3,302 matches
-
zi din gură De vrei să-ți pice-n gură Țigări de la Gospodin Și zgripțori de la Berlin! Iar voi lachei Seci și mișei, Împletiți cununele Să-ncoronați cadrele! Paparudele! Di ha, paparudele Că chiar bizdadelile Au încălțat cizmele Și bat mahalalele... Paparudele! Ci mai joacă, deodată, Că puterea nu-i plouată Ci e curat nedormită Și de jurați răfuită... Iar voi, slujbași Calici și lași, Strângeți-i proptelile Să nu-și lase buzele, Paparudele! Di ha, paparudele! Nemții fac hoțiile Ciocoii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ghebauer (apoi Feder) 115, 397; Prager (de blănuri) 113; Universal „Socec-Galeriile Lafayette“ 114; Steaua albastră (încălțăminte) 154, 155; Tal (de muzică) 255; „A la ville de Lyon“ (mătăsuri) 149; „Aux villes de France“ (mătăsuri) 149; Wat son și Youell 124 mahalaua (suburbia): Antim 142, 258; Cărămidari 403; Colentina 31; Delea Veche 21; Izvor 139; Lucaci 258; Popa Soare 21; Tabaci 139, 264; Tabacii de Jos 139 Maior-Mura (restaurantul): 127 Măgurele (comună; jud. Ilfov): 298, 307 mănăstirea: Mihai-Vodă 215; Plumbuita 344; Radu-Vodă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o vrăjitoare, dar și are reputația de chiromantă perspicace. Odinioară - mi se spune - Georgeta Mircea Cancicov, cunoscuta scriitoare, și alte mari doamne ale orașului îi trimeteau trăsura pentru a o aduce să le ghicească. Aflu că nu e singura în mahala care s a ocupat cu vrăjitoria și cu medicina empirică. Celălalt doctor de ocazie era „moș Pascu”, soțul „Moșicăi”. Cînd, recent, fiind muribund, ștefănucă s-a dus să-l vadă, aceasta l-a împiedicat să comunice cu el, probabil ca
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
regizorul Jean Georgescu, o fiică a pictorului Löwendal ș.a. Între timp, numărul celor adunați aci crescuse: persoane care nu mai aveau curajul să se întoarcă în apartamentele lor, curioși porniți să treacă în revistă toate dezastrele nopții, „corbi” veniți din mahalale cu gîndul de a jefui, milițieni care înconjuraseră zona. Se dădea ca sigură știrea că sub dărîmături se află cîntăreața Doina Badea și actorul Toma Caragiu. Peste trei zile aveam să aud că între cei morți în blocul „Continental” se
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
chef din alea rele”. Prezent în redacție în momentul în care avea loc această discuție, Ernest Gavrilovici jubila fără pic de reținere. Culmea, și el e bolnav! Chipul lui strălucea însă de ceea ce se cheamă „satisfacție răutăcioasă”! *O „istorie” de mahala, aflată de la madam Vîță, vecina „Bunicilor”. Băisănița, fosta gazda a lui Ioanid Romanescu, „a fugit” (nu e prima oară cînd o face) „cu unul”, la Constanța. A încărcat într-un „TIR” mobila și covoarele, a luat și cecurile (70.000
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de comentatori. *„Umanismul”, „patriotismul” au devenit subiecte de publicistică foarte comodă. Pe lîngă faptul că se repetă mereu aceleași exemple, vorbesc despre aceste idei inși care n-au nici învățătura și blîndețea umaniștilor, nici civismul și energia adevăraților patrioți. * În mahalaua în care locuiam în urmă cu douăzeci de ani, am auzit o fată spunîndu-i rivalei sale mai emancipate următoarea frază, prin care voia s-o minimalizeze: „Eu sînt frumoasă naturală, tu ești frumoasă din borcan”. Pe atunci nu citisem încă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și-au permis rare momente de independență, docilă, discretă și înțeleaptă, o basarabeancă fără posibilitatea întoarcerii în locurile natale. Neîndoielnic, acest din urmă fapt i-a influențat comportamentul. La nevoie, a strîns din dinți, a evitat confidențele cu femeile din mahala, s-a bazat pe brațele și pe mintea ei. Exemplară prin abnegație, s-a dedicat, pînă la uitarea de sine, familiei. Nimeni dintre ai săi n-o egalează în felul modest și profund de a fi. *Iată o serie de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
