19,067 matches
-
credit, schimb, Litografia "Scrisul studențesc", București, 1929, p. 40. 566 În legătură cu producția de aur. Vezi Victor Slăvescu, op. cit., pp. 72-87. 567 "Numai o reminiscență culturală ne face să ne gândim încă la aur ca la elementul central al sistemului nostru monetar. O definire a rolului aurului în politica sa ar fi mult mai precisă dacă s-ar spune că acesta reprezintă în primul rând o marfă al cărei preț este subvenționat, fiind din acest punct de vedere la fel ca grâul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
se face resimțită în stat, compărătorii și vânzătorii fiind continuu păcăliți...". Vezi și Victor Slăvescu, Curs de monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul studențesc", București, 1929, p. 45. Oamenii au visat în permanență și la o monedă fixă, la o soluție monetară infinit acoperitoare a valorii ca evaluare și păstrare a sa. Victor Slăvescu amintește că "importanța fixității monedei a fost recunoscută în urmă cu 4 secole de către Copernic, în celebrul său memoriu către regele Poloniei". 568 "Demonetizat" în sensul că a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Slăvescu amintește că "importanța fixității monedei a fost recunoscută în urmă cu 4 secole de către Copernic, în celebrul său memoriu către regele Poloniei". 568 "Demonetizat" în sensul că a fost retras din calitatea de monedă și de etalon al sistemelor monetare naționale. 569 Din această cauză aurul este mai mult decât o "reminiscență culturală", așa cum îl numește Milton Friedman. 570 Apud Alexandru Tașnadi, Claudiu Doltu, Robert Mundell și zonele monetare optime, Editura ASE, București, 2000, p. 45. 571 Ibidem. 572 Aurul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
fost retras din calitatea de monedă și de etalon al sistemelor monetare naționale. 569 Din această cauză aurul este mai mult decât o "reminiscență culturală", așa cum îl numește Milton Friedman. 570 Apud Alexandru Tașnadi, Claudiu Doltu, Robert Mundell și zonele monetare optime, Editura ASE, București, 2000, p. 45. 571 Ibidem. 572 Aurul a operat ca etalon monetar în occident în secolul al XIII-lea. Vezi și Claude Jessua-co., Dicționar de științe economice, Editura All, București, 2006, p. 553. 573 Este vorba
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cauză aurul este mai mult decât o "reminiscență culturală", așa cum îl numește Milton Friedman. 570 Apud Alexandru Tașnadi, Claudiu Doltu, Robert Mundell și zonele monetare optime, Editura ASE, București, 2000, p. 45. 571 Ibidem. 572 Aurul a operat ca etalon monetar în occident în secolul al XIII-lea. Vezi și Claude Jessua-co., Dicționar de științe economice, Editura All, București, 2006, p. 553. 573 Este vorba despre Gold standard bill, al cărei autor a fost Winston Churchill, pe atunci Cancelar al Tezaurului
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
opera sa Curs de economie politică (Editura Casei Școalelor, București, 1927, vol. I, p. 597) se întreabă cine a descoperit moneda de hârtie. Explicația sa este una care ține cont de momente și evenimente speciale care au impus o circulație monetară de tip convențional. Iată textul: Cine a inventat moneda de hârtie? Nu se știe. Era cunoscută în China din vremuri străvechi și călătorul Marco Polo a descris-o în secolul al XVI-lea. Antichitatea ne-a lăsat multe exemple de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
lipsea". 577 În ceea ce privește moneda de hârtie trebuie să facem o precizare în startul dezbaterii, și anume aceea că în demersul nostru urmărim economiile și sistemele economice dezvoltate ale statelor ce vor crea ulterior lumea occidentală. Este vorba aici despre evoluțiile monetare ale națiunilor comerciale, așa cum le numește Marx. Tocmai pentru a ilustra rolul banilor și legătura lor cu un anume tip de civilizație, Marx adaugă: "Apoi, deși banii îndeplinesc de timpuriu un rol multilateral, în antichitate totuși ei apar ca un
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
1954, p. 121. 594 Apărută la Londra în 1705, p. 105. 595 Karl Marx, Contribuții la critica economiei politice, Editura de Stat pentru Literatură Politică, București, 1954, p. 126. 596 David Ricardo, Principiile de economie politică și de impunere, Biblioteca monetară, economică și financiară a BNR, București, 1939, p. 278. 597Vorbind despre convertibilitatea sa în aur și în argint, Marx subliniază: "În practică așadar, convertibilitatea în aur și în argint este criteriul valorii oricăror bani de hârtie, care-și trag denumirea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
eficace de control guvernamental, care să definească și să apere într-un mod adecvat drepturile de proprietate ale deponenților s-a produs odată cu constituirea Băncii Municipale din Amsterdam în 1609. Banca a fost fondată după o perioadă de mare haos monetar și de activitate bancară frauduloasă bazată pe rezerve fracționare desfășurată de bancherii privați. Banca a început să funcționeze la 31 ianuarie 1609, fiind denumită Banca de Schimburi. Fundamentul pe care a fost creată a fost păstrarea dispoziției constante a Tantundem
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
valoare proprie: bancnotele, care reprezentau în circulație aurul și argintul și care din această cauză erau deplin convertibile în aur și argint". Costin C. Kirițescu, Emilian M. Dobrescu, Moneda. Mică enciclopedie, Editura Enciclopedică, București, 1998, p. 55. 650 Monopolul emisiunii monetare a fost instituit după cum urmează: Banca Franței la 1848; Banca Angliei la 1929, monopolul SFR la 1913; Banca Italiei în 1926, BNR în anul 1880. Vezi și Silviu Cerna, Sistemul monetar și politica monetară, Editura Enciclopedică, București, 1996, p. 46
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Editura Enciclopedică, București, 1998, p. 55. 650 Monopolul emisiunii monetare a fost instituit după cum urmează: Banca Franței la 1848; Banca Angliei la 1929, monopolul SFR la 1913; Banca Italiei în 1926, BNR în anul 1880. Vezi și Silviu Cerna, Sistemul monetar și politica monetară, Editura Enciclopedică, București, 1996, p. 46. 651 Silviu Cerna, Sistemul monetar și politica monetară, Editura Enciclopedică, București, 1996, p. 13. 652 Până la Primul Război Mondial, datorită convertibilității lor în aur, bancnotele puteau fi preschimbate pe aur prin
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
1998, p. 55. 650 Monopolul emisiunii monetare a fost instituit după cum urmează: Banca Franței la 1848; Banca Angliei la 1929, monopolul SFR la 1913; Banca Italiei în 1926, BNR în anul 1880. Vezi și Silviu Cerna, Sistemul monetar și politica monetară, Editura Enciclopedică, București, 1996, p. 46. 651 Silviu Cerna, Sistemul monetar și politica monetară, Editura Enciclopedică, București, 1996, p. 13. 652 Până la Primul Război Mondial, datorită convertibilității lor în aur, bancnotele puteau fi preschimbate pe aur prin prezentarea lor la
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
urmează: Banca Franței la 1848; Banca Angliei la 1929, monopolul SFR la 1913; Banca Italiei în 1926, BNR în anul 1880. Vezi și Silviu Cerna, Sistemul monetar și politica monetară, Editura Enciclopedică, București, 1996, p. 46. 651 Silviu Cerna, Sistemul monetar și politica monetară, Editura Enciclopedică, București, 1996, p. 13. 652 Până la Primul Război Mondial, datorită convertibilității lor în aur, bancnotele puteau fi preschimbate pe aur prin prezentarea lor la banca de emisiune, de către cei care le dețineau. După acest eveniment
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
la 1848; Banca Angliei la 1929, monopolul SFR la 1913; Banca Italiei în 1926, BNR în anul 1880. Vezi și Silviu Cerna, Sistemul monetar și politica monetară, Editura Enciclopedică, București, 1996, p. 46. 651 Silviu Cerna, Sistemul monetar și politica monetară, Editura Enciclopedică, București, 1996, p. 13. 652 Până la Primul Război Mondial, datorită convertibilității lor în aur, bancnotele puteau fi preschimbate pe aur prin prezentarea lor la banca de emisiune, de către cei care le dețineau. După acest eveniment se renunță, treptat
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Paul Samuelson: "Today all american money is essentially, "fiat" money. It is money because the government decrees it is money; and because we all accept it", Economics, Fourth Edition, Mc Graw-Hill Book Company, 1958, p 275. 656 Silviu Cerna, Sistemul monetar și politica monetară, Editura Enciclopedică, București, 1996, p. 13. 657 K. Marx, Bazele criticii economiei politice, Editura Politică, București, 1972, pp. 66-67. 658 De exemplu, în Anglia avem următorul calendar al emisiunii bancnotei și întăririi rolului său de semn monetar
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
all american money is essentially, "fiat" money. It is money because the government decrees it is money; and because we all accept it", Economics, Fourth Edition, Mc Graw-Hill Book Company, 1958, p 275. 656 Silviu Cerna, Sistemul monetar și politica monetară, Editura Enciclopedică, București, 1996, p. 13. 657 K. Marx, Bazele criticii economiei politice, Editura Politică, București, 1972, pp. 66-67. 658 De exemplu, în Anglia avem următorul calendar al emisiunii bancnotei și întăririi rolului său de semn monetar prin îndepărtarea de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
monetar și politica monetară, Editura Enciclopedică, București, 1996, p. 13. 657 K. Marx, Bazele criticii economiei politice, Editura Politică, București, 1972, pp. 66-67. 658 De exemplu, în Anglia avem următorul calendar al emisiunii bancnotei și întăririi rolului său de semn monetar prin îndepărtarea de metalele prețioase: - Emisiunea monedei de hârtie în Imperiul Britanic 1692; - 1650 Crearea unei piețe mondiale monetare la Amsterdam; - 1697 Banca Angliei monopolizează emisiunea bancnotelor; - 1720 Curs forțat al biletelor emise de bancă în Anglia (John Law); - 1797
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
București, 1972, pp. 66-67. 658 De exemplu, în Anglia avem următorul calendar al emisiunii bancnotei și întăririