4,790 matches
-
face păduchi, iar de vei vedea miei negri ai să faci pureci. Cînd vezi primăvara miel alb întîi, ai să fii tot anul sănătos. Miel alb văzînd întîi e a noroc și ți se va împlini cel de pe urmă dor. Miel negru îți prevestește supărări peste an. Primăvara cine vede întîi miel negru sau jupuit e rău de moarte sau pagubă; e bine cînd vede miel alb. Cînd ți-a fura mieii, nu ai parte de pripas. Să nu dormi în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pureci. Cînd vezi primăvara miel alb întîi, ai să fii tot anul sănătos. Miel alb văzînd întîi e a noroc și ți se va împlini cel de pe urmă dor. Miel negru îți prevestește supărări peste an. Primăvara cine vede întîi miel negru sau jupuit e rău de moarte sau pagubă; e bine cînd vede miel alb. Cînd ți-a fura mieii, nu ai parte de pripas. Să nu dormi în ziua de Sf. Gheorghe, că iei somnul mieilor. Miercuri Miercuri nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
alb văzînd întîi e a noroc și ți se va împlini cel de pe urmă dor. Miel negru îți prevestește supărări peste an. Primăvara cine vede întîi miel negru sau jupuit e rău de moarte sau pagubă; e bine cînd vede miel alb. Cînd ți-a fura mieii, nu ai parte de pripas. Să nu dormi în ziua de Sf. Gheorghe, că iei somnul mieilor. Miercuri Miercuri nu se spală cămeși, că pe ceea lume bei zoala. Cine se spală miercurea capătă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și ți se va împlini cel de pe urmă dor. Miel negru îți prevestește supărări peste an. Primăvara cine vede întîi miel negru sau jupuit e rău de moarte sau pagubă; e bine cînd vede miel alb. Cînd ți-a fura mieii, nu ai parte de pripas. Să nu dormi în ziua de Sf. Gheorghe, că iei somnul mieilor. Miercuri Miercuri nu se spală cămeși, că pe ceea lume bei zoala. Cine se spală miercurea capătă durere de cap. Dacă opărește ceva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cine vede întîi miel negru sau jupuit e rău de moarte sau pagubă; e bine cînd vede miel alb. Cînd ți-a fura mieii, nu ai parte de pripas. Să nu dormi în ziua de Sf. Gheorghe, că iei somnul mieilor. Miercuri Miercuri nu se spală cămeși, că pe ceea lume bei zoala. Cine se spală miercurea capătă durere de cap. Dacă opărește ceva prin casă, face bube. (Gh.F.C.) Minciună Se crede că cel care spune minciuni trebuie ori să-și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te spurcă mînzul e rău de pagubă; și ca să scapi porți brîul pe șold șase săptămîni. Dacă vezi mînz mai înainte de a avea boboci scoși, n-ai să ai parte de ei. De-i vedea mînz înainte de a fi văzut miel ori pui, ai să fii gol tot anul; iar de-i vedea miel sau pui, dimpotrivă. Să nu lași cămeșa mînzului acolo, că-ți mănîncă lupul pe mînz. Se leagă o lingură de gîtul mînjilor, ca să crească iute și să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
șold șase săptămîni. Dacă vezi mînz mai înainte de a avea boboci scoși, n-ai să ai parte de ei. De-i vedea mînz înainte de a fi văzut miel ori pui, ai să fii gol tot anul; iar de-i vedea miel sau pui, dimpotrivă. Să nu lași cămeșa mînzului acolo, că-ți mănîncă lupul pe mînz. Se leagă o lingură de gîtul mînjilor, ca să crească iute și să nu se deoache. Cînd vezi mînz pentru prima dată primăvara, vei avea belele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se rupe și măsura gropii în trei și se pune lîngă coșciug, că ci de se va lăsa afară este rău de urît pentru cel care o va lua. După ce un mort este înmormîntat, se trece o oaie sau un miel peste mormînt. Oaia să fie udată cu apă, să se scuture pe mormînt, că cu acea apă scuturată de pe lîna lor se stinge focul iadului ce poate arde pe mort. După ce s-a astrucat* în mormînt mortul, toți se spală
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-l lase repede în jos pe sub brîu, adică să-i dea drumul iute jos, pentru ca mireasa să facă copiii lesne. Dacă în anul cînd o femeie trebuie să nască a fătat vreo scroafă sau vreo vacă, iapă etc. și dacă mieii, iezii etc. sînt frumoși, femeia va naște ușor și copilul va trăi. Ca să nască lesne, femeia însărcinată, cînd se apropie timpul, ia apă într-o oală și, aruncînd o peste streșina casei, o sprijinește cu un ciur și zice: „Cît
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
uită noaptea în oglindă, va fi gîngav. (Gh.F.C.) Să nu mănînci privind în oglindă, că îți mănînci norocul. (Gh.F.C.) 263 Om De omul roșu, spîn și însămnat să fugi cît îi trăi. Omăt Omătul care cade primăvara să fie al mieilor și al paserilor. Acela căruia i s-a făcut vreo nedreptate bate metanii, numărînd firele de grîu, și crede că Dumnezeu îi va face dreptate. Omor Cine omoară ia toate păcatele celui omorît și-l poartă în spinare pe lumea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la culcare. Cînd se suie mîța pe fereastră și șede acolo mult. Cînd cînele se culcă pe omăt, are să fie cald. Cînd cocostîrcii stau pe șes, are să fie cald. Cînd visezi foc, a doua zi are să fie cald. Cînd zburdă mieii, are să fie cald. Dacă după vreme rea cade ceață. Cînd sar peștii după musculițe, are să fie cald. Cînd doarme mîța pe pat, are să fie cald. Cînd vrăbiile se scaldă în colb. Semne de schimbarea vremii Cînd se scoală mîța de pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a ciripi cir - terci, zeamă ciucălău - cocean ciuchi - șuviță de păr, buclă ciucură - plin ciumă - persoană urîtă și rea ciupăi (a) - a îmbăia copilul ciutură - găleată de scos apa din fîntînă cîntători - zori cîrcîi (a) - a orăcăi cîrcîiac - scolopendră cîrlan - miel înțărcat cîrstnic - unealtă de pescuit cîrtiță - bubă sub gît cîșlegi - interval de timp între posturi clombă - creangă coardă - grindă cocăi (a) - a moțăi cociorvă - unealtă de scos jarul din vatră coinăcelele-cotoiului - buruiană colastră - coraslă, primul lapte muls după ce vaca/oaia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e luat de vîrtejul Rusaliilor. Există vrăji și descîntece pe care gospodinele le fac asupra celor pociți de iele. La zidirea caselor noi, la temelie, Într-un colț, sau sub pragul de intrare În casă, se zidea un cap de miel, cocoș sau purcel. Aceasta preînchipuie jertfa unei vieți pentru ca viața celor din casă să fie liniștită și casa să reziste. La acoperișul casei noi, primii căpriori, sunt Împodobiți cu buchete de flori și busuioc, basmale sau ștergare pe care le
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
sau legume, pot fi folosite pentru a da aromă siropurilor, mierii, limonadei, sosurilor, untului sau le puteți lăsa la uscat pentru ceaiuri și infuzii. Cele două liste de mai jos nu sunt exhaustive. Soiuri comestibile Anuale și perene Begonie, limba mielului, conduraș, șofran, albăstrele, mac sălbatic, crizantemă, cosmos sulphureus, floarea pasiunii, cerceluș, gardenie, micșunea, gladiola, fasole de Spania, hemerocallis (specie de crină, trandafir chinezesc, hosta (specie de crină, impatiens parviflora, crin, margaretă, nalbă, roiniță (iarba stupiloră, lumânărică, mentă indiană, gura-leului, floare
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
se apropie tip til, tip til de ușă să vadă ce se întâmplă înăuntru. Și „uitân du-mă pe o gaură ce era prin pe re te, lângă fe reas tră, unde l-am văzut pă numitul preot cu ochi miei pus dea su pra Saf tei, nora Hris tei bru tar, să vâr șind păcatul“, poves teș te cu de li ciu un chia șul. Pă trun de rea femeii în casă a fost foarte ușoară, întrucât pră vă lia
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
bă, lăn ți șor purtat la pi cior după moda tur ceas că. hataia = stofă de mătase care avea în țesătură fire din aur sau argint. iminei = pantofi. ipohondrie = depresie, de prima re. ișlic = că ciu lă orientală lucrată din miel, catifea sau sa mur. iz umbră ni re = desfacere, soluționare. leat = an. left = medalion, ban vechi de aur, colier. nefer = mer ce nar în slujba domnului fanariot. odobașa = mic co man dant mi li tar. Pacea (de sa mur) = blana
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
rezistă (s-au stabilit, totuși, anumite "cote", adjuvanți pentru o conștiință curată). Ilustrarea perfectă a "ororii economice" atât de bine numite de Rimbaud este masacrul inocenților, tolerat, organizat, mecanizat, remunerat pe toate latitudinile globului. Pe lângă puiul de focă și de miel, ce poate fi mai înduioșător, mai inocent, mai adorabil decât un pui galben care tocmai a ieșit din găoace? Dimensiunea lui (încape în palmă), culoarea, puful, piuitul afectuos, agilitatea pe care o arată imediat după eclozare, toate converg în a
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
idei și sentimente, la fel ca noi. Doar neștiutorii, naivii și cei fără inimă pot susține contrariul. Dacă dialogul decurge atât de firesc între Delphine, Marinette și animalele de la fermă sau din pădure, între greiere și furnică, între lup și miel sau între vulpe și barză, dacă Poveștile motanului cocoțat sunt atât de pline de farmec, dacă morala desprinsă din Fabule curge atât de firesc, acest lucru nu înseamnă decât că povestioarele despre animale își au partea lor de adevăr. Ca
