2,860 matches
-
protagonistului, redus la o voce prestatoare de aserțiuni, stilistic rizibile, însă întotdeauna rostite cu patos: „Lupta noastră a fost ca o vacă neagră... Întunecată de durere. Dar n-a fost stearpă” (Avram Iancu sau Calvarul biruinței). În alte piese, Adio, majestate! (în centrul scenei: N.D. Cocea și Miron Radu Paraschivescu - luptătorul de stânga vechi și cel nou), Colivia cu năluci (răstălmăcirea unei legende din Valea Târnavelor), intriga e complet subordonată acceselor de propagandă prin care sunt aruncate în banca acuzării monarhia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
1907; Benedetto di Luca, Carmen Sylva, Roma, 1907; Titu Maiorescu, Critice, III, București, 1908, 9-10; Miklos Putnoky, Carmen Sylva. Élete és mu~vei [Carmen Sylva. Viața și opera], Lugoj, 1910; Const. T. Stoika, Un profil feminin. Carmen Sylva, Pitești, 1912; Majestății Sale Reginei Elisabeta la 70 de ani. Omagiu din partea „Convorbirilor literare”, București, 1913; Al. Tzigara-Samurcaș, Königin Elisabeth und die Kultur Rumäniens, București, 1916; Lovinescu, Critice, IV, 218-231, V, 111-117; I. E. Torouțiu, Carmen Sylva în literatura românească, Cernăuți, 1924; Leopold Stern
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
războiului. Imediat după "Aruncarea pe fereastră", rebelii au numit un Directorat de 30 deputați, sub președinția lui Wenceslas Ruppa și au făcut public faptul că mișcarea nu este îndreptată contra persoanei împăratului, ci contra celor care au violat scrisoarea de Majestate 216. Habsburgii aveau ca aliați papalitatea, Spania lui Filip al III-lea (1598-1621), pe Maximilian I de Bavaria și Liga Catolică, ale cărei armate erau comandate de către Ioan Serclaes, conte de Tilly 217. Electorii ecleziastici (principii episcopi de Mainz, de
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
și intelectual de la noi? 21 mai 2009 E greu de explicat astăzi frisonul maladiv pe care scandarea nevinovată " Nu mai vrem un zece mai/Fără Regele Mihai" îl trezea în anii '90. În acele vremuri, la simpla pomenire a numelui Majestății sale, încă Regele României din punct de vedere strict juridic (un act semnat sub amenințarea armei este nul de drept în orice justiție democratică), odată cu căderea regimului criminal comunist, o masă indistinctă de cetățeni, nu numai instrumentele malefice ale poliției
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
că, atunci când a fost confruntat cu cele două teste de foc amintite, Ion Iliescu și-a arătat pe loc descendența și limitele, astfel încât, în ciuda câtorva lucruri pozitive pe care finalmente le-a făcut, mineriadele, legionarii inventați și reprobabila campanie împotriva Majestății Sale rămân printre evenimentele cumplite cu care numele său va fi asociat în durata lungă a istoriei. S-ar fi putut însă altfel? - e o întrebare fără răspuns, dar care merită totuși analizată. Născut și educat în timpul național-comunismului lui Ceaușescu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
parcă SOTI se numea), cu fabuloasa tălăzuire a milionului de oameni ieșiți pe străzile Bucureștiului să-l vadă pe Regele României și pe prințul moștenitor Nicolae. Ne imaginam spaima de moarte a securiștilor de acasă. I-am văzut apoi pe Majestățile lor la Paris, întâi la o foarte populară emisiune de la TF1 și, apoi, în realitate, la o fabuloasă întâlnire a familiei regale cu exilul intelectual românesc parizian, ținută în fastuoasele saloane ale hotelului Geoge V, reședința tradițională a capetelor încoronate
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
calcul revenirea Regelui Mihai pe tronul de unde fusese alungat de teroriștii sovietici, nici de partea vestică, nici de cea estică a Cortinei de Fier și, din nefericire, nici din interiorul aparatului de putere din țară. Mesajele de Crăciun pe care Majestatea Sa le trimitea prin intermediul Europei Libere erau mai curând percepute în țară drept un pigment exotic, amintire a unui timp revolut, un fragment resuscitat din cartea de istorie al cărui potențial subversiv era, din nefericire, mult mai scăzut decât colindele
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cu Antonescu atunci când a plecat în exil, în 1940); au urmat răstălmăcirile odioase și calomnia groasă (în care au excelat canalii de presă care erau autorii grețoaselor ode la adresa foștilor dictatori), ordonate de Iliescu imediat ce s-a profilat posibilitatea ca Majestățile lor să revină acasă. Apoi acest demers grosier (de huliganismul cu care au fost expulzați, sau, mai apoi, opriți să intre în țară după cum am mai amintit) a fost dublat de manipulări pe paliere mai subtile. Foștii istorici de serviciu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
