3,297 matches
-
operele lui Klee, Kandinski, Borbach sau Kokoschka, ci și cele ale pictorilor italieni moderni și ale impresioniștilor francezi. Multe dintre acestea vor fi vîndute la licitații în Elveția, sau vor fi distruse. În domeniul literelor și al filosofici, ostilitatea față de "modernism" sub toate formele sale, este tot atît de virulentă și aberantă. Și aici, regimul nu se mulțumește să scoată din biblioteci și să ardă în ruguri uriașe operele filosofilor și scriitorilor comuniști, socialiști și liberali. Se distrug claie peste grămadă
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
anii 30, Willi Baumeister și Julius Bissier primesc întăriri prin tinerii pictori ai abstractului "liric": Wilhelm Nay și Fritz Winter, care în 1949 au creat la München grupul "Zen 49", apoi Hann Trier și Bernard Schultze. În Italia, unde revendicarea modernismului nu ține de susținătorii artei abstracte Renato Guttuso care face parte din "Noul front al artei" constituit în 1948, își susține rădăcinile realiste este reprezentată în primul rînd de pictorii figurativi sau apropiați de Picasso și de Braque, convertiți la
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
adaptate în funcție de epocă, amplasament, mediul ambient și gustul rafinat al voievozilor și domnitorilor sub care s-au înălțat aceste lăcașuri de religie și artă. Ele conferă Cetății atmosfera de medieval, efectul artistic remarcabil, nota armoniei coexistând cu elementele clasicismului și modernismului. Spiritul critic ieșean a impus ideea adaptării formei la conținut și nu invers. Sacralitatea și arta pot fi luate ca un concept universal. Vechiul și modernul își dau mâna, dovadă și faptul că arhitecții români au creat stilul neoromânesc, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
-ntr-un creuzet de conservare, ceea ce-i conferă sentimentul de rafinare triată, selectată cu atenție și, până la urmă, voluptatea intelectuală de a crea ceva ales, distins. Poate orașul romantic și-a avut carențele, slăbiciunile, neîmplinirile lui. A acceptat, firește, clasicismul, modernismul și mai recent postmodernismul (cu toate controversele lui) impuse de atitudinile unui alt timp, de stiluri și concepții ale altor vremuri, care nu puteau fi oprite în loc. Și nici n-ar fi fost bine. Dar nostalgicele existențe sunt de condamnat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
există două principale tendințe: una în sensul tradiției clasice și cealaltă în sensul modernului. Cum se explică orientarea dv. continuă spre multitudinea și diversitatea noilor modalități artistice? Am fost și voi rămâne mereu în avangardă, indiferent că e vorba de modernism, postmodernism, hipermodernism ș.a. Un răspuns detaliat voi da în cartea Școala de poezie. Stimate Ioanid Romanescu, poetul se exprimă și prin tăcere? Pe lângă procedeele ce "dau cu umărul" în subiect (paradox, yponoia, poem cu dublu final etc.), există și o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
construcția, strategiile retorice și efectele unor artefacte cheie ale culturii contemporane media, cu argumentul că multe dintre textele culturii media folosesc atît strategii estetice moderniste, cît și postmoderniste, și astfel sînt interpretate cel mai bine ca aparținînd în aceeași măsură modernismului și postmodernismului. Acest subiect ne face să reflectăm asupra rolului imaginii și modei în construirea identității, ca și asupra rolului muzicii, starurilor și reclamei în cultura contemporană. Argumentez în capitolul 8 cum schimbările de imagine și identitate ale Madonei exprimă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
altele ar fi postmoderniste. Sînt, de asemenea, de acord cu cei care susțin că avem nevoie de noi forme de teorie și studii culturale pentru a ne încadra coerent în prezent. Argumentez că trăim într-o epocă de tranziție de la modernism la postmodernism, aceasta necesitînd apropierea atît de strategiile și teoriile moderniste, cît și de cele postmoderniste; în acest fel, mă delimitez de opinia că ar fi o ruptură postmodenistă în istorie și că am avea nevoie de teorii și studii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
tendința să ignore cultura înaltă, aproape eliminînd-o, cu cîteva excepții, din domeniul lor de interes. Ele pot fi puse în contrast în această privință cu Școala de la Frankfurt, care celebrează calitățile antagonice ale anumitor tipuri de cultură "înaltă" (în special modernismul critic), și cu postmodernismul o reacție estetică îndreptată împotriva modernismului elevat, care combină trăsături ale așa-numitelor culturi "înaltă" și "comună". Studiile culturale britanice nu au reușit însă să angajeze modernismul și nici vreo altă formă de cultură "înaltă", neglijînd
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
