4,293 matches
-
und Wert der Entdeckungen des Herrn Professor Kant in der Metaphysik, Moral und Ästhetik, 1796), prezentat la celebrul concurs al Academiei prusace dedicat progreselor metafizicii, la care a participat și Kant. Răspunzând la întrebarea " Care au fost progresele reale ale metafizicii în Germania din vremea lui Leibniz și Wolff?", Jenisch opune spinozismului, așadar dogmatismului și realismului, noua poziție apărută odată cu Kant, adică idealismul, și își propune să ilustreze după cum sună titlul misivei autorului către Kant, publicată în apendicele scrierii "efectele favorabile
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
cea burgheză, nu are nici o importanță (care este doar număr, dar nu are nici o greutate și valoare), și nu crede în nimic nici cu privire la chestiuni religioase. Asemenea nihiliști sociali, politici sau religioși sunt mult mai numeroși decât nihiliștii filozofici sau metafizici care vor să anihileze tot ce există 41. Sursa la care Krug face aluzie referindu-se la utilizarea lingvistică franceză este probabil lucrarea lui Louis-Sébastien Mercier Néologie ou Vocabulaire de mots nouveaux (1801), în care "nihilist" sau "rienist" este definit
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
și libertare, și punând în mișcare un vast proces de transformare 49. Teoreticienii nihilismului rus s-au angajat într-o revoltă antiromantică și antimetafizică a "fiilor împotriva părinților", contestând autoritatea și ordinea existente și atacând mai ales valorile religiei, ale metafizicii și esteticii tradiționale, considerate ca "nimicuri", ca iluzii destinate pieirii. Mișcarea nihilistă rusă a fost adesea mai curând dogmatică și rebelă decât critică și sceptică, subjugată de imperativul negării cu orice preț, al acționării în orice condiții, nu contează dacă
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Eduard von Hartmann, pentru "pesimismul contradicției" al lui Julius Bahnsen, care își prezintă propria filozofie drept "nihilism" și definește omul ca pe "un Nimic cu conștiință de sine", creând prin analogie cu Existenz neologismul Nihilenz 58, și mai ales pentru "metafizica entropiei" a lui Philipp Mainländer, care concepe creația lumii și evoluția universului ca pe un fel de "autocadaverizare a lui Dumnezeu". Acești trei gânditori au format o adevărată "școală a pesimismului" și au transformat conceptul respins inițial ca "intuiția barocă
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
un anume ecou inițial, a căzut repede în uitare, fiind redescoperită abia recent 59. Luând ca model Lumea ca voință și reprezentare, acesta pune la punct un sistem al pesimismului în șase părți: "Analitica facultății cognitive", "Fizica", "Estetica", "Etica", "Politica", "Metafizica", la care adaugă o anexă despre "Critica doctrinelor lui Kant și Schopenhauer". Totul se întemeiază pe o ontologie negativă care pornește de la principiul potrivit căruia "neființa este de preferat ființei". În explicarea facultății de cunoaștere, Mainländer urmează gnoseologia postkantiană a
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
originea în voința lui Dumnezeu de a trece de la supra-ființă la nimic, este "autocadaverizarea lui Dumnezeu". Tot ceea ce noi vedem în lume este manifestarea unei asemenea voințe de autonimicire (Selbst-ver-nicht-ung). Mainländer transformă și radicalizează așadar pesimismul schopenhauerian într-o adevărată "metafizică a entropiei", din care își derivă în mod sistematic întreaga gândire: filozofia naturii, filozofia istoriei supusă legii universale a durerii, politica și etica sa eudaimonistă, care susține maxima virginității și recomandă sinuciderea ca negare radicală a voinței. În această alegere
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
altele. Chiar și în domeniul strict filozofic gânditori din domeniile cele mai diferite i-au receptat doctrina: Vaihinger, Simmel, Spengler, Scheler, Jaspers, Heidegger și alții. Chiar și Carnap, în celebrul eseu din 1931 în care își propunea să demoleze orice metafizică trecută, prezentă și viitoare cu ajutorul analizei logice a limbajului, îi recunoștea "metafizicii" lui Nietzsche un statut legitim, chiar dacă numai "estetic"120. Nihilismul a ajuns la apogeu în momentul în care influențele gândirii nietzscheene s-au conjugat cu rezultatele relativiste ale
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
diferite i-au receptat doctrina: Vaihinger, Simmel, Spengler, Scheler, Jaspers, Heidegger și alții. Chiar și Carnap, în celebrul eseu din 1931 în care își propunea să demoleze orice metafizică trecută, prezentă și viitoare cu ajutorul analizei logice a limbajului, îi recunoștea "metafizicii" lui Nietzsche un statut legitim, chiar dacă numai "estetic"120. Nihilismul a ajuns la apogeu în momentul în care influențele gândirii nietzscheene s-au conjugat cu rezultatele relativiste ale istoricismului. Acest lucru s-a petrecut mai ales în cadrul așa-numitei "filozofii
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
