândi „copilărește”, liber, fără prejudecăți, a se juca cu ideile și umorul. S. Freud și C. Rogers susțin că regresia este o importantă trăsătură a gândirii creative și a creatorului. Inteligență și creativitate Cele două concepte inteligență
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
arbitrar și să nu nimerească astfel unitatea și totalitatea formei, atinsă deja în natură"26. Eroarea artistică poate fi cauzată și de artist din lipsa de profunzime în procesul de creație, din idealism sau din temeiuri etice. Arta ca formă ludică se impune ca joc ascuns al adevărului, unde minciuna devine o nouă cale de exprimare a adevărului. Însă, orice formă de eroare în cadrul artei vine din libertatea pe care ea o presupune, dar și prin intermediul jocului liber al creației. Libertatea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Jocul și mitul sunt codițiile ontologice pentru principalele activități spirituale ale omului la care se adaugă și științele. Creația este pusă în mișcare și își găsește modalitatea prin termenul de ludus. În timp, științele par să se desprindă de sfera ludicului prin seriozitatea pe care o prezintă, adică prin științificarea lor. Creativitatea, prin intermediul sferei jocului, pare că nu a părăsit niciodată sfera jocului. De exemplu, în cazul literaturii, poiesis este o funcție ludică, adică "ea se desfășoară într-un spațiu de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
timp, științele par să se desprindă de sfera ludicului prin seriozitatea pe care o prezintă, adică prin științificarea lor. Creativitatea, prin intermediul sferei jocului, pare că nu a părăsit niciodată sfera jocului. De exemplu, în cazul literaturii, poiesis este o funcție ludică, adică "ea se desfășoară într-un spațiu de joc al minții, într-o lume proprie pe care și-o creează mintea, o lume unde lucrurile au alt chip, decât în viața obișnuită și sunt legate între ele prin alte gânduri
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
între ele prin alte gânduri decât prin cele logice"41. Dacă ne gândim la tragicii greci sau la Shakespeare sau Racine, observăm că ei vorbesc despre o scenă pe care omul își interpretează rolul. Fără nicio ezitare, putem spune că ludicul își face simțită prezența nu numai în viața culturală, ci este văzut și ca izvor al ideii de care cei menționați se folosesc. Omul ca actor nu poate acționa singular. În acest caz, observăm că arta dramatică implică în joc
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
cu ajutorul jocului. Jocul este elementul ontologic ce lucrează în și pentru artă, iar arta expune realitatea ca adevăr. Adevărul este ascunsul, necunoscutul ajuns să aibă și proporții mistice (în special în religie), în timp ce manifestările sale exterioare sunt imitații pure. Spiritul ludic activează arta ca proces de descoprire a adevărului. Prin joc putem face deosebirea între mimetismul artistic ce creează doar artificial și oferă doar reprezentări și imitația ce aduce la suprafață aparența sau se prezintă pe sine sub forma unui joc
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
exclude, ci o acaparează, spre deosebire de seriozitatea care neagă jocul. Raportul dintre joc și seriozitate caracterizează întreaga cultură în timp ce arta dispune de jocul în sensul pur. Arta, prin intermediul sferei jocului, nu a părăsește niciodată sfera ludus-ului, în timp ce științele se desprinde de ludic prin seriozitatea de care dispun. În acest sens Francis Bacon spune că poësis doctrinae tanqua somnimum oferind mitologiei și termenul de mythos întâietate în cadrul culturii și al artei, urmând ca prin lógos să fie înțeleasă în termenii limbajului. De aceea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
artă; la nivelul (re) prezentării ca momentum, imaginea se lasă descoperită și funcționează cu imaginea intuițională într-o intimitate specifică, imaginea se prezintă și se lasă interpretată; iar prin intermediul imaginației se produce împlinirea totală a imaginii. Totodată, imaginea pătrunde în cadrul ludicului unde capătă dimensiuni metafizice: logos-ul este punctum remotum imaginii deoarece nu este imediat supus discursului. Prin intermediul imitației putem vorbi de imagine intențională, transpusă de artist în obiectul de artă. Iar prin intermediul (re) prezentării obținem imaginea intențională ce se află
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
al mitului cuvintele angajate în actul literar oferă povestea și ideea operei literare. Doar prin intermediul mitului și al jocului imaginației opera literară poate intra în spațiul fantasticului. Astfel, straturile ontologice ale operei literare se definesc în raportul cu mitul și ludicul în timp ce logos-ul ține loc de cuvânt. Cântul, scrisul, lectura, lectorul, mitul, logosul și jocul devin, în definirea ontologică, elemente cheie în descifrarea operei literare în general. 5.2. Desenul și pictura Ca arte ale reprezentării, desenul și pictura, au
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
angajat în spațiul liber al jocului și, deci, în zona mitului. Prin intermediul jocului și al mitului cuvintele angajate în actul literar oferă povestea și ideea operei literare. Astfel, straturile ontologice ale operei literare se definesc în raportul cu mitul și ludicul, în timp ce logos-ul ține loc de cuvânt. În final, stratificarea operei literare devine completă doar atunci când este înțeleasă prin intermediul relației dintre straturi și a relației straturilor cu tropii ontologici. Pe de altă parte, opera vizuală (pictura, fotografia și filmul) prezintă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]