din domeniul lor de interes. Ele pot fi puse în contrast în această privință cu Școala de la Frankfurt, care celebrează calitățile antagonice ale anumitor tipuri de cultură "înaltă" (în special modernismul critic), și cu postmodernismul o reacție estetică îndreptată împotriva modernismului elevat, care combină trăsături ale așa-numitelor culturi "înaltă" și "comună". Studiile culturale britanice nu au reușit însă să angajeze modernismul și nici vreo altă formă de cultură "înaltă", neglijînd astfel potențialul de opoziție și subversiune, dar și ideologia, din
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
antagonice ale anumitor tipuri de cultură "înaltă" (în special modernismul critic), și cu postmodernismul o reacție estetică îndreptată împotriva modernismului elevat, care combină trăsături ale așa-numitelor culturi "înaltă" și "comună". Studiile culturale britanice nu au reușit însă să angajeze modernismul și nici vreo altă formă de cultură "înaltă", neglijînd astfel potențialul de opoziție și subversiune, dar și ideologia, din acele lucrări pe care anumiți autori le resping considerîndu-le elitiste. Acest fenomen este destul de ciudat, de vreme ce un grup de teoreticieni grupați
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
anumiți autori le resping considerîndu-le elitiste. Acest fenomen este destul de ciudat, de vreme ce un grup de teoreticieni grupați în jurul revistei Screen, de importanță capitală în dezvoltarea teoriei culturale în Marea Britanie și în lume în deceniul șapte, a salutat caracterul antagonic al modernismului împotriva anumitor forme de realism și de cultură media, reluînd astfel distincția operată de Școala de la Frankfurt. Privind retrospectiv, pare mai profitabil să se ia în considerare forța și efectele conservatoare și de opoziție ale tuturor formelor de cultură. Se
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
conservatoare și de opoziție ale tuturor formelor de cultură. Se impune însă și respingerea distincției rigide între cultură "înaltă" și cea "comună", care a viciat poziția Școlii de la Frankfurt și teoria Screen, conform cărora efectele de emancipare pot aparține doar modernismului, în vreme ce toate celelalte forme de cultură populară sau de masă sînt evaluate ca simplă ideologie. O problemă de terminologie Noutatea propusă de studiile culturale britanice este recunoașterea importanței culturii media și evidențierea modului în care aceasta este implicată în procesele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
postmodernă", la ce anume constituie ruptura față de modernitate și care sînt trăsăturile noi care o definesc. Ba, mai mult, într-o lungă notă de subsol de la sfîrșitul acestei introduceri, editorii descriu fundamentul și traiectoria studiilor culturale ca un răspuns la modernism, modernitate și modernizare (ibid. 15-16)37. Și totuși, editorii scapă din vedere un paradox: care este relevanța studiilor culturale într-o epocă postmodernă dacă acestea sînt produsul și expresia epocii moderne (pe care mulți teoreticieni postmoderni o consideră încheiată, impunîndu-se
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
alții îl definesc insuficient. Pentru Denzin, tot ce apare în perioada următoare celui de Al Doilea Război Mondial în Statele Unite este "postmodern", el furnizînd liste după liste de trăsături definitorii, dintre care multe pot fi asimilate cu cele ce caracterizează modernismul. Una din cele mai interesante tentative de a lega studiile culturale de teoria postmodernă poate fi găsită în studiul lui Dick Hebdige Ascuns în lumină (1988). Hebdige dorește "să exploreze dimensiunile pozitive și reale" determinate de diferitele dispute generate de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
aibă vreun conținut cognitiv, se impun anumite distincții, iar familia de cuvinte a termenului "postmodernist" trebuia întrucîtva diferențiată de cea a cuvîntului "modern". În textele anterioare, am făcut diferența între modernitate și postmodernitate, ele fiind două epoci istorice diferite; între modernism și postmodernism, ele fiind două stiluri culturale și estetice diferite; între teoria modernă și postmodernă, ca între două tipuri de discursuri teoretice diferite (vezi Kellner, 1988; Best și Kellner, 1991). Bazîndu-mă pe aceste analize și pe genealogie istorică, doresc să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
artist și spectator. Aceste noi forme estetice ca, de exemplu, picturile lui Andy Warhol sau romanele lui John Barth și Thomas Pynchon au devenit în cele din urmă exemple de "postmodernism", ca parte a noii configurații culturale care respingea trăsăturile modernismului clasic. Termenul de postmodern a căpătat pentru prima dată largă circulație în domeniul arhitecturii. Mai mulți teoreticieni și arhitecți au pus în contrast noile forme de arhitectură postmodernistă care respingeau clădirile sterile de oțel și sticlă care erau asociate cu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Bazîndu-se pe studiul lui Robert Venturi, Învățînd de la Las Vegas (1972), arhitectura postmodernă și-a însușit formele tradiționale, a expus decorațiuni și culori evitate de arhitectura modernistă și a încercat să adapteze arhitectura la condițiile locale. Articularea unor diferențe între modernism și postmodernism în literatură, cinematografie, dans, teatru și în alte arte s-a dovedit însă mai dificilă. Suprapunerile și continuitățile apar aici mai evident și este dificil să se identifice trăsături ale artei și literaturii postmoderniste care să nu fi
