103,225 matches
-
organismelor europene în sprijinirea evoluției instrumentelor financiare de coeziune și a extinderii rolului acestora. Așa cum am menționat și în capitolele anterioare, la integrarea în Uniunea Europeană, la fel ca celelalte foste țări socialiste, România avea un decalaj important față de vechile state membre (UE-10) sau țările situate în Vestul și Nordul Europei care nu făceau parte din Uniune. Numeroase studii au fost dedicate acestei problematici, în special studiile editate sub egida Institutului European Român. Astfel, în acestea se arăta că la momentul aderării
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
Ca urmare a implementării în perioada 2000-2006 a programelor de preaderare, s-au înființat primele autorități de management ale fondurilor structurale pe teritoriul României. În acest mod s-a încercat îndeplinirea condițiilor strategice unitare, stabilite de Uniunea Europeană pentru toate statele membre, ținând cont de decalajele structurale și economice existente dintre vechile state membre (UE-15) și noile state membre (UE-10 + România și Bulgaria), care sunt considerate în proces de tranziție. Ajutoarele financiare de preaderare au fost gândite la nivel european în vederea pregătirii
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
au înființat primele autorități de management ale fondurilor structurale pe teritoriul României. În acest mod s-a încercat îndeplinirea condițiilor strategice unitare, stabilite de Uniunea Europeană pentru toate statele membre, ținând cont de decalajele structurale și economice existente dintre vechile state membre (UE-15) și noile state membre (UE-10 + România și Bulgaria), care sunt considerate în proces de tranziție. Ajutoarele financiare de preaderare au fost gândite la nivel european în vederea pregătirii și facilitării integrării țărilor candidate, în special cele din Europa Centrală și
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
management ale fondurilor structurale pe teritoriul României. În acest mod s-a încercat îndeplinirea condițiilor strategice unitare, stabilite de Uniunea Europeană pentru toate statele membre, ținând cont de decalajele structurale și economice existente dintre vechile state membre (UE-15) și noile state membre (UE-10 + România și Bulgaria), care sunt considerate în proces de tranziție. Ajutoarele financiare de preaderare au fost gândite la nivel european în vederea pregătirii și facilitării integrării țărilor candidate, în special cele din Europa Centrală și de Est, ca membre în
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
și procedural pentru gestionarea instrumentelor structurale, dar și de programare, coordonare, monitorizare și evaluare a utilizării asistenței financiare nerambursabile. Conform HG nr. 368/2007, Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) coordonează: ~ asistența nerambursabilă acordată României, pe bază bilaterală, de statele membre ale Uniunii Europene; ~ elaborarea și implementarea Planului Național de Dezvoltare, a Cadrului Strategic Național de Referință, a programelor operaționale și a Documentelor Cadru de Implementare corespunzătoare; ~ dezvoltarea capacității administrative, elaborarea și actualizarea procedurilor structurilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale; ~ activitatea
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
de la descrierea fondurilor structurale de finanțare de la nivel european la cele implementate în România. Astfel, inițial au fost prezentate „Premisele economice ale aderării României la Uniunea Europeană”, analizându-se prin intermediul agregării AGREGG 95:GDP decalajele economiei românești față de economiile altor state membre pe parcursul perioadei de preaderare, dar și schimbările majore din punct de vedere legislativ și organizatoric, care au avut loc la nivel național în vederea integrării europene. Realizarea primelor Planuri Naționale de Dezvoltare și alocarea de resurse financiare pentru implementarea acestora sunt
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
operaționale și programele complementare aferente. 4.1. Capacitatea de absorbție a Fondurilor Structurale Europene - abordări teoretico-metodologice Capacitatea de absorbție este unul dintre cele mai dezbătute subiecte din domeniul fondurilor structurale atât la nivelul României, cât și la nivelul celorlalte state membre. Aceste dezbateri vor deveni și mai intense pe măsură ce ne vom apropia de finalul perioadei de contractare 2007-2013. După anul 2013, subiectul va deveni critic atunci când se va accelera implementarea proiectelor rămase pentru a fi decontate până la finalul anului 2015, conform
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
absorbție, a fost luată în considerare capacitatea de pregătire și punere în aplicare a operațiunilor administrative de sau pentru solicitanți și capacitatea administrativă a guvernelor naționale pentru punerea în aplicare a programelor de finanțare europene. Wostner (2008) consideră că statele membre trebuie să fie în măsură să pună în aplicare proceduri de implementare și decontare complexe. Din momentul în care furnizorii din cadrul proiectelor/programelor au prezentat facturile lor către autoritatea competentă, trebuie să fie introdus un sistem de control și furnizare
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
Uniunii Europene, împreună cu Tratatul de la Maastricht. După extinderile din 2004 și 2007, una dintre cele mai mari priorități ale Uniunii Europene a devenit Politica de Coeziune. Datele raportate de Comisia Europeană (2009) consemnează că Uniunea Europeană (UE) cuprinde 27 de state membre, care formează o piață comunitară unică, și 493 de milioane de cetățeni. Cu toate acestea, diferențe economice și sociale mari rămân între aceste țări și cele 271 de regiuni ale acestora. Politica europeană de coeziune se află în centrul efortului
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
Social European (FSE), altfel cunoscute sub numele de fonduri structurale, precum și Fondul de Coeziune. Prin aceste instrumente Comisia Europeană investește în mii de proiecte din toate regiunile Europei, cu scopul promovării coeziunii economice și sociale prin reducerea disparităților între statele membre și a disparităților interregionale (European Commission, 2009). Poziția oficială a Uniunii Europene și o mare parte a comunității academice (Romer, 1986; Lucas, 1988; Grossman, Helpman, 1991; Moravcsik, 1999; Pastor, 2001; Boldrin și Canova, 2003) consideră strategia de coeziune a Uniunii
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
anumite județe (Droj, 2010, 2011, Fundația Soros Romania, 2009 și Departamentul pentru Afaceri Europene, 2009). Concluzii Capacitatea de absorbție este unul dintre cele mai dezbătute subiecte din domeniul fondurilor structurale atât la nivelul României, cât și la nivelul celorlalte state membre. Aceste dezbateri vor deveni și mai intense pe măsură ce ne vom apropia de finalul perioadei de contractare 2007-2013. În cadrul acestui capitol s-a prezentat din punct de vedere conceptual capacitatea de absorbție, urmată de un studiu practic cu privire la capacitatea de absorbție
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
mai evolutiv de până acum din punctul de vedere al cuprinderii în analiză a aspectelor actuale economice, financiare, sociale și de mediu și este utilizat ca etalon în evaluarea proiectelor propuse spre finanțare europeană în perioada 2007-2013 atât în țările membre ale Uniunii Europene, cât și la nivelul țărilor terțe care doresc să acceseze proiecte de finanțare de preaderare. 6.2.2. Utilizarea metodologiei Analizei Cost-Beneficiu în cazul Fondurilor Structurale Europene derulate în perioada 2007-2013. Studiu de caz În cadrul acestui subcapitol
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
Comisiei Europene este de obicei sub formă de grant, însoțită și de cofinanțare din partea partenerilor, riscul asociat acestor proiecte trebuie monitorizat, în vederea protejării banilor cetățenilor europeni, care în fapt sunt donatorii asistenței financiare pentru dezvoltare. Evaluarea proiectelor la nivelul statelor membre este singura modalitate prin care factorii de decizie pot demonstra cetățenilor europeni faptul că resursele lor au fost investite în cel mai bun mod posibil. La nivelul beneficiarilor, ACB pot aduce în viitor proiecte bine planificate și implementate. Bănacu (2004
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
politice europene și, datorită creșterii importanței votului politic în detrimentul celui național, să se apropie mai mult de alegătorul european și de preocupările sale. Configurația Parlamentului European acoperă întregul spectru politic continental, fiind o sinteză a eșichierelor politice la nivelul statelor membre. Această configurație reflectă schimbările politice și social-economice produse în timp, atât la nivelul statelor membre, cât și la nivel comunitar. Prin activitatea sa, prin eligibilitatea membrilor săi prin sufragiu universal, Parlamentul European se constituie într-un apărător și garant al
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
mult de alegătorul european și de preocupările sale. Configurația Parlamentului European acoperă întregul spectru politic continental, fiind o sinteză a eșichierelor politice la nivelul statelor membre. Această configurație reflectă schimbările politice și social-economice produse în timp, atât la nivelul statelor membre, cât și la nivel comunitar. Prin activitatea sa, prin eligibilitatea membrilor săi prin sufragiu universal, Parlamentul European se constituie într-un apărător și garant al respectării drepturilor și libertăților democratice și al prosperității economice a cetățenilor Uniunii Europene. Aderarea României
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
următor au intrat în „linie dreaptă” negocierile de aderare a celor două țări iberice. Tratatul privind aderarea Spaniei și Portugaliei a fost semnat la 12 iunie 1985, iar la 1 ianuarie 1986, aceste țări au intrat în CEE, numărul statelor membre ajungând la 12. Reuniunea din 9-10 decembrie 1974 de la Paris a dus la crearea Consiliului European. La 20 septembrie 1976 s-a hotărât alegerea directă a Parlamentului European, începând cu luna iunie 1979, după ce, până atunci, europarlamentarii erau numiți de
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
12. Reuniunea din 9-10 decembrie 1974 de la Paris a dus la crearea Consiliului European. La 20 septembrie 1976 s-a hotărât alegerea directă a Parlamentului European, începând cu luna iunie 1979, după ce, până atunci, europarlamentarii erau numiți de legislativele statelor membre, în conformitate cu structura politică internă a acestora. Cooperarea între statele membre și eforturile de integrare mai avansată au dus la încheierea Actul Unic European, care a intrat în vigoare la 1 iulie 1987. După mai multe decenii de încercări
