2,955 matches
-
să activeze în aceeași profesie sau profesii înrudite. Breslele au depus un efort de protejare a intereselor economice ale membrilor lor și de limitare a concurenței, având un rol important în stabilirea și impunerea unor standarde calitative ridicate pentru produsele meșteșugărești. Breslele reglementau aprovizionarea cu materii prime, cantitatea și calitatea producției, desfacerea produselor și nivelul salariilor. Fiind cristalizate în secolele XII-XIII, breslele au îngrădit concurența, asigurând un trai decent membrilor și garantând un nivel ridicat al calității produselor realizate în ateliere
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
din Marea Mediterană dintre Vest și Est dispare. Centrul comercial se deplasează astfel spre nord, mai ales în Franța de azi, unde apar porturi noi, ca Quentovic pe țărmul râului Canche, Durstede în delta Rinului. Orașele renasc economic, sunt practicate activități meșteșugărești pe scară largă. Comerțul devine o activitate specific urbană, desfășurat în arii europene, ca Italia de nord și centrală, Flandra și nordul Franței, vestul și sudul Germaniei, litoralul Marii Baltice, sudul Angliei. În 1356, orașele din zona baltica și a Marii Nordului
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
care funcționează în statul „burghez”. Inclusiv în domeniile cele mai populare (muzica și filmul de consum) deciziile de conținut artistic sunt luate de persoane din clasele educate și înstărite (producători, regizori, compozitori). Mai rămâne producția de obiecte tradiționale, artizanale și meșteșugărești, care însă trebuie oricum încadrată și analizată separat. Practic, nu există o „artă proletară” sau o artă „neburgheză”, din punct de vedere al semnificației istorice a artei și din punct de vedere al procesului de producție. Lucrurile au potențialul să
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (II) () [Corola-website/Science/296166_a_297495]
-
care o diferențiau de sistemul educativ din perioada descompunerii feudalismului (secolele XVII-XVIII). Către sfârșitul evului mediu ritmul de dezvoltare al societății a devenit mai alert. Cruciadele au înlesnit schimbul de mărfuri, au contribuit la dezvoltarea puternică a meseriilor, a atelierelor meșteșugărești. În industrie s-au introdus motoarele hidraulice, a început să se folosească roata de tors și s-a trecut la organizarea unui nou tip de producție industrială, producția manufacturieră. Secolele XIV și XV constituie - pentru o parte din țările Europei
Educație () [Corola-website/Science/296552_a_297881]
-
noiembrie 1968 - 31 mai 1969), redactor de rubrică culturală și social-cetățenească la ziarul „"Vremea Nouă"” din Vaslui] (1 iunie 1969 - 15 noiembrie 1973), corector la Întreprinderea poligrafică „"Informația"” din București (15 noiembrie 1973 - 15 noiembrie 1974, inspector cultural-sportiv la Cooperativa meșteșugărească „"Electrobobinajul"” din București (15 noiembrie 1974 - 10 septembrie 1975). A devenit șef birou personal-învățământ-administrativ la cooperativele meșteșugărești „"Tehnica Sticlei"” (10 septembrie 1975 - 20 septembrie 1982) și „"Constructorul"” din București (20 septembrie 1982 - 9 martie 1985), inspector învățământ la Cooperativa meșteșugărească
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
1 iunie 1969 - 15 noiembrie 1973), corector la Întreprinderea poligrafică „"Informația"” din București (15 noiembrie 1973 - 15 noiembrie 1974, inspector cultural-sportiv la Cooperativa meșteșugărească „"Electrobobinajul"” din București (15 noiembrie 1974 - 10 septembrie 1975). A devenit șef birou personal-învățământ-administrativ la cooperativele meșteșugărești „"Tehnica Sticlei"” (10 septembrie 1975 - 20 septembrie 1982) și „"Constructorul"” din București (20 septembrie 1982 - 9 martie 1985), inspector învățământ la Cooperativa meșteșugărească de invalizi „"Metalica"” din București (9 martie 1985 - 17 decembrie 1990), muzeograf principal la Muzeul Literaturii Române
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
meșteșugărească „"Electrobobinajul"” din București (15 noiembrie 1974 - 10 septembrie 1975). A devenit șef birou personal-învățământ-administrativ la cooperativele meșteșugărești „"Tehnica Sticlei"” (10 septembrie 1975 - 20 septembrie 1982) și „"Constructorul"” din București (20 septembrie 1982 - 9 martie 1985), inspector învățământ la Cooperativa meșteșugărească de invalizi „"Metalica"” din București (9 martie 1985 - 17 decembrie 1990), muzeograf principal la Muzeul Literaturii Române din București (17 decembrie 1990 - 15 februarie 1993). A fost din nou profesor de limba și literatura română la Liceul de aviație „Henri
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
în secolul al XVI-lea de către Hacıoğlu Pazarcık (generalul principelui Musa Celebi, fiul sultanului Baiazid Fulgerul), cel care i-a dat și numele (păstrat până în 1882). La jumătatea secolului următor, Bazargicul număra 1.000 de case, aproape 100 de ateliere meșteșugărești, 3 hanuri, 3 băi turcești, 12 moschei, și 12 școli. Până către secolul al XIX-lea, orașul a prosperat încontinuu, fiind renumit în această perioadă pentru țesături, croitorii, produsele meșteșugărești din cupru și piele, precum și pentru produse agricole ca grâu
Dobrici () [Corola-website/Science/308041_a_309370]
-
Bazargicul număra 1.000 de case, aproape 100 de ateliere meșteșugărești, 3 hanuri, 3 băi turcești, 12 moschei, și 12 școli. Până către secolul al XIX-lea, orașul a prosperat încontinuu, fiind renumit în această perioadă pentru țesături, croitorii, produsele meșteșugărești din cupru și piele, precum și pentru produse agricole ca grâu, in, lână și brânză. Episodic era parcurs de turmele de oi ale mocanilor ardeleni care coborau toamna către "valea fără iarnă", la nord de Varna, anume valea râului Batova, și
Dobrici () [Corola-website/Science/308041_a_309370]
-
lemne, zidari, cei care tencuiau clădiri și dulgherii. În cei 250 de ani de pace Tokugawa (1603-1868), în care nu au mai existat războaie civile, micile ateliere artizanale de tot felul au înflorit, mai ales la orașe. Atelierele artizanale și meșteșugărești au creat, în acest interval, o tradiție familială în diferite meserii. Artizanii japonezi se situau undeva între producători de bunuri de consum și creatori de frumos, dobândind de-a lungul timpului abilități deosebite pe care le-au transmis generațiilor următoare
Artizanatul în Japonia medievală () [Corola-website/Science/308198_a_309527]
-
de la Patriarhul Suprem al armenilor această derogare, de atunci încoace respectată. De Crăciun, armenii au cîteva colinde religioase, numite Avedis (Bunavestire), cîntate și în liturghie. În sec. XVIII-XIX, tinerii din coloniile armenești colindau cîntînd aceste colinde, ba chiar, membrii breslelor meșteșugărești aveau obligația, stipulată în statut, de a colinda organizat și disciplinat, iar enoriașilor colindați li se impunea să-i primească, în caz contrar riscînd să fie amendați. Merită consemnată inițiativa coloniei armenești din Constanța, unde, în 1990, tinerii au reînviat
Tradiții armenești () [Corola-website/Science/308224_a_309553]
-
pescuit etc. Preponderența accentuată a importului față de export a cauzat scurgerea aurului în afara granițelor Japoniei. Această pierdere de aur și dezechilibrarea sistemului monetar au provocat o gravă inflație. Totodată, concurența mărfurilor străine a dus și la ruinarea producției manufacturiere și meșteșugărești autohtone. Modificări însemnate s-au produs și în producția agricolă, datorită solicitărilor externe masive de ceai, mătase și a altor produse. Pe de altă parte, s-a constatat apariția, în număr din ce în ce mai mare, a unor întreprinderi industriale în ramurile industriei
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]
-
sat. La începutul secolului XIV principala activitate a locuitorilor era agricultura, unii dintre ei începând însă să se ocupe cu negoț sau diverse meșteșuguri. Coloniștii sași încep să joace un rol important în dezvoltarea localității, prin producerea de numeroase obiecte meșteșugărești pe care le vindeau în Transilvania. Impozitele și taxele plătite de către aceștia pentru a ăși vinde obiectele încep să se constituie într-o sursă de venit tot mai consistentă pentru rege. Carol Robert de Anjou, în dorința de a își
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
lider al răsculaților. Orașului i se vor restitui privilegiile pe timpul domniei lui Iancu de Hunedoara. Începând cu secolul XV, odată cu înflorirea localității și dezvoltarea breslelor clujene, se dezvoltă o clasă nouă de meșteșugari îmbogățiți și se creează patriciatul negustoresc și meșteșugăresc menționat de documentele vremii. Sunt amintiți astfel juratul Jakob Bulkerscher, junele Nicolaus Mün, sau meșterul Cristian Bauman. Activitatea meșteșugărească devine tot mai însemnată în viața economică a orașului, având loc și o importantă creștere a numărului de meșteșugari pe măsură ce se
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
odată cu înflorirea localității și dezvoltarea breslelor clujene, se dezvoltă o clasă nouă de meșteșugari îmbogățiți și se creează patriciatul negustoresc și meșteșugăresc menționat de documentele vremii. Sunt amintiți astfel juratul Jakob Bulkerscher, junele Nicolaus Mün, sau meșterul Cristian Bauman. Activitatea meșteșugărească devine tot mai însemnată în viața economică a orașului, având loc și o importantă creștere a numărului de meșteșugari pe măsură ce se dezvoltă breslele meșteșugărești. Astfel, un recensământ al locuitorilor maghiari, efectuat în 1453 relevă peste 500 de capi de familie
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
documentele vremii. Sunt amintiți astfel juratul Jakob Bulkerscher, junele Nicolaus Mün, sau meșterul Cristian Bauman. Activitatea meșteșugărească devine tot mai însemnată în viața economică a orașului, având loc și o importantă creștere a numărului de meșteșugari pe măsură ce se dezvoltă breslele meșteșugărești. Astfel, un recensământ al locuitorilor maghiari, efectuat în 1453 relevă peste 500 de capi de familie din care app. 30% (160 de persoane) purtau în numele propriu și denumirea meșteșugului pe care îl practicau. Bazându-se pe aceste date istoricii estimează
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
achiziționeze diverse alte mîrfuri necesare. Mulți negustori au primit dreptul de a își comercializa mărfurile în numele principelui, fiind avantajați de taxe vamale scăzute. Totodată, comenzile continue primite de meșteșugarii clujeni au dus la dezvoltarea producției de bunuri și extinderea breslelor meșteșugărești. Ajung să fie foarte apreciați meșterii aurari și arginatari, fabricanții de arme, constructorii ș.a. Astfel, în 1609 aurarul Andreas primește o comandă neobișnuit de mare pentru acele vremuri, comandă pentru care dieta de la Cluj va vota o suplimentare a impozitelor
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
construcție, când zidurile au fost extinse. De plan poligonal neregulat, cu o suprafață de app. 3500 m și construită din piatră brută cu o grosime a zidurilor de 1,2 m, cetatea a fost întărită cu turnuri atribuite diversor bresle meșteșugărești care le întrețineau și al caror nume îl purtau. Avea 9 turnuri: "Turnul măcelarilor, Turnul croitorilor, Turnul cizmarilor, Turnul blănarilor, Turnul dogarilor, Turnul olarilor, Turnul Kalendas, Turnul lăcătușilor-fierarilor" și "Turnul Porții". Din rândurile fiecărei bresle responsabile de turnuri, se alegeau
Cetatea Aiudului () [Corola-website/Science/307859_a_309188]
-
1971-1974), ambasador în Iugoslavia (1974-1978), viceprim-ministru în Guvernul Manea Mănescu (2) (7 martie 1978-1 februarie 1979), prim-secretar al Comitetului PCR Prahova (1982-1987) ș.a. După Revoluția Română din 1989, Virgil Cazacu a fost numit vicepreședinte al Uniunii Centrale a Cooperativelor Meșteșugărești (UCECOM).