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
asociate cu modernitatea, mai curînd decît ca un proces în care forțele modernității au vreun efect asupra societăților și culturilor tradiționale, care nu se află în Occident, traducînd un proces de modernizare și de occidentalizare extrem de complex și extrem de contestat. Modernismul este definit ca "un întreg complex de răspunsuri la peisajul istoric modern în continuă schimbare" mai curînd decît ca un răspuns la opera artiștilor avangardiști, ca Baudelaire, și la mișcările artistice care au articulat anumite impulsuri moderne și care s-
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
conecteze toate aceste fire narative disparate. Mai mult decît atît, regizorul Linklater pastișează cinematografia modernă inspirîndu-se, spre exemplu, din filmul modernist al lui Bunuel, The Milky Way (1969) ca principiu de (dez)organizare a narațiunii filmului (luînd ca definiție a modernismului pe cea propusă în capitolul cinci). Filmul lui Bunuel prezenta călătoria unor pelerini în drum spre Spania, mișcare atemporală și aspațială în care personajele principale întîlnesc mai multe apariții excentrice, care dispar curînd pentru a face loc în narațiune altor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Hal Foster, intitulată Antiestetica (1983), iar cartea lui Mark Berman asupra modernității și culturii moderne, intitulată All that is Solid Melts in to Air (1982), se vede undeva pe o masă. Cele două cărți menționate formulează atitudini estetice contemporane opuse (modernism vs postmodernism). Consider că Linklater își propune să combine strategii estetice moderne și postmoderne și că filmul se plasează, așadar, între cele două curente 20. În plus, viziunea din Slacker a unei vieți cu multiple alternative, în care o mare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în care se turna filmul, eu predam un curs despre modernitate/postmodernitate, foloseam în cursul meu cele două cărți ce apar în scena de la cafenea, iar cîțiva dintre studenții mei apar, și ei, în film. Ca urmare, dezbaterile estetice cu privire la modernism și postmodernism pluteau în aer în acea perioadă, iar Linklater, pe care îl cunosc de multă vreme, a folosit în mod evident aceste idei, incorporîndu-le în filmul său într-o manieră novatoare. 21 Beavis și Butt-Head s-a bazat pe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și au deschis drumul filmelor realizate de tineri artiști afro-americani în decursul deceniului nouă5. În studiul ce urmează voi examina estetica lui Spike Lee, concepția sa asupra moralei și politicii, susținînd faptul că strategiile sale estetice își trag seva din modernismul brechtian și că filmele sale sînt de fapt povești morale care nu fac decît să prezinte publicului imagini și mesaje etice. Voi supune discuției, de asemenea, opiniile politice ale lui Lee, concentrîndu-mă, mai ales, pe figura personajului său, Molcolm X
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
societatea de consum și cea media, ca și pericolele rasismului și ale unui mediu urban opresiv. Rezultatul este o operă care reprezintă într-un mod unic opiniile, vocile, stilurile și politica negrilor. Lee țintește însă și spre zona tehnicilor proprii modernismului, producînd filme originale și novatoare care îi articulează propria sa viziune și propriul său stil estetic. Asemenea dramaturgului german Bertold Brecht, Spike Lee produce pelicule ce dramatizează necesitatea unor opțiuni morale și politice 7. Atît Brecht cît și Lee produc
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
textelor care sînt deschise și plurivocale, care emit o multitudine de sensuri fără a avea un sens ori un mesaj central și care au nevoie de un cititor activ care să le dezvăluie sensurile 8. În al doilea rînd, gîndesc modernismul ca pe o tendință estetică dedicată producerii unor opere de artă unice care să poarte amprenta viziunii și stilului creatorului lor. În al treilea rînd, genul de modernism asociat cu ceea ce Peter B(rger (1984) numește "avangarda istorică" caută să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
activ care să le dezvăluie sensurile 8. În al doilea rînd, gîndesc modernismul ca pe o tendință estetică dedicată producerii unor opere de artă unice care să poarte amprenta viziunii și stilului creatorului lor. În al treilea rînd, genul de modernism asociat cu ceea ce Peter B(rger (1984) numește "avangarda istorică" caută să producă opere de artă serioase care să schimbe modul de percepție și de viață al indivizilor și care luptă să promoveze transformarea socială. Mișcări precum futurismul, expresionismul, dadaismul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]