3,133 matches
-
evenimentele vremii au fost numeroase. Astfel, fiii parohului greco-catolic Petru Florianu, Dionisie și Aurel sunt semnatari ai procesului-verbal din 29 aprilie 1876 prin care „septimanii” și „octavanii” Blajului s-au decis să sărbătorească aniversarea zilei de 3/15 mai 1848, manifestație interzisă de autorități după anul 1867; Racovicenii s-au implicat în acțiuni de strângere de fonduri constând din sume de bani, bandaje, îmbrăcăminte..., la „Apel către române” lansat de către „Comitetul de doamne” din Sibiu cu prilejul Războiului de Independență al
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
desfășurări de forțe, fiind un eveniment important pentru comunitatea locală din Lugoj. Printre locațiile de filmare au fost străzile Traian Grozăvescu și Cuza Vodă (în care clădirile arătau ca în anii de după război), Podul de Fier (unde s-a filmat manifestația), malul Timișului, foaierul teatrului orășenesc și o curte situată vizavi de Sinagogă (unde era amplasat atelierul de tăbăcărie). Cadrele de interior au fost filmate în sediul actual al Galeriei „Pro Arte” și în localul fostului restaurant „Dinamo”. Câteva secvențe au fost
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
ca figuranți, primind fiecare pentru o lună de filmare câte 700 de lei, în condițiile în care un salariu obișnuit era de 1.200-1.800 de lei. Ei au apărut în special în scena bâlciului duminical și în ce a manifestației populare de după stabilizarea leului. Printre figuranți s-au numărat și profesorul Nicolae Blidaru, viitorul director al Casei de Cultură a Municipiului, și jurnalistul Nicolae Stanoiev. Actorilor li s-a reproșat că au folosit rar graiul bănățean, dar Draga Olteanu-Matei a
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
ilegal și bătut peste tălpi, picioare, spate, mâini. A fost prezent în mulțimea adunată în 16 decembrie 1989 în fața casei preotului Laszlo Tokes și a participat la confruntările cu forțele de ordine din acea zonă. Ulterior a îndemnat participanții la manifestație să continue demonstrația și a 2-a zi, în 17 decembrie, plecând prin oraș pentru a anunța cât mai multă lume despre plănuirea reluării manifestațiilor. A fost reținut de forțele de ordine în noaptea de 16/17 decembrie 1989. Manifestanții
Marius Mioc () [Corola-website/Science/310080_a_311409]
-
participat la confruntările cu forțele de ordine din acea zonă. Ulterior a îndemnat participanții la manifestație să continue demonstrația și a 2-a zi, în 17 decembrie, plecând prin oraș pentru a anunța cât mai multă lume despre plănuirea reluării manifestațiilor. A fost reținut de forțele de ordine în noaptea de 16/17 decembrie 1989. Manifestanții n-au fost totdeauna mioritici și nici nu trebuiau să fie mioritici" a descris Mioc evenimentele din 16 decembrie 1989 într-un documentar al TVR
Marius Mioc () [Corola-website/Science/310080_a_311409]
-
Daniel Marc Cohn-Bendit (n. 4 aprilie 1945, Montauban, Franța) este un om politic franco-german, unul dintre principalii lideri ai manifestațiilor studențești din mai 68 din Franța. S-a născut în Franța într-o familie de evrei germani refugiați încă din 1933. Și-a petrecut o parte din copilărie la Paris, după care s-a mutat în Germania, unde tatăl său
Daniel Cohn-Bendit () [Corola-website/Science/309166_a_310495]
-
din împrejurimi s-a revoltat. Revolta neorganizată a fost rapid înfrântă de armata bulgară, care a executat cam 3.000 de civili din Drama și din satul învecinat Doxato. În același timp, în toate marile orașe macedonene au fost organizate manifestații de protest față de ocuparea teritoriilor grecești de către Bulgaria de către organizația de dreapta „Apărătorii Greciei Nordice” (YBE). Primele formațiuni înarmate („"andartes"”) au apărut în munții macedoniei prin octombrie 1941, iar primele înfruntări armate cu germanii au dus la împușcare drept represalii
