6,604 matches
-
urbane au arătat deseori că structuri informale de asociații pot supraviețui în cartierele centrelor urbane și denumesc astfel de instituție socială comunitate salvată. Tot pe poziție optimistă, comunitatea eliberată demonstrează aspectele pozitive ale modernității: diversitatea, inovația și abilitatea de a mobiliza resursele din diferite rețele. Tema comunității eliberate este foarte bine exprimată de Charles Kadushin, unul dintre promotorii teoriei: Această viziune implică mai multe cercuri transversale sau regiuni de solidaritate care coexistă cu un altfel de sistem (chiar dacă incomplet) de relații
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
explicite și implicite printr-un model care le dezavantajează) (cf. P.Bourdieu, J.C.Passeron, 1977 187-205). În fine, mizele culturale sunt surprinse printre alții de Alain Touraine (197772-79) care vede în școală câmpul în care diferite grupuri sociale se mobilizează pentru susținerea unor idealuri culturale. În virtutea acestor mize, instituția școlară devine parte componentă a vieții de familie și a vieții comunitare. Din perspectivă politică, I.Illich (Hannoun, H., 1977) deplânge faptul că școala a devenit cu adevărat o religie socială
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
este însă de cauzalitate directă, o atare interpretare conducând la mascarea faptului că eșecul elevilor reprezintă un eșec al școlii. Pe de altă parte, B Lahire (apud E. Stănciulescu, 1997175) interpretează insistența cu care părinții din clasele defavorizate sunt mobilizați de școală pentru "eradicarea eșecului școlar" prin funcțiile ideologice de conversie-aculturație a ethosului, a moravurilor acestora. Indiferent însă de considerentele diferitelor categorii de actori (factori de decizie politică și administratori, consilieri școlari, cadre didactice, părinți), care fac ca raporturile să
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
proiectelor demonstrative (pilot) destinate unor problematici specifice privind localizarea, globalizarea și creșterea calității educației. Actorii de la nivelul central și regional ar trebui să reglementeze cât mai puțin relațiile de colaborare între școală și partenerii săi, pentru a permite școlilor să mobilizeze resursele necesare. Se știe că este nevoie, la nivel organizațional, de o strategie flexibilă pentru a putea fi depășite procedurile și regulile rigide care fragmentează acest gen de activități. Rolul lor este însă fundamental în coordonarea colaborării interagenții prin întemeierea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
diminuare a dificultății percepute inițial de elev, spre a l determina să „îndrăznească”, să se implice complet în procesul de învățare. Creșterea peste optim a motivării determină scăderea eficienței. Efectul negativ al supramotivării se constată la elevii hiperemotivi, care se mobilizează energetic excesiv pentru orice învățare, ce are ca efect o risipă de energie și scăderea generală a performanței. Pentru stimularea motivației învățării, se recomandă: precizarea naturii sarcinilor (obligatorii sau facultative), a finalității acestora (memorare, înțelegere, aplicație, transfer), și modul de
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
toate situațiile și nu numai, metodele active propriu-zise în care elevii sunt puși și care-i scot pe aceștia din ipostaza de obiect al formării și-i transformă în subiecți activi, coparticipanți la propria formare: „A activiza înseamnă, deci, a mobiliza / a angaja intens toate forțele psihice de cunoaștere a elevului, pentru a obține în procesul didactic performanțe maxime, însoțite constant de efecte instructiv - educative, optimale în toate componentele personalității”. Sunt cunoscute încercările din psihopedagogia contemporană de constituire a unei adevărate
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
importante. Dacă fac un efort, de bună seamă că aș putea utiliza degetele de la ambele mâini pentru a completa lista. Mă mai gândesc la gruparea A treia Europă, din Timișoara, construită în jurul Adrianei Babeți și a lui Cornel Ungureanu, care mobilizează un număr important de tineri, ceea ce se mai întâmplă și la Iași, la Institutul de Istorie condus de academicianul Alexandru Zub, la Cluj, unde Ruxandra Cesereanu animă de asemenea un număr important de tineri. La un moment dat, era și
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
pe bază de tabel. Îndemnuri hotărâte, Costică Petroni. Ne-a mai ajutat și Tița, dar preotul satului, de loc. S-au trimis invitații unora, telegrame altora, telefoane peste telefoane ca și acum, s-au cerut confirmări. Toate satele s-au mobilizat exemplar iar înstrăinații au venit și cu autoturisme proprii, foarte multe (cca. 10) pentru vremea aceea. Pe 2 octombrie 1981, adunarea la școală care gemea de lume, la spectacolul fraților Chiriac (Ion și Gelu, elevii mei la Liceul de Chimie
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