că trăiesc mai prejos decît cutare șofer, cutare zugrav, cutare tîmplar sau instalator, care știu să se căpătuiască, să șterpelească etc.” *Sporici seamănă cu kera Marghioala din nuvela „Kir Ianulea” de Caragiale: „pînă seara, toți ai casei; pînă-n două zile, mahalaua-ntreagă; pînă într-o săptămînă, tot tîrgul... toată lumea a știut istoria lui kir Ianulea (lui Cutare, în cazul său), mai bine chiar decît el”. Slobod în aprecieri, etichetează fără ezitări, chiar și cînd nu e „documentat”. L am întrebat, de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
1861. Data de 1868, s-ar putea să fie o referire la fiul său, avocatul, care, e posibil să se fi stins la o vârstă tânără. 419 Cântăreață talentată, Sevastia Ciudin a fost Înrudită cu familia paharnicului Tudorache Ciurea din mahalaua Tâmpești (azi Grădini), din partea de apus a Fălticenilor. 871 deasupra geamurilor și vei vedea Însemnele masoneriei (compasul, echerul și nu mai știu ce). Eu m-am uitat și, așa este. Aceste ciudate Însemne sunt făcute În zid, pe deasupra geamurilor, la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
posibil. Banditule este cuvântul lor cel mai întrebuințat față de cei arestații pe drept sau pe nedrept. Jargonul lor e deplorabil; de se va putea întocmi pe viitor un dicționar cu cuvintele și obrăzniciile lor, va fi un adevărat folclor de mahala. Am descris trei armate pe care le avem și pe care clasa muncitoare le duce în spinare, dar de o fi cazul de apărare a patriei, tot muncitorul și țăranul sunt carnea de tun, căci ei sunt soldații țării. Securiștii
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
distrus sănătatea, pentru a păși, cei care n-au putut să-și cumpere locuință proprietate personală, în așa-zisele blocuri pentru țigani, construite din nimic pentru nimic, adevărate rezervații socialiste ale mizeriei. Față de aceste așa-zise blocuri, simandicos așezate în mahalalele unde nu pătrund nici mașinile salubrității, nici cele ale întreprinderilor de transport, mult blamatele, de către propaganda de partid, ghetouri și bidonvilluri sunt niște palate. Acum, și de aici sunt scoși și împinși să facă agricultură intensivă cu dragoste și devotament
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
prin a-l disprețui. E și asta încă o deosebire între cum tratăm un om și o pasăre închipuitul mare polemist Eugen Barbu n-a dus, de fapt, nicio polemică autentică. îngăduindu-i-se folosirea injuriei, a limbajului gros, de mahala, a denunțului, amenințării, calomniei în locul argumentelor, Eugen Barbu a fost împins spre jalnicul monolog din care, pare-se, nu mai poate ieși. Felul domniei sale de-a concepe polemica amintește foarte bine extraordinara tabletă a lui Marin Preda, intitulată Neobosita inventivitate
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
durabil În memorie, timpul nu Îl clintise. Se Întâmpla, din când În când, să mă trezesc cu un telefon, În care mă chestiona, cu Dicționarul Limbii Române pe genunchi, presupun: „Cacialma, ce zici? Turcesc, cuvânt turcesc, e clar. Ca și mahala, ca și sarma, narghilea, ciulama, nu? Dar cică, ce părere ai de cică? Și... cicăleală? Turcesc, tot turcesc. Colibă e slav. Influențe... Meseriile sunt nemțești, florile franțuzești... dar rastel vine din italiană: rastello. În latină: rastellum. Ca și rău, tot
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