adevăratului rege era acoperit cu cele mai imunde epitete, bastardul regal (folosesc acest termen în sensul regulilor Casei Regale, singurele aplicabile, și nu urmăresc nici un efect peiorativ) este rapid contactat (racolat?) și folosit activ în campania de erodare a credibilității Majestății Sale. Milițieni cu ceafa groasă, care abia descoperiseră libertatea sudalmei la adresa regelui, se pliază ascultători din șale, apelându-l mieros pe domnul Lambrino nici mai mult nici mai puțin decât "prințul Paul de România" respectând obsecvios hilara hotărâre a tribunalului
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
umilitoare la care i-ar fi supus o justiție dirijată (în plus au afirmat răspicat, de la bun început, că vor menține statutul de muzeu național al Castelului Peleș și au acceptat atribuirea doar în folosință a Castelul Elisabeta din București); Majestatea sa a lansat și susținut, odată cu intrarea României în UE, un program vizionar de dezvoltare durabilă a țării din punct de vedere economic, moral și politic în următoarele trei decenii, centrat pe cele patru valori fundamentale ale Casei Regale Române
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ar putea reveni? Un prim răspuns pe care l-aș schița aici ar fi că încearcă astfel să pună în practică viziunea de dezvoltare a României amintită mai sus și că, date fiind schimbările privind succesiunea la tron stabilite de Majestatea Sa la șase decenii de la abdicarea sub amenințare, Principele Radu nu va putea fi niciodată Regele României așa încât (de ce nu?), nimeni nu îl poate împiedica să încerce să ne convingă că ar putea fi un bun președinte. Cum și în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
În general. Deși inițiat cu prilejul unui moment aniversar, volumul nu este o sumă de intervenții omagiale, ci mai curând un mijloc de reflecție și de analiză documentată, atât de necesar spațiului istoriografic românesc. Simpozionul, desfășurat sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Regelui Mihai I, căruia i se cuvine Întreaga noastră gratitudine, a reunit istorici de seamă din România și Republica Moldova, recunoscuți pentru preocupările lor sistematice În direcția evaluării și reevaluării instituției monarhice, a domniei lui Carol I și a posterității
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe Cliveti, Adrian- Bogdan Ceobanu, Ionuţ Nistor () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1245]
-
lustruri și de candelabre", vase de China și de Japonia, Ghica are "minister" cu "miniștri", cutare umblă cu "carabina", iar altul rămâne "stupefact". Doar câteva versuri luate în sine sunt sugestive, precum: ...aș vrea să sparg un cap! De solzii Majestății să-l rad ca pe un crap. G. CREȚEANU, M. ZAMPHIRESCU G. Crețeanu (1829-1887), autorul popularului "Cîntec al străinătății" ("Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n țara mea"), e un făcător de goale versuri, moralizatoare și pline de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
simunul, nisipul și zenitul Ce spune câteodată divinul Pan din flaut, Apoi, retras în mine cu cîntecu-i, să caut La rândul meu misterul ce-ncheagă infinitul. Și-n verbe mai sonore ca murmurul pădurei Să-nchid nemărginirea, și greu de majestatea Pe care-o face gândul și-o dă singurătatea Să pun odată mâna pe sufletul naturei... Singurătatea, excelentă compunere, reia motivul lui Eminescu prin imaginea originală a seminaristului în îndoială: Mă simt atât de singur și-atît mă simt de trist
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ceruri negre, colosale Ferigi de mari tristeți arborescente. Hamletismul sistematic îl profeseză, cu efecte grațioase dar cu primejdia facticelui, Emil Botta: Iată ora metamorfozelor: voi îmbrăca minunatele straie. Rânjiți, colegii mei, cu dinții voștri albi când copacii mi-o spune Majestate! Ștefan Stănescu claudelizează: Îmi apropii mult auzul, să-l atingă marea-Ți voce, Cum truditele Picioare fruntea veșnicei mirese, Totuși un al treilea Clarul ar fi știut să Ți-l evoce: Era visul însuși (Arca închide doar perechi alese). Dan
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Îmbracă veșmintele festive ale retoricii. Apariția lui Ștefan În tabără este salutată ca o lumină izbucnită din zece mesteceni În flăcări. Intervin, apoi, comparațiile luate din seria simbolurilor alpine: „Ca muntele Ceahlăul din munții din Carpați...” Ștefan Întrunește o „triplă majestate”: faima Învingătoare (vitejia), splendoarea tronului (puterea) și Înțelepciunea. Alecsandri fixează un model pe care Îl va relua În alte poeme: „dragostea (de) moșie”, „erou plin de lumină”, un soare splendid ce sparge negurile istoriei, „ființă - Într-un cuvînt - de-o
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