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
Consiliului European. La 20 septembrie 1976 s-a hotărât alegerea directă a Parlamentului European, începând cu luna iunie 1979, după ce, până atunci, europarlamentarii erau numiți de legislativele statelor membre, în conformitate cu structura politică internă a acestora. Cooperarea între statele membre și eforturile de integrare mai avansată au dus la încheierea Actul Unic European, care a intrat în vigoare la 1 iulie 1987. După mai multe decenii de încercări în vederea creării și a unei componente politice a Comunităților Europene, la
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
în vigoare la 1 iulie 1987. După mai multe decenii de încercări în vederea creării și a unei componente politice a Comunităților Europene, la 7 februarie 1992, la Maastricht, miniștrii afacerilor externe si miniștrii de finanțe ai celor douăsprezece state membre au semnat Tratatul asupra Uniunii Europene. Acesta a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993. După prăbușirea „cortinei de fier” și dispariția regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, în anii 1989-1991, extinderea a continuat cu un nou „val
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
organizatorică Precizări terminologice Parlamentul European reprezintă una dintre principalele instituții comunitare, înființat odată cu Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO), sub forma unei „Adunări Parlamentare” constituite din reprezentanți ai popoarelor statelor reunite în Comunitate. Parlamentarii erau desemnați de guvernele statelor membre, numărul acestora fiind de 78 și aveau rolul de a supraveghea activitatea Înaltei Autorități, responsabilitate limitată de instrumentele de care dispunea, cel mai important fiind posibilitatea de a demite Înalta Autoritate cu două treimi din voturi. Articolul 20 din Tratatul
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
197522. Desemnarea și repartizarea europarlamentarilor Desemnarea membrilor Parlamentului European se face prin sufragiu universal direct, pentru un mandat de 5 ani (nu există clauze de dizolvare înainte de termen). Sistemul electoral nu a fost până acum unitar în toate statele membre, Marea Britanie păstrând un sistem bazat pe reprezentarea majoritară, în timp ce restul statelor au aplicat sistemul de reprezentare proporțională. Stabilirea electoratului s-a supus mult timp principiului naționalității, doar autohtonii având dreptul să participe la alegeri europene în propria țară (excepții în
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
deplasări ale Parlamentului și ale comisiilor. Pe lângă acestea, Parlamentul practică și o politică dinamică de informare, menită să-l facă cunoscut marelui public și în mass-media. De aceea, dispune de credite pentru a îndruma numeroșii vizitatori veniți din toate țările membre și, în consecință, de o importantă „Direcție Generală pentru Informații și Relații Publice”, fără echivalent în serviciile corespondente din parlamentele naționale (cu excepția Germaniei). Parlamentul European dispune chiar de birouri de informații în capitalele statelor membre, după exemplul Comisiei Europene. Celelalte
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
vizitatori veniți din toate țările membre și, în consecință, de o importantă „Direcție Generală pentru Informații și Relații Publice”, fără echivalent în serviciile corespondente din parlamentele naționale (cu excepția Germaniei). Parlamentul European dispune chiar de birouri de informații în capitalele statelor membre, după exemplul Comisiei Europene. Celelalte 6 direcții generale din Parlamentul European sunt: Grefa, Direcția Generală a Comisiilor și a Delegațiilor Interparlamentare, Direcția Generală pentru Studii, Direcția Generală a Administrației, Direcția Generală pentru Personal și Finanțe și Direcția Generală pentru Traducere
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
în cazul în care 32 de deputați nu îi cer Președintelui să constate absența cvorumului, este valabil votul individual, oricare ar fi numărul participanților. Ordinea de zi a lucrărilor cuprinde dezbateri pe teme diverse, legate fie de situația din statele membre, cât și chestiuni importante din afara granițelor Uniunii. Desfășurarea lucrărilor este prezentată și on-line, pe site-ul Parlamentului European în toate limbile oficiale ale statelor membre. Pentru pregătirea sesiunilor plenare ale Parlamentului European, deputații sunt repartizați în 20 de comisii permanente
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
scrise sau orale, anchete, adunarea și examinarea rapoartelor și declarațiilor Consiliului sau Comisiei) și propune dezbateri și adoptarea unor hotărâri prin proceduri adecvate, orice cetățean al Uniunii (precum și persoanele care își au reședința sau un sediu social într-un stat membru) având posibilitatea să sesizeze mediatorul ori să adreseze o plângere Parlamentului, în legătură cu o problemă personală sau referitoare la domeniile de activitate ale Uniunii. Acesta poate numi un mediator abilitat să primească și să rezolve nemulțumirile cetățenilor comunitari în legătură cu
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]