prins în roata istoriei universale nu-i mai rămâne decât să accepte acest destin, deoarece, după cum lui Spengler îi place să reamintească odată cu Seneca, ducunt fata volentem, nolentem trahunt. În loc de o știință a istoriei, Spengler a dat viață astfel unei metafizici a devenirii în tonuri întunecate și apocaliptice, care a alimentat atmosfera de criză în care cultura germană se prăbușise neîndoielnic după Primul Război Mondial. Pesimismul nihilist al lui Spengler a funcționat ca punct de referință, cu aspecte pozitive și negative
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
frenetică a perspectivelor și motivelor care o caracterizează, toată această literatură a contribuit din ce în ce mai mult la crearea impresiei că un ciclu istoric era pe cale să se încheie și că, odată cu acesta, scădeau în importanță normele și valorile veteroeuropene ale religiei, metafizicii și moralei tradiționale. Vânturile înghețate ale noii conștiințe critice, care tocmai se forma și care și-a dobândit expresia cea mai lucidă la Max Weber, au împrăștiat negurile care se strângeau deasupra acelui peisaj cultural. Deja la finalul primei sale
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
sta în fragment echivalează indirect cu faptul de a presupune că discursul prolix îl conține în întregime. Dar ceea ce contează este că, în fața dezorientării și vidului cauzate de nihilism, Benn reacționează, pe urmele lui Nietzsche, cu forța creativității artistice, cu metafizica expresiei și a formei. Arta este atitudinea capabilă să corespundă impulsului forței dionisiace a vieții, să-i exprime curgerea eternă și perspectivismul inevitabil. Și acest lucru se întâmplă pentru că arta produce forma, așadar reprezentarea creativă care pătrunde realitatea devenirii mai
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
între ele. De aceea Benn consideră că arta nu se epuizează în faptul de a fi o simplă funcție a vieții, ci trebuie să ajungă să răscumpere viața cristalizând-o în forme statice. De aici și apelul său la o "metafizică statică" a ființei, care o distanțează de exaltarea nietzscheană a devenirii. Este vorba despre un experiment estetico-metafizic ce ar vrea să se proiecteze dincolo de nihilism. Fapt este că, dincolo de aceste aspirații postnihiliste ale sale, Benn rămâne alături de Jünger, Heidegger și
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
acesta a reușit să traseze contururile unei lecturi care leagă într-un tot coerent doctrinele fundamentale ale lui Nietzsche și le reintroduce în matca filozofiei occidentale. Și face acest lucru atribuindu-le funcția de invizibil despărțitor de ape între sfârșitul metafizicii și un nou început pe care Nietzsche însuși, în fragmentul citat mai sus, și-o atribuise. În același timp Nietzsche a devenit pentru Heidegger un punct de reper decisiv în legătură cu "lucrul însuși" pe care gândirea îl pune în chestiune. Dar
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
originare" (vortheoretische Urwissenschaft) sau ale unei "științe preliminare" (Vorwissenschaft) în semestrul de după război din 1911, cel al unei "hermeneutici a facticității" (Hermeneutik der Faktizität) în semestrul de vară din 1923, apoi "analitica Daseinului" (Daseinsanalyse) în Ființă și timp, în sfârșit "metafizica Daseinului" (Metaphysik des Daseins) în cartea despre Kant din 1929, așadar primele etape ale drumului său speculativ, nu sunt altceva decât tot atâtea încercări de a satisface această exigență. Prezența lui Nietzsche în Ființă și timp Trebuie cu toate acestea
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Nietzsche, care are loc în timp ce Heidegger își radicalizează progresiv desprinderea de tradiția metafizică și află în gândirea nietzscheană și în atitudinea sa deconstructivă un punct de reper decisiv. Chiar de la începutul cursului din 1929-1930 Heidegger clarifică structura onto-teo- logică a metafizicii ilustrată și în cartea sa despre Kant din 1929 și dezvoltă o conștiință din ce în ce mai lucidă față de caracterul prea metafizic încă al "ontologiei fundamentale" din Ființă și timp. În consecință, cu cât renunță mai mult la intențiile fondatoare urmărite până atunci
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
acel moment se dedicase confruntării cu gânditori fondatori precum Aristotel și Kant, dar și Descartes și Leibniz încercând, cu ajutorul destrucției fenomenologice, să-și aproprieze doctrina acestora în scopul unei construcții mai radicale. Când, pe de altă parte, concepe ideea că metafizica poate fi depășită doar abandonând-o sieși, fără a mai dori să schimbe nimic din aceasta, apelează mai ales la exponenții sfârșitului metafizicii: așadar Nietzsche și gânditorii ce reprezintă o alternativă fie pre-metafizică (presocraticii), fie post-metafizică (Hölderlin). Ridicarea lui Nietzsche
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
aproprieze doctrina acestora în scopul unei construcții mai radicale. Când, pe de altă parte, concepe ideea că metafizica poate fi depășită doar abandonând-o sieși, fără a mai dori să schimbe nimic din aceasta, apelează mai ales la exponenții sfârșitului metafizicii: așadar Nietzsche și gânditorii ce reprezintă o alternativă fie pre-metafizică (presocraticii), fie post-metafizică (Hölderlin). Ridicarea lui Nietzsche la rangul de gânditor decisiv își are prin urmare motivația sa filozofică precisă. Celebrul studiu Doctrina lui Platon despre adevăr (Platons Lehre von