cu 50%, iar cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează numărul leucocitelor cu 500% față de valoarea de repaus. Principala cauză a acestui fenomen este reprezentată de descărcările de adrenalină ce produc o vasoconstricție ce redistribuie sângele către mușchi, în acest fel mobilizând și rezervele de eritrocite din splină și din ficat. În cursul efortului fizic se produce contracția splinei (hematiile conținute în acest organ fiind aruncate în circulație) iar plasma este filtrată în interstiții în cantitate mărită, rezultatul fiind o poliglobulie de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
în cantitate mărită, rezultatul fiind o poliglobulie de repartiție, ce interesează nu numai elementele seriei roșii, dar și leucocitele și trombocitele. Necesitățile sporite de oxigen impun creșterea debitului cardiac, consecința fiind o mai mare viteză de circulație a sângelui, ce mobilizează leucocitele de la nivelul pereților arteriolelor, în acest mod fiind explicată creșterea marcată a acestor elemente figurate. Deosebit de importante sunt modificările biochimice. Glicemia rămâne constantă sau crește puțin în eforturi de scurtă durată, la fel lactacidemia, iar echilibrul acido-bazic nu se
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
iar echilibrul acido-bazic nu se modifică datorită intervenției rapide a sistemelor tampon. În schimb, în eforturi susținute, de durată, glicemia la început scade constant până la 50% din valoarea de repaus (glucoza fiind combustibilul preferat al mușchilor striați), după care sunt mobilizate mecanismele compensatorii și constanta respectivă crește la 80% din valoarea de repaus și se menține la acest nivel. Concentrația sangvină a acidului lactic crește spectaculos, chiar și de 20 de ori, ceea ce creează acidoză. Deoarece în eforturile musculare de lungă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
în moduri în care nu pot fi descrise aici). 3. Debutul emoțiilor poate fi atât de rapid, încât persoană care le trăiește nici să nu fie conștientă că ele au început. Momentul debutului este esențial pentru valoarea adaptiva a emoțiilor, mobilizându-ne repede să răspundem evenimentelor importante. Paul Ekman este de părere că, în termeni de durată a emoțiilor, se poate vorbi doar de minute sau secunde, si ca cei ce pretind că emoțiile durează perioade mai lungi de timp, nu
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
luăm în considerație semnificațiile prezentate. Cu o durată de doar câteva secunde, surpriză este cea mai scurtă dintre toate emoțiile. Producerea surprizei este condiționată de apariția neașteptată a unui eveniment, a unei replici; în surpriză, nu avem timp să ne mobilizam eforturile în mod deliberat, supraveghindu-ne, astfel, comportamentul 220. Ekman și Friesen descriu surpriză ușoară spre extremă astfel: (a) când sprâncenele sunt ridicate (drept), gura puțin întredeschisa, avem surpriză ușoară. Surpriză poate fi și când sprâncenele nu sunt ridicate, dar
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
forțele liberale de dreapta, susținute de elitele anticomuniste din exil, de regele Mihai, exilat de asemenea din 31 decembrie 1947; și în niciun caz o persoană ca Ion Iliescu nu ar fi subscris la o astfel de restaurație. Ceilalți se mobilizează pentru a stârpi răul totalitar, neavând de înfruntat numai patru milioane de membri ai partidului comunist din 22 de milioane de locuitori. România devenise o țară activistă sau cangrenată. Desigur, cele patru milioane de membri de partid nu sunt toți
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Nicio critică sau autocritică în acest gen de expuneri, doar o litanie fără sfârșit lăudând meritele partidului. Atunci când critica apare, ea provine de la un singur șef: șeful partidului din 1965, șeful statului, președinte din 1974, având misiunea să educe, să mobilizeze, să pedepsească, dacă este necesar. Discursul lui Ceaușescu la cel de-al XIV-lea Congres este un discurs-fluviu, foarte construit. Vorbitorul este ovaționat din sfert în sfert de oră aproximativ de tovarășii disciplinați care scandează: "Ceaușescu comunism", "Ceaușescu eroism, România
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
lansa tema revoluției confiscate; preluată imediat de mulțimea manifestanților anti-FSN din 28 ianuarie, această temă va avea o importantă carieră până azi. Contramanifestația organizată de CFSN nu reușește să ocupe spațiul din fața guvernului, în contrast cu marele succes al mitingului opoziției, care mobilizează o mulțime impresionantă în Piața Victoriei. Acest prim eșec provoacă două consecințe de mare importanță: constituirea CPUN și prima "mineriadă". Copleșit de proporțiile manifestației, spre seară, Iliescu acceptă, de nevoie mai mult decât de voie, să-i întâlnească pentru prima
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