Rezistența greacă () [Corola-website/Science/310720_a_312049]
-
În cursul lunii februarie s-au succedat mai multe greve și demonstrații care au paralizat Atena, care au culminat cu un marș de proporții pe 24 februarie. Funeraliile poetului național Kostis Palamas de pe 28 februarie au degenerat rapid într-o manifestație anti-Axă. În cele din urmă, după o nouă grevă generală organizată de EAM, guvernul a cedat și a anunțat în mod oficial că orice plan pentru mobilizarea civililor la muncă a fost abandonat. A fost o uriașă victorie a rezistenței
Rezistența greacă () [Corola-website/Science/310720_a_312049]
-
scăpa de tinerii care nu acceptau sistemul comunist, împiedicând sporirea numărului de membri ai UTM respectiv PMR, statul român a început o serie de arestări și concentrări în lagăre a anumitor categorii sociale. Începând cu anul 1945, toți participanții la manifestații anticomuniste au fost arestați. Membri ai organizațiilor de tineret ale partidelor istorice precum Partidul Național Liberal sau Partidul Național Țărănesc, ori partizani ai fostei Gărzi de Fier considerați a fi legionari au fost judecați abuziv și încarcerați, fiind condamnați la
Uniunea Tineretului Comunist () [Corola-website/Science/310762_a_312091]
-
3/15 mai 1848 de la Blaj, în prezența lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și a lui Petru Groza. Câmpia Libertății a fost decorată cu portrete ale lui Karl Marx, Friedrich Engels și Lenin, respectiv cu panouri purtând inscripția „Trăiască RPR!” În cadrul acestei manifestații mitropolitul ortodox Nicolae Bălan de la Sibiu a rostit un discurs de chemare a uniților la ortodoxie, fapt care avea să coincidă cu ofensiva explicită a guvernului împotriva Bisericii Române Unite. Episcopului Ioan Suciu nu i s-a îngăduit să vorbească
Ioan Suciu (episcop) () [Corola-website/Science/308832_a_310161]
-
care avea să coincidă cu ofensiva explicită a guvernului împotriva Bisericii Române Unite. Episcopului Ioan Suciu nu i s-a îngăduit să vorbească. Episcopul ortodox Nicolae Popoviciu a refuzat să mai ia cuvântul în momentul în care a văzut că manifestația fusese deturnată de autorități. La 3 septembrie 1948 episcopul Suciu a fost depus din funcție prin decret guvernamental, însă și-a continut activitatea pastorală cu și mai multă intensitate.” În toamna anului 1948, a făcut peste 600 de vizitații canonice
Ioan Suciu (episcop) () [Corola-website/Science/308832_a_310161]
-
de exemplu, în 1940, în urma unor indicații venite de la baronul Killinger (care, în vederea evitării vreunei discordii posibile între români și unguri, ca viitori aliați contra sovieticilor, în războiul ce se va declanșa în vara lui 1941), Antonescu a interzis orice manifestație cu ocazia lui 1 decembrie 1940. Părintele Chinezu a decis atunci să se facă o comemorare internă, la care va va vorbi el, Părintele Man și un student. Conform îndrumărilor primite, studenții au ieșit pe ascuns, conspirativ, câte doi, trei
Tit Liviu Chinezu () [Corola-website/Science/308951_a_310280]
-
influență semnificativă asupra efervescenței revoluționare premergătoare Revoluției de la 1848. În 1845, în semn de protest față de suspendarea cursului lui , tineretul studențesc a scos o medalie cu efigiile celor trei profesori democrați (Michelet, Quinet și Mickiewicz) și a organizat o nouă manifestație de simpatie în favoarea acestora. În următorii ani, viața poetului intră în declin, o imagine tristă a lui Mickiewicz fiind zugravită de scriitorul rus Alexander Herzen: sărac, deznădajduit, măcinat de conflicte familiale, îmbătrânit prematur. În iarna anilor 1848-1849 este vizitat de