găsit o oarecare expresie a acestor calități, dar de fapt, nu era absolut nimic și după ce am încercat, domnul duce de Brissac și cu mine, vreme de douăsprezece zile, să ne hotărîm asupra propunerii pe care le-o făcuserăm din partea Majestății sale pentru ajutorul de acum, în fîrșit abia astăzi ne-au adus ei deliberarea lor în scris și nesemnată care spune că președinții vor da prin împrumut 300 de scuzi, consilierii 200 de scuzi, ceea ce poate face 27.000 de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
religioase, mai ales cele de fete și atîtea alte persoane care nu aveau altceva decît rente constituite au fost aduse la sărăcie prin amortizarea pe care au fost nevoiți să o facă acestei nenorocite de monede de hîrtie pe care Majestatea Sa a fost obligat mai apoi să o discrediteze la 1 noiembrie 1720". După R. Lehoreau, Cérémonial de l'Eglise d'Angers, Paris, 1967, p. 286 Cronicarul angevin se face ecoul fidel al experienței lui Law așa cum a fost ea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
iei tran? eelor, fostul �Apostol� al tineretului ? i?a v? zut �n sf�r? it �mplinit? viziunea de? o via??. Fusese solicitat s??? i ajute ? ara �n �mprejur? ri extrem de dificile. �nainte de numirea să, Iorga i? a spus Regelui Carol: �Voi sluji pe Majestatea Voastr? doar conform idealurilor �n care cred�. Ulterior, s? a referit la propriul s? u guvern că la o �sarcin? lipsit? de sprijin ? i �n? elegere� ? i f? cea urm? toarea remarc?: �Dac? a? fi avut un partid puternic sau o na
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
moment, a avut loc un schimb de cuvinte �ntre Iorga ? i suveranul s? u. �Ce s? a �nt�mplat cu banii Fondului Avia? iei la care a contribuit tot rom�nul c�nd cump? ra un timbru? Fonduri pe care Majestatea Voastr? urma s? le administreze personal? � l? a �ntrebat el pe rege. Acesta a replicat: �Domnule profesor, ? ți? i c�ț cost? un avion militar? � Iorga nu ? tia, astfel c? manevră vicleanului rege a reu? it, Iorga cufund�ndu? se �ntr
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pentru unificarea Rom�niei, ca preot ortodox la Or?? ție, �n Transilvania 95��Bună vestire�, 10 ianuarie 1941 96�Heinen, op. cît. , passim. Iorga nu era un necunoscut pentru fiul lui Ion Zelea Codreanu. Acesta scria �ntr-o circular? a Legiunii: �Majestatea Să, �n marea lui �n? elepciune, a pus �n fruntea ?? rîi un om de o cinste excep? ional? �. �Legionarii�, ÎI, nr. 4, 20 mai 1931; vezi ? i Heinen, op. cît. , nota de subsol de la p. 214 97�Iorga �l aprecia �n mai mic? m?sur
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
în lumea filmului cât și în lumea teatrului, întâlnirile s-au consumat când, la cumpăna dintre două secole și două milenii, apele nu au fost tocmai liniștite în ariile respective de referință. Cu toate acestea, Alexa Visarion a traversat cu majestate perioade de glorie și momente mai tulburi, fiind mereu același om dinamic, creativ și impetuos. Dar aș evoca un moment prea puțin cunoscut din care se desprinde latura "liniștită" a firii sale. Îmi amintesc prima întâlnire cu Alexa Visarion petrecută
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
l-au cîrîit cîrcotașii cu niscaiva ascendențe mult prea brunete. Las' că show-ul rural din Mărginime n-a fost numai unul de pamplezir genealogic. El s-a vrut și al tăriei de caracter: ce dacă a obținut brațeta Regelui? majestatea Sa (vorba lui I.I.) să știe că nu e al Domniei Sale, nici al urmașilor Domniei Sale, în vecii vecilor cominterniști... Gluma însă poate merge pînă la lege, chiar și una ieșită din actualul malaxor parlamentar: aici, toate samavolniciile jumătății roșii de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aceștia ar fi singurii din țară) veniți, de ce nu, cu dragoste, să-l felicite. Țuțerul t.v. rămîne, cinic, cu aparatul pe o babetă lacrimogen-decerebrată, care-i tot îndrugă inepția cum că... da, da, aici, la Foișor, s-a născut Majestatea Sa. Țară tristă, plină de umor, nu? 16 decembrie Ce ar mai fi fost de spus despre divinul monstru sacru? Tot secolul trecut acaparîndu-și-l de altfel în exclusivitate își consumase cvasitotal rezervele mediatice, bibliotecile (fie ele ale Congreselor sau nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cele două Imperii. Vasele comerciale ale celor două puteri vor putea intra, ieși și naviga pe toată întinderea acestui fluviu, dar vasele de război rusești nu vor putea niciodată să urce pe Dunăre decât până la confluența cu Prutul. Art. V. Majestatea Sa Împăratul tuturor Rusiilor cedează și restituie Sublimei Porți Otomane partea din Moldova care este situată pe malul drept al Prutului, precum și Valahia Mare și Mică, cu toate cetățile și starea actuală, cu orașele, târgurile, satele, așezările de orice fel
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]