chiar ură retrospectivă. Violențele de la Târgu-Mureș nu au avut nimic spontan. Pulsiunile iredentiste ale guvernului Antal de la Budapesta le vor fi stimulat, dar nici de partea română nu se poate nega faptul că mijloace materiale și umane considerabile au fost mobilizate, pregătite și instrumenta lizate deliberat. Sute de țărani români, hipnotizați de propaganda unor agenți ai național-comunismului reactivați, au fost aduși cu autobuze și camioane, uneori de la câteva sute de kilometri, ca o masă de manevră ignorantă și isterizată dinadins. Dacă
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
era ea de dificil de realizat în logica de partid mai ales a unor partide persecutate vreme de decenii, și care își regăseau cu febrilitate și mândrie identitatea. Moștenitoare ale unei culturi politice tradițional dominate de acerba concurență care le mobilizase înainte de război, conducerile celor două partide istorice importante, PNȚCD și PNL, erau cu mult mai preocupate de propria identitate în raport unul cu celălalt decât de tema unificării. Singur Corneliu Coposu a înțeles cu adevărat că partidul său, pe care
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
și Ucrainei confirmă această concluzie. Or, după 28 ianuarie 1990, partidele istorice nu au mai vădit capacitatea sau voința de a suscita direct asemenea manifestări, în vreme ce Alianța Civică a excelat în a le provoca și organiza, eliberând energii latente și mobilizând efectiv mase importante de cetățeni în lupta politică. Mitingurile AC au impus în conștiința publică temele esențiale ale acestei etape: forța solidarității, necesitatea unei rupturi clare față de trecut, afirmarea Opoziției democrate ca succesoare legitimă și fidelă a Revoluției și refuzul
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
oficială a șanselor României de a deveni membru NATO într-un viitor previzibil, dar totodată în amânarea oricărei decizii majore cu privire la relația NATO cu sud-estul Europei, de vreme ce și Slovenia intra după România pe "lista de așteptare". Speranța unei integrări imediate mobilizase însă în asemenea măsură opinia publică încât decizia de la Madrid a provocat o deziluzie generală, compensată doar superficial de vizita triumfală a președintelul Clinton la București și de lansarea Parteneriatului Strategic cu SUA, a cărui semnificație nu a fost clar
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
înalt. În peste 80 dosare ale unor mari afaceri de contrabandă, statul a recuperat încă din 1997 peste 1 miliard de dolari, și procesul a continuat până în 2000. Cu toate astea, devenită pivot al unui discurs populist, aceeași temă a mobilizat electoratul în 2000 în favoarea lui Vadim Tudor, în timp ce guvernarea PSD din 2000-2004 și-a dobândit o tristă faimă din instituționalizarea corupției la vârf. Imediat după alegeri, noua guvernare, Iliescu-Năstase, a făcut tot ce i-a stat în puteri pentru a
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
nu doar interne, ci și externe. Cu toate acestea, mineriadele din 1999 au pus în evidență caracterul ireversibil al proceselor democratice din timpul administrației Constantinescu. Amenințarea lor a suscitat unele complicități și adeziuni punctuale, dar nu a fost capabilă să mobilizeze masele, dimpotrivă, a provocat, mai ales în marile orașe, o mobilizare civică exemplară în sprijinul guvernării. Pe de altă parte, spre deosebire de mineriadele din 1990 și 1991, instituțiile statului nu au mai fost aliatele minerilor, ci bariera care le-a oprit
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
riscurile, într-o singură noapte, președintele Constantinescu a acceptat demisia ministrului de interne, a numit un nou ministru și a obținut acordul politic al partidelor parlamentare (cu excepția PRM, al cărui vice-președinte fusese până cu câteva zile înainte Cozma) pentru a mobiliza armata și pentru a adopta în regim de urgență legea stării de necesitate și a stării de urgență, abrogate în 1990 și neglijate în anii următori de guvernul Văcăroiu și de președintele Iliescu. Confruntați cu riscul de a se ciocni
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
întreagă, dar rămînînd fidelă aceluiași tip de scenariu. Grupările teroriste vor efectua între 1970 și 1978 o serie de operațiuni de hărțuire, fără o eficacitate directă deosebită, dar destinate să țină opinia internațională trează; o opinie influențată prin mass media, mobilizată la fiecare incident în parte, incapabilă să discearnă acțiunea unei voințe unice asupra lumii, dincolo de interesele diferite ce se înfruntă într-o ceață, înadins opacă, de dezordini însîngerate. Terorismul practică într-o primă etapă, patru tipuri de atentate: • răpirea de
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
în luptele de idei duse de oameni de știință și diplomați pe tărâmul istoriografiei: Vasile Stoica. Vasile Stoica a fost unul dintre cei mai mari diplomați din istoria României, un om cu un destin excepțional, dramatic, care a reușit să mobilizeze peste 15.000 de români stabiliți în SUA să participe la Primul Război Mondial, pentru a sprijini compatrioții din Transilvania, care doreau să se unească cu patria-mamă. Mai multe informații despre biografia sa incredibilă pot fi găsite în prefața cărții
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]