din Romanați, pe care l-am cunoscut în prigoana din 1938, când conducea studențimea legionară din București. El se împrietenise cu familia unui tipograf, care se nimerise a fi și simpatizant al mișcării. Acesta avea o mică întreprindere într-o mahala a capitalei, adică tocmai ceea ce ne trebuia nouă. Tipograful și-a luat angajamentul să culeagă textul noaptea, când lucrătorii erau plecați și tot noaptea să-l tragă, pentru a asigura secretul imprimării. Sâmbătă dimineața aveam stocul la dispoziție. Din 2
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Iau liniștea drept truc al urletului; // te văd,/ înveșmântată în cărnuri scumpe/ cum treci, smucită de/ animalul frumos/ de la celălalt capăt al nervilor” (Doamna cu cățelul). Alte poeme (numite balade), muzicale, melancolice, merg pe linia eposului baladesc: „Eu sunt o mahala/ cu gloduri și cu țațe, cu babe/ atârnate de-o andrea,/ cu țigănime și/ veșnice borțoase, sunt/ singura tristețe cu cișmea” (Mahala). Volumul este eclectic din punct de vedere valoric, dar și ca tonalitate. Abia în cea de-a doua
FRAŢILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287080_a_288409]
-
nervilor” (Doamna cu cățelul). Alte poeme (numite balade), muzicale, melancolice, merg pe linia eposului baladesc: „Eu sunt o mahala/ cu gloduri și cu țațe, cu babe/ atârnate de-o andrea,/ cu țigănime și/ veșnice borțoase, sunt/ singura tristețe cu cișmea” (Mahala). Volumul este eclectic din punct de vedere valoric, dar și ca tonalitate. Abia în cea de-a doua carte, El-Roi (1997), lirismul se epurează de sonuri false, iar filonul vizionar-oniric se adâncește. F. uzează de un aparent neorealism, de sugestia
FRAŢILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287080_a_288409]
-
vădind din când în când plăcerea jocului burlesc, un observator pătrunzător, moralist sagace, spirit caustic ori capabil de detașare ironică. F. se află evident în căutarea ecuației propriului talent. Treapta următoare va fi nuvela Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala, apărută mai întâi în „Revista Carpaților” (1861). Înrudită îndeaproape cu fiziologia, specie cu o prezență distinctă în scrisul românesc de la mijlocul secolului al XIX-lea, nuvela indică orientarea autorului către realitatea (și actualitatea) autohtonă. Opțiunea privește o categorie morală și
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
București, 1965; ed. pref. George Ivașcu, București, 1967; ed. îngr. și pref. Mircea Anghelescu, repere istorico-literare Andrei Rusu, București, 1985; ed. îngr. și postfață Lucian Chișu, București, 1990; ed. introd. Roxana Cofaru, București, 1997; Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala, pref. Mihail Dragomirescu, București, 1916; ed. îngr. și pref. George Baiculescu, București, 1933; Nuvele. Nenorocirile unui slujnicar și Mateo Cipriani, pref. G. Negulescu-Batiște și N. Vătămanu, București, 1942; Opere, I-II, îngr. George Baiculescu, pref. George Ivașcu, București, 1957; Ciocoii
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
memorial” al plăcerilor limbii române. Erotica sa este fundamental una livrescă, parodică, autoironică, amuzat-ceremonioasă; iubita este chiar limba, textul, poemul, iar desfrânarea este una lingvistică. Poetul se dedă unui spectacol de limbaj livresc-licențios, argotic, vulgar (o estetică a urâtului), de mahala de început de secol sau de cartier bucureștean postdecembrist. SCRIERI: Știri despre mine, București, 1987; Scrâșnind în pumni, cu grație, Galați, 1993; Bunicul Kennedy, Galați, 1996; Evanghelia lui Barabas, București, 1996; Mireasa tuturor, Piatra Neamț, 1997; Poetus Captivus, Galați, 1999; Meșterii
GALAŢANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]
-
rândul lui va fi servit - alături de alții - drept model pentru unii umoriști de duzină din perioada 1948-1989. Universul scrierilor lui umoristice și (blând) satirice e înzestrat cu o pregnantă autenticitate; scriitorul a construit o mică lume „proprie” - o lume a mahalalei, configurată, evident, din observarea selectivă a realităților - și a înfățișat-o cu o „voce” și într-o viziune de asemenea proprie, chiar dacă pot fi depistate asemănări cu scriitori confruntați biografic cu realități similare. Mahalaua lui este cea din primele decenii
DANIEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
mică lume „proprie” - o lume a mahalalei, configurată, evident, din observarea selectivă a realităților - și a înfățișat-o cu o „voce” și într-o viziune de asemenea proprie, chiar dacă pot fi depistate asemănări cu scriitori confruntați biografic cu realități similare. Mahalaua lui este cea din primele decenii ale secolului al XX-lea, în special din perioada interbelică, adică mahalaua transpusă în literatură de alți autori în chip „expresionist”, dramatic, sumbru ori melodramatic și sentimental. Din viața periferiei bucureștene mizere, D. observă
DANIEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
cu o „voce” și într-o viziune de asemenea proprie, chiar dacă pot fi depistate asemănări cu scriitori confruntați biografic cu realități similare. Mahalaua lui este cea din primele decenii ale secolului al XX-lea, în special din perioada interbelică, adică mahalaua transpusă în literatură de alți autori în chip „expresionist”, dramatic, sumbru ori melodramatic și sentimental. Din viața periferiei bucureștene mizere, D. observă și reține preferențial aspectele comice, nu neapărat „vesele”, narate mai degrabă cu bonomie, însă nu fără incisivitate și
DANIEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
melodramatic și sentimental. Din viața periferiei bucureștene mizere, D. observă și reține preferențial aspectele comice, nu neapărat „vesele”, narate mai degrabă cu bonomie, însă nu fără incisivitate și nerv, și nu fără o seriozitate de fond care asigură calitatea umorului. Mahalaua în care viețuiesc personajele - așa-numita „Republica Barbă-Rasă”, adevărat „stat în stat” - este una dosnică și nevoiașă, văduvită de binefacerile edilitar-urbanistice moderne. Observația pătrunzătoare a prozatorului vizează limbajul micii lumi investigate, mentalități și comportamente caracteristice, recuzita curentă și practicile obișnuite
DANIEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
poate șarjat prin supralicitare: personajele se numesc Duduveică, Falaștoacă, Bambulete, Gâjâitu, Tăchiță Cărăbiță, Iliuță Pufulete (numele-poreclă real al bunicului prozatorului), Năvârlie, Nenciu Penciu ș.a.m.d., rareori purtând nume „neutre” stilistic. Dintre scenele reconstituite cu vervă nu lipsesc nunta de mahala („cu dar”, bineînțeles), încăierarea conjugală ori între vecini, expediția micilor „șmecheri” pe bulevard, unde, păcălind diverși „fraieri”, văd un film, beau și mănâncă fără să plătească, apoi descinderea hingherilor în mahala și eșecul tentativei lor de a înhăța cățelul din
DANIEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
Dintre scenele reconstituite cu vervă nu lipsesc nunta de mahala („cu dar”, bineînțeles), încăierarea conjugală ori între vecini, expediția micilor „șmecheri” pe bulevard, unde, păcălind diverși „fraieri”, văd un film, beau și mănâncă fără să plătească, apoi descinderea hingherilor în mahala și eșecul tentativei lor de a înhăța cățelul din curtea unui mitocan ș.a.m.d. Atmosfera de cârciumă ori de frizerie de cartier periferic e resuscitată cu iscusință. Printre textele lui D. sunt câteva mici capodopere ale genului, cum ar
DANIEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]