Adam Mickiewicz () [Corola-website/Science/309859_a_311188]
-
care rezistă doar un an. Speranța în restaurația Imperiului Francez pare să-i dea aripi, așa că apare "Oda latină", dedicată lui Napoleon al III-lea. Reacțiunea contrarevoluționară reușește însă să-i interzică a mai ține cursuri în fața studenților. Au loc manifestații de simpatie ale tinerilor. În 1852 Jules Michelet, Edgar Quinet și Adam Mickiewicz sunt concediați de la Collège de France sub motivul că au refuzat să jure credință noului regim politic. În 1855 soția lui, Celina, moare. Izbucnirea Razboiului Crimeii îl
Adam Mickiewicz () [Corola-website/Science/309859_a_311188]
-
poate,în august 1953, să devină, prin concurs de admitere, student al Facultății de Ziaristică din cadrul Universității din București, de unde va fi exmatriculat din anul al IV-lea, din cauza participării la Mișcările studențești din București din 1956(a se vedea manifestațiile studențești anticomuniste]]. A fost student eminent cu bursă de merit și cu fotografie la panoul de onoare al Facultăți de Ziaristică. Arestat la 8 noiembrie 1956, pe când era student în anul IV-lea si se afla internat în Spitalul Studențesc
Mihai Stere Derdena () [Corola-website/Science/309892_a_311221]
-
Capitalei și nici nu au existat raiduri minerești în alte zone ale orașului așa cum avea să se întâmple în iunie 1990. Minerii au părăsit Capitala în 19 februarie 1990. În 18 februarie 1990, în Piața Victoriei a avut loc o manifestație anticomunistă, urmată a doua zi, de o incursiune a minerilor la București. Evenimentele din acele zile au rămas cunoscute ca . Acțiunea fusese anunțată în urmă cu câteva zile, prin numeroase manifeste lansate în Capitală. Piața din fața sediului Guvernului Provizoriu (Palatul
Mineriada din februarie 1990 () [Corola-website/Science/309948_a_311277]
-
numeroase manifeste lansate în Capitală. Piața din fața sediului Guvernului Provizoriu (Palatul Victoria) s-a umplut curând cu câteva mii de manifestanți care au început să scandeze lozinci împotriva Frontului Salvării Naționale și a președintelui din acea vreme, Ion Iliescu. Inițial, manifestația era îndreptată împotriva Securității și comunismului, ca apoi, în scurt timp, nemulțumirile să fie îndreptate împotriva celor care preluaseră puterea după căderea lui Nicolae Ceaușescu. Pe pancarte protestatarilor era scris: „Jos Securitatea, suntem cu armata!”, „Securiștii-n mină, să avem
Mineriada din februarie 1990 () [Corola-website/Science/309948_a_311277]
-
plece, altele au fost luate la bătaie și reținute. Aparatele de fotografiat ale unor ziariști au fost zdrobite de pământ, la ordinul unui general care coordona acțiunea. S-au făcut 105 arestări din rândurile celor care au fost prezenți la manifestație sau au intrat în sediul Guvernului. Cei reținuți au fost filmați de echipele Televiziunii Române și prezentați pe postul național TVR ca fiind "contrarevoluționari", "anarhiști", "persoane de la periferia societății" și care "au fost plătiți de conducerile partidelor istorice" (PNL și PNȚ-CD
Mineriada din februarie 1990 () [Corola-website/Science/309948_a_311277]
-
fost ales și ca membru al Comitetului Central al PCUS (1976-1990). La data de 30 decembrie 1980 a fost numit în funcția de prim-secretar al Partidului Comunist din RSS Moldovenească. În luna noiembrie 1989 au avut loc mai multe manifestații naționale în Republica Moldova, prin care s-a cerut demisia lui Grossu. Aceste manifestații au dus la o serie de ciocniri între demonstranți și forțe de ordine la Chișinău. Grossu a fost eliberat din funcție la cerere la data de 16