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
însă actul prădător în sine, venit din partea unui animal atât de puternic, atât de impunător, atât de bine înarmat și care își permite să adopte, ocazional, poziția bipedă, este intolerabil. Intolerabil din punct de vedere emoțional din cauza fabulei " Lupul și mielul", fără îndoială. Ursul sau răul în toată oroarea lui. Cine atacă oaia sau progenitura poate, mai devreme sau mai târziu, să atace și omul. Crescătorii nu sunt singurii care cred că prezența ursului în Pirineii noștri este indezirabilă; mai mulți
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Borzești. În 1774 trăiau în Onești 155 de locuitori, în 1912, un număr de 2037, iar ultimul recensământ (2002) înregistra 51.416 locuitori. Mult timp, Oneștiul includea și satele sau cătunele Borzești, Crucea de Piatră, Poiana Nucului, Robu și Slobozia Mielului. Un document din timpul lui Alexandru cel Bun (1400 - 1432) menționează pentru prima dată satul Onești, iar la 14 decembrie 1458, Ștefan cel Mare întărește mănăstirii Bistrița “cutul Onești”, același voievod dăruind satul lui Duma pârcălab, prin actul de danie
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
lui Dumnezeu", care "MOARE PENTRU PĂCATUL LUMII". Sensul simbolului "a muri pentru păcat" a fost deja menționat. Dogmatica nu se referă decît la moartea lui Iisus pe cruce și introduce în locul sensului veridic străvechiul element magic: ceremonia "răscumpărării prin sacrificiul mielului". Pentru a înțelege în amănunțime mitul mînuirii, este important să înțelegem înainte de orice semnificația elementului magic pentru a-l izola și a-l putea elimina în final din mitul autentic. Pentru animism, sîngele vărsat putea să aibă o putere magică
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cerînd o jertfă, și i-ar persecuta și pedepsi pe vinovați. Atunci cînd, evoluînd, moravurile s-au mai îndulcit, sîngele omului destinat sacrificiului închinat divinității și, cu această semnificație încă frustă, "sanctificat" (purificat prin ritualurile magice) este înlocuit prin sîngele mielului, animal care reprezintă puritatea demnă să fie sacrificată și al cărui sacrificiu are sensul promisiunii de autopurificare. Acest pas evolutiv este simbolizat în episodul mitului lui Abraham, în care la "cererea lui Dumnezeu" însuși, adică în vederea sublimării treptate a moravurilor
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Acest pas evolutiv este simbolizat în episodul mitului lui Abraham, în care la "cererea lui Dumnezeu" însuși, adică în vederea sublimării treptate a moravurilor fiul care urma să fie sacrificat este înlocuit printr-un berbec care are aceeași semnificație ca și mielul. Pentru animism, acest schimb cu divinitatea-tată, răscumpărarea prin sînge, constituia o fantezie dezvoltată într-un mod consecvent. Omul primitiv credea din tot sufletul în puterea magică a sacrificiului sîngeros atît în ceea ce privește satisfacerea divinității-tată, cît și în ceea ce privește ajutorul acordat de strămoșul-tată
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
vorbesc încă despre omul-miel sacrificat divinității-tată. Dar nu mai este vorba despre realități magice, ci despre imagini ridicate la rangul de simboluri. Omul-miel a devenit simbolul nevinovăției și al purității sufletești. Fiul care urmează să fie sacrificat este înlocuit de miel pentru că ambii reprezintă inocența, răscumpărarea păcatelor comise. În mitul creștin Iisus nu moare pentru a asigura o grație nemeritată, magică și supranaturală sacrificatorilor lui, ci, dimpotrivă, pentru că nu a cedat în fața celor care l-au crucificat. Trebuie să subliniem în privința
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
inocența, răscumpărarea păcatelor comise. În mitul creștin Iisus nu moare pentru a asigura o grație nemeritată, magică și supranaturală sacrificatorilor lui, ci, dimpotrivă, pentru că nu a cedat în fața celor care l-au crucificat. Trebuie să subliniem în privința aceasta că simbolul "mielului" nu este o invenție a mitului creștin; el poate fi găsit moștenire animismului și în miturile politeiste (de exemplu: lîna de aur apărată de un balaur, monstru devorator simbolizînd banalitatea agresivă). Ca să dobîndești puritatea trebuie să combați, să învingi și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]