Virgil Cazacu () [Corola-website/Science/308336_a_309665]
-
Putneanul, s-a început construcția bisericii noi, în stilul tradițional moldovenesc. Dorind să transforme mănăstirea într-un centru de spiritualitate ortodoxă și de cultură românească, PS Gherasim a pus bazele unui bogat muzeu, care adăpostește, pe lângă colecțiile arheologice, etnografice, numismatice, meșteșugărești, realizate de prof. Virginia Bârleanu și aduse aici de la școala veche din comuna Vadu Moldovei și multe icoane din lemn, obiecte de cult, cărți și veșminte liturgice. S-a deschis și o bibliotecă, unde au fost adăpostite valoroase colecții de
Mănăstirea Cămârzani () [Corola-website/Science/308455_a_309784]
-
deschise în bolta de cărămidă, goluri care creează și un mod de ventilație a bazarului, permițând formarea unor curenți de aer datorită cărora interiorul bazarului rămâne răcoare, chiar în perioadele foarte călduroase. Pe aleile laterale exsită caravanseraiuri, moschei și ateliere meșteșugărești. Până acum câteva decenii, tot pe aleile laterale se mai măcinau cereale, roțile de moară fiind puse în mișcare de cămile. Pentru imagini ale Marelui bazar din Ispahan vezi În secolul al XV-lea a fost construit Kapali Çarși, Marele
Centru comercial () [Corola-website/Science/303178_a_304507]
-
Ursachi”. Mai multe busturi dedicate unor personalități ale culturii române străjuiesc aleile principale, iar parcul rămâne o destinație populară în rândul localnicilor și al turiștilor. O serie de activități culturale, printre care festivaluri de poezie, expoziții de fotografie și târguri meșteșugărești, sunt organizate anual aici. Se întinde pe o suprafață relativ rectangulară, însumând astăzi aproximativ 10 hectare. Este limitat la sud de aleea Copou, la est de bulevardul Carol I, la nord de strada Aurora și la vest de strada Macazului
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
atenian din Sicilia. În secolul al V-lea î.Hr., în timpul în care au trăit cei trei mari tragici ai antichitații elene - Eschil, Sofocle și Euripide - Grecia cunoaște o perioadă de dezvoltare și înflorire atât în agricultură, cât și în atelierele meșteșugărești, navigație, comerț, etc. Înflorirea vieții social-culturale a Atenei a făcut din aceasta unul dintre cele mai importante centre economice, politice și culturale. Astfel, o parte a cetățenilor, care aveau înclinații spre cugetare și artă, se puteau dedica filosofiei, literelor, sculpturii
Sofocle () [Corola-website/Science/302495_a_303824]
-
Marea Mediteraneană dintre Vest și Est dispare. Centrul comercial se deplasează astfel spre nord, mai ales în Franța de azi, unde apar porturi noi, ca Quentovic pe țărmul râului Canche, Durstede în delta Rinului. Orașele renasc economic, sunt practicate activități meșteșugărești pe scară largă. Vechea aristocrație romană și cea germanică fuzionează, prin înrudiri sau schimburi de elemente culturale. Familiile senatoriale romane pătrundeau în domeniul clerical, în timp ce nobilii germanici preferau funcțiile militare. Indiferent de originea etnică, se purtau nume latine, germanice și
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
spaniolilor, olandezilor, englezilor și francezilor. Piețele vechi încep să piardă teren. În același timp piață internă cu o economie naturală duce la satisfacerea cerințelor economice esențiale prin resurse proprii. Mica producție de mărfuri este a gospodăriei țărănești și a atelierului meșteșugăresc corporativ, în timp ce marea producție este în curs de dezvoltare în minerit, în industrie sau organizarea manufacturieră. Odată cu sporirea populației se realizează și lărgirea pieței interne, creșterea și diversificarea cererii de materii prime, intensificarea schimbului de mărfuri și mai ales urbanizarea
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]