Semion Grossu () [Corola-website/Science/309961_a_311290]
-
de 30 decembrie 1980 a fost numit în funcția de prim-secretar al Partidului Comunist din RSS Moldovenească. În luna noiembrie 1989 au avut loc mai multe manifestații naționale în Republica Moldova, prin care s-a cerut demisia lui Grossu. Aceste manifestații au dus la o serie de ciocniri între demonstranți și forțe de ordine la Chișinău. Grossu a fost eliberat din funcție la cerere la data de 16 noiembrie 1989, fiind numit ca atașat pe probleme de agricultură la Ambasada URSS
Semion Grossu () [Corola-website/Science/309961_a_311290]
-
putut prezenta opiniei publice decît un singur caz de persoană trimisă în judecată pentru terorism, un milițian din Sibiu care sărise gardul unității militare aflată vizavi de sediul Miliției. Problema "adevărului despre revoluție" a fost una din temele centrale ale manifestațiilor din Piața Universității din București cît și a mitingurilor de protest organizate în orașul de unde a izbucnit revoluția, Timișoara. Aceeași problemă a figurat și pe lista de revendicări a Comitetului de Acțiune pentru Democratizarea Armatei (C.A.D.A.), iar în
Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din 1989 () [Corola-website/Science/309991_a_311320]
-
Audierea nu a adus lămuriri în ceea ce privește problemele la care opinia publică aștepta răspuns, anume cine au fost teroriștii sau cine a tras în populație în timpul revoluției. În timpul audierii s-au discutat și despre evenimente petrecute după revoluție, cum ar fi manifestațiile din Piața Universității, constituirea CPUN, aprecierile publice ale lui Ion Iliescu despre Sorin Roșca Stănescu sau posibilitatea susținerii politice viitoare a lui Ion Iliescu. Sergiu Nicolaescu, inițiatorul și președintele primei comisii și membru în ce-a de-a doua, a
Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din 1989 () [Corola-website/Science/309991_a_311320]
-
Mărieș și un Consiliu de Conducere format din: Nicolae Alecu, Cătălin Coatu, Romulus Cristea, Marian Fărâmiță, Mihaela Grigorescu, Constantin Isac, Ion Oancea, Ioan Pituț, Dumitru Stelianide, Traian Vasu, dr. Corneliu Zeană. Asociația s-a remarcat în 1990 prin participare la manifestațiile din Piața Universității. În 14 iunie 1990, sediul asociației a fost vandalizat de un grup de mineri conduși de ofițeri de la UM 0215 (unitatea de informații a Ministerului de Interne). Mai mulț membri ai asociației au fost batuți cu bestialitate
Asociația 21 Decembrie 1989 () [Corola-website/Science/309282_a_310611]
-
în dimineața zilei de 5 decembrie 2007, într-un spital din Novosibirsk, Rusia, unde urma un tratament împotriva cancerului pulmonar avansat de care suferea. A devenit cunoscut opiniei publice prin participarea la Revoluția Română din 1989, fiind unul dintre liderii manifestațiilor din 21 decembrie 1989 din Piața Universității din București alături de Dinca Dumitru, Radu Silaghi și Romeo Raicu, iar în 22 decembrie 1989 unul dintre primii care au intrat în sediul clădirii fostului Comitet Central (C.C) al PCR. Presa din
Iosif Dan () [Corola-website/Science/304940_a_306269]
-
decembrie 2007 . Constantin Degeratu a avut un rol controversat în Revoluția din decembrie 1989. O parte a presei l-a acuzat că, în decembrie 1989, la Cluj, a întocmit harta desfășurării trupelor armate în oraș, în cadrul acțiunii de suprimare a manifestațiilor muncitorilor clujeni. Ca urmare a hărții realizate, militarii plasați de el în dispozitivele de apărare ale regimului Ceaușescu ar fi ucis 26 de persoane și ar fi rănit prin împușcare alte 86 persoane. De asemenea, s-a afirmat că ulterior
Constantin Degeratu () [Corola-website/Science/304924_a_306253]