4,696 matches
-
adunarea sa generală de la 10 iuniu 1871 cumcă "Comitetul central se însărcinează a esecuta serbarea în 27 august 1871 cu mijloacele despre cari dispune". Primind comitetul această sarcină grea, pășește de nou, rezolut și plin de însuflețire, la realizarea scopului măreț. În darn sânt însă neînsemnatele puteri ale unui comitet, în darn este zelul modest al unei junimi! Serbarea de la Putna n -are să fie serbarea unui comitet a unei junimi: serbarea de la Putna trebuie să fie un act produs de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
serbarea de la Putna are să fie întrunirea națiunei române în suvenirile trecutului, în însuflețirea prezintelui și în speranțele viitoriului! În trecutul neguros al națiunei române sânt multe puncte strălucitoare, unul dintre aceste, cel mai strălucitori, este acela în care apare umbra măreață a lui Ștefan cel Mare; pe lângă această suvenire să ne adunăm; la mormântul acestui bărbat să ne dăm mâna; aici să o zicem în fața lumei că am avut un trecut și voim a avea un viitori! Iată ideea! Iată scopul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Carpaților cărunți și pre malurile umede ale Dunărei bătrîne! Și viitoriul, cultura viitoriului, unitatea spirituală a viitoriului zace în noi, în generațiunile prezintului! Cu mijloace despre cari comitetul dispune serbarea nu se va putea aranja în mod demn de umbra măreață a eroului la al cărui mormânt ne-am ales altariul, nu în un mod care să facă onoare junimei academice a națiunei române. Sperăm însă că cu ajutoriul onoratului public român mijloacele noastre se vor putea înmulți și noi vom
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lovit fondul serbării nu poate înnegura scopul care serbarea l-a avut; fatalitatea nu poate să triumfeze preste o idee! Sîntem de ferma convingere cumcă publicul român nici până azi nu au pierdut din zelul său nobil față cu cauzele mărețe! Apelăm dară la naționalismul tuturor românilor, rugând pre toți acei frați ai noștri cari voiesc a conlucra spre realizarea serbării să binevoiască a se pune în corespondință cu comitetul central. Comitetul primește corespondințele și contribuirile sub adresa: Vas. Bumbac, Viena
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se cultiva - cultiva omogen. Acest act mare ar pierde din valoarea sa etică dacă voi nu ați conlucra spre realizarea lui, dacă voi nu ați lua parte la această întrunire: junimea română întreagă trebuie să producă actul! Surorilor! Priviți la măreața voastră ginte. Au căzut Roma bătrână; noi am rămas orfani; numai una ereditate a rămas - superioritatea spirituală a gintei latine. Azi e momentul să arătăm cumcă sîntem ce sîntem! Și voi fiți cu noi! Cornelia a crescut pe Grachi; Ioana
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dacă asta nu se poate nicidecum, prin poștă. 3. Flamurele vor servi la serbare de decorațiune, reprezentând sexul frumos al întregei românimi, iară după serbare junii români vor primi flamurele din mînile junelor române, ca eterne suveniri ai acestei zile mărețe! Dacă toți voim, va fi! Viena, etc. ca mai sus 1. A: cumcă 2. R, A: nota 1: Pe baza raportului care s-a dat din partea comitetului, și în urma promisiunei on. redacțiuni a "Curierului de Iași" 3. R, A: la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
românesc. Un model de lucrare pentru binele poporului nostru este Serbarea de la Putna, care a reîmprospătat în mintea fiecăruia român memoria sfântului erou Ștefan cel Mare și groaznicului trăznet al dușmanilor doritori de viața și leagănul nostru. Iată serbarea, iată mărețul spectacol despre a căruia însemnătate și curs ne-am propus a prezenta lectorilor noștri o scurtă dare de samă. Dar înainte de a face istoricul serbărei ș-a solemnităților ei, credem de interesul publicului ce n-a avut norocirea să călătorească
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din mai multe șiruri de cetine împlîntate în pământ, împodobite cu drapele, era de-o frumuseță rară. Acum, după ce-am dat lectorilor noștri o ideie palidă despre situația maiestoasă a mănăstirei și despre aranjamentele comitetului, rămâne să facem tabloul măreței festivități. Sâmbătă sara, la 10 oare, un imens număr de oaspeți se îndrepta cătră biserică. Era momentul începerii serbărei. De - abia preoții intrase în altar, de - abia se începuse sfintele ceremonii, când la pomenirea numelui neuitatului erou clopetele se clatină
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în puține cuvinte energice scopul ce-a adunat atâți români la mormântul preamăritului erou al națiunei și esprimă mulțumirea cea mare de care se simte pătruns comitetul și întreaga junime academică, în fața concursului ce i-a dat națiunea întru realizarea măreței idei. Apoi publicul intră în biserică, pentru a asculta sfânta liturgie. Aici în tot decursul sfântului serviciu divin patru tineri academici stau lângă mormântul lui Ștefan. Pe la preceasnă părintele egumen al mănăstirei, d. Arcadiu Ciupercovici, ține o predică corespunzătoare hramului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se vedeau urna consacrativă, epitaful lucrat pe catifea albastră închisă a d-nei Maria Rosetti, epitaful pe catifea roșie a d-nelor din Bucovina; iar lângă masă răzemate de stâlpi străluceau în toată pompa lor frumosul stăndard al d-nelor din Iași și mărețele flamure a doamnei Haralambie ș-a școalei de belle arte din Iași, provezute cu portretul lui Ștefan cel Mare, ornate cu diferite simboluri de aspirație și glorii în viitor și înzestrate cu inscripții nimerite și demne de memoria marelui domn
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
om, dânsa i ascute simțirea și-i perfecționează sufletul. Sălbatecul nu se emoționează de nimic. Dacă comedia arată defectele, drama înfățoșează vârtejul sufletului nostru. Drama va arăta ce poate face pasiunea din noi; cum sub impulsiunea ei, sufletul nostru devine măreț până la sublim sau hâd până la oribil, după calea care ea a apucat. Opera, prin muzica ei ca expresiune când măreață când dulce, dezmierdătoare, produce prin combinația măiestrită a sonurilor toate mișcările și peripețiile sufletului nostru. Expresiunea ei cea vagă ne
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
înfățoșează vârtejul sufletului nostru. Drama va arăta ce poate face pasiunea din noi; cum sub impulsiunea ei, sufletul nostru devine măreț până la sublim sau hâd până la oribil, după calea care ea a apucat. Opera, prin muzica ei ca expresiune când măreață când dulce, dezmierdătoare, produce prin combinația măiestrită a sonurilor toate mișcările și peripețiile sufletului nostru. Expresiunea ei cea vagă ne pătrunde încetul cu încetul, produce o vibrație nervoasă în noi, devenim melancolici și în urmă visători. Comedia, drama, opera ne
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
evenimentele și oamenii ne-au interesat și ne-au preocupat, mijloacele avute nu ne-au permis a afla și înfățișa tot ceea ce s-ar fi cuvenit să se știe în legătură cu faptele de eroism, cu amploarea, participării umbrăreștenilor la aceste două mărețe realizări. Am dat o mai mare atenție perioadelor mai vechi și din motivul că accesul la informațiile din documentele vremurilor îndepărtate este mai greu accesibil, față de cele mai recente. Prin urmare, ne vom mărgini să punem în pagină de carte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în oștirea țării și să răspundă la chemarea momentelor supreme de referință. Punem în frunte pe acei care și-au dat viața pe câmpul de luptă și vom înscrie și numele participanților, pe acelea identificate a fi fost părtași la mărețele bătălii și despre care am avut posibilitatea să ne informăm, cu regretul că unele ne vor scăpa. O facem din datoria ca numele și renumele lor să fie cunoscute și recunoscute de către urmași, gloria lor să fie eternizată, cu atât
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să vrea ceva Pentru că trebuie să asculte de toate schimbările Ale morților de peste zi Ale celor Nimiciți Cărora le poate întinde mâna Și diurna morții Care a desființat războiul Capul a murit Și fiecare zi are parte de o viață măreață Nici un om (bea) Numai oameni zilnici Și un președinte zilnic Când poporul are parte de o salopetă de muncă generală Când poporul iar a făcut pe el Atunci un președinte se împiedică în ogorul roditor Și pupă sfecla de halit
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
gândesc mereu cu mare drag la moarte. Așa că preludiul pentru viața cea fiartă la foc mic este moartea însăși. Să te apuci de oamenii însexuati nu-i nici un preludiu pentru trupul crescut sălbatic. Numai propria zvârcolire muribundă are un viitor măreț, adică în definitiv nimic sfârșit. FRATELE LUI MARIEDL: Păi da, omul din cap e încă un animal util. Bravo Mariedl. Moartea. Mereu uită carnea omului de moarte. Bravo Mariedl. Mariedl cea bună. Ești o cuprinzătoare și totală Mariedl pentru noi
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
1984. Delors a dat un imbold procesului integrării prin lansarea proiectului Piața Unică* ce urma să fie realizat până în ianuarie 1993. Președintele Mitterrand și socialiștii francezi au trecut peste acest imbold și s-au îndreptat către o integrare europeană mai măreață, iar proiectul ,,democrația socială într-o singură țară" treptat, a fost dat uitării. Mai mult, a existat o nouă deschidere către lumea înconjurătoare din partea numărului mereu în creștere al elitelor franceze academice și administrative care și-au ,,înghițit" mândria galică
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
copleșită de propria importanță și care nu descoperă în ceilalți decât neajunsuri: „n-avea pereche de scârbă ce era, țâfnoasă și nesuferită, de nu puteai să-i intri în voie nici pentru unul Dumnezeu; ba pe deasupra se ținea și-așa măreață, încât nici de-ar fi fost să fie copila regelui din Franța n-ar fi putut fi mai fudulă.”211 Nota moralizatoare și instructivă este mereu accentuată, căci dacă prostia este categoric incriminată, viclenia și istețimea stau la loc de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sa este denumită un acord („an humble wys accord”), oferă imaginea unei false înțelepciuni și virtuți.821 Cât timp soțul este plecat la război, deoarece, ca orice cavaler adevărat, nu se simte pe deplin împlinit până nu înfăptuiește niște fapte mărețe, partenera de viață se lamentează dureros și veghează neîncetat la întoarcerea celui plecat, durerea ei impresionând întreaga curte. Dar doamnele de companie reușesc să o scoată din starea depresivă în care se afla și să o îndemne către activități mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nu pot fi deturnate. Femeia acceptă în cadrul căsniciei suveranitatea soțului, de aceea ascultă porunca acestuia cu docilitate.839 Pe de altă parte, personajul feminin ni se înfățișează oarecum superficial, incapabil de a lua singur o decizie, de a înfăptui acte mărețe (ar dori să se sinucidă, dar nu are curajul, așteaptă decizia soțului căruia i se supune), limitat și încântat de statutul pe care îl are și care pare mai important decât însăși fericirea conjugală. Gentilețea soțului este mai mare decât
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
semn al său este belșugul din Întreg ținutul: „cei ce locuiesc În apropierea Galaxion-ului5, În Beoția, au văzut În belșugul nemaipomenit de lapte un semn al prezenței zeului” (409 a); renașterea sanctuarului a fost considerată unul dintre semnele „cele mai mărețe, cele mai puternice și mai limpezi ale acestei prezențe divine”. (Există un contrast vădit Între imaginea secetei de dinainte 1 și cea a belșugului, a măreției și a gloriei de acum a sanctuarului: 409 b.) Oracolul În dezbaterile filosoficetc "Oracolul
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
că poeții vechi au făcut precum medicii care „ascund medicamentele amare În mâncăruri apetisante pentru a acoperi gustul neplăcut al binefăcătorului leac”. La Clement din Alexandria regăsim aproape aceleași ecouri: adevărul Înveșmântat În mituri și simboluri ne va apărea mai măreț și mai impunător 1. Pentru Plutarh poezia, ca mitul pentru Clement, prezintă și un veritabil avantaj mnemotehnic (408 d), indispensabil pentru oamenii de altădată. Oracolul ca instrument de cercetare filosoficătc "Oracolul ca instrument de cercetare filosofică" Renunțarea la forma ambiguă
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
fiecare În parte după natura sa. Zeus, În viziunea lui Homer, fără Îndoială, nu-și aruncă privirile prea departe când Își Întoarce ochii de la Troia spre Tracia ( D) șispre nomazii de pe malurile Dunării 3. Adevăratul Zeus se bucură de evoluțiile mărețe a mai multe lumi. Departe de a contempla din exterior un vid nesfârșit sau șdupă cum au gândit uniiț departe de a se lua În seamă numai pe sine Însuși și nimic altceva, Îmbrățișează cu privirea activitatea atât de variată
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
partea central- vestică a Colinelor Tutovei, pe valea Berheciului, se întinde o așezare mândră și binecuvântată de Domnul, fericit asamblată în peisajul mirific al naturii: comuna Oncești. Localitatea este situată de-a lungul drumului județean Gohor-Secuieni-Bacău. Așezarea seamănă cu un măreț și întins palat, unde sunt adunate și așezate cu măiestrie toate frumusețile naturale ce împodobesc această zonă. Un brâu de dealuri ocolește precum zidul o cetate și din el, ici-colea, se desfac, întinzându-se până în centrul ei, ca niște valuri
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
toate frumusețile naturale ce împodobesc această zonă. Un brâu de dealuri ocolește precum zidul o cetate și din el, ici-colea, se desfac, întinzându-se până în centrul ei, ca niște valuri proptitoare, mai multe șiruri de alte dealuri înalte și frumoase, mărețe piedestale înverzite care varsă iarna, urnele lor de zăpadă peste văi și sate. Mai presus de acest brâu deluros se înalță două piramide mari de dealuri: cea dintâi la est de bazinul Berheciului, începând cu Culmea Dorosanului, atingând 564 m
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]