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
lumi, cea inteligibilă postulată ca lume adevărată și cea sensibilă, considerată, dimpotrivă, doar ca aparentă acesta rămâne în interiorul orizontului de gândire pe care își propune să-l răstoarne, și de aceea este definit drept "platonicul cel mai năvalnic din istoria metafizicii occidentale"148. Nietzsche în 1933 O a treia menționare după cea din teza de abilitare și cea din Ființă și timp confirmă faptul că Nietzsche devenise deja pentru Heidegger o referire constantă. Acesta se regăsește în discursul de tristă amintire
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
confirmă pe acesta pornind de la cel dintâi. Nietzsche devine un fel de fir călăuzitor și punct de reper pentru a gândi în mod radical negativitatea care este inerentă ființei. Problema, după cum se știe, apăruse deja în prelegerea inaugurală Ce este metafizica? (Was ist Metaphysik?, 1929). În aceasta se făcea trimitere la imposibilitatea de a avea experiența nimicului prin simpla negare logică a ființării, și se afirma dimpotrivă exigența de avea în acest sens o experiență mai originară decât cea la care
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Pentru Heidegger, dialogul cu Scheler a fost stimulator și productiv sub mai multe aspecte. Înainte de toate, pentru proiectul unei înțelegeri filozofice a problemei omului, pe care Scheler o aborda în termenii unei "antropologii filozofice", iar Heidegger, dimpotrivă, în termenii unei "metafizici a Daseinului". Dedicația pentru Scheler pe cartea despre Kant din 1929, în care apare această ultimă desemnare, este o mărturie elocventă. Dar dialogul cu Scheler a fost important și pentru faptul că Heidegger a dobândit o atenție specifică pentru problema
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
1940 confruntarea a fost reluată prin cursul "Nietzsche: nihilismul european", publicat în volumul al doilea al cărții din 1961, și acum și în HGA, XLVIII. • În august 1940 Heidegger a continuat să îl studieze pe Nietzsche pregătind un curs ulterior, "Metafizica lui Nietzsche", în care furniza o concisă expunere de ansamblu a interpretării sale. În septembrie, octombrie și decembrie s-a apucat din nou de manuscrisul acestui curs în lucru, care a fost anunțat pentru semestrul de iarnă 1941-1942. De fapt
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Dar până aici, în ciuda prezenței lui Nietzsche, termenul de nihilism nu își face încă apariția. Ca acesta să apară trebuie așteptat ca interesul pentru Nietzsche să se îmbine cu atenția pentru negativitatea care caracterizează epoca modernă, și în general istoria metafizicii și istoria ființei înseși. Iată că atunci, dar numai atunci, nihilismul va deveni una dintre categoriile privilegiate pentru a interpreta, dacă putem spune astfel, latura nocturnă a Occidentului. Menționarea aparent ocazională a lui Nietzsche în celebrul discurs despre Autoafirmarea universității
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
și un nihilism metafizic, analog celui reprezentat mai cu seamă de scriitorii evrei, cu alte cuvinte un ferment al depravării și distrugerii poporului german 162. O utilizare atât de grosieră și instrumentală a unui concept filozofic elevat precum cel de metafizică, asupra căruia Heidegger medita la acea vreme și asocierea lui cu un termen precum cel de nihilism, care apărea din plin în textele lui Nietzsche, dar a cărui semnificație mai profundă mai trebuia definită din temelii, echivalau pentru Heidegger cu
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
și jignitoare. El a acceptat însă provocarea și, în tăcere, fără a-l numi niciodată pe Krieck, răspunse la rândul său adversarului cu o analiză istorico-speculativă monumentală situată în centrul operei sale în această perioadă, și care urmărește să definească metafizica, nihilismul și modul în care acestea se întrepătrund în determinarea esenței istoriei occidentale. În parte, vedem deja acest lucru în Introducere în metafizică, cursul din semestrul de vară din 1935 destinat studenților din toate facultățile. Dacă în numeroase privințe acesta
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
o analiză istorico-speculativă monumentală situată în centrul operei sale în această perioadă, și care urmărește să definească metafizica, nihilismul și modul în care acestea se întrepătrund în determinarea esenței istoriei occidentale. În parte, vedem deja acest lucru în Introducere în metafizică, cursul din semestrul de vară din 1935 destinat studenților din toate facultățile. Dacă în numeroase privințe acesta este un răspuns la criticile avansate de Carnap împotriva lui Heidegger în eseul Überwindung der Metaphysik durch logische Analyse der Sprache (Depășirea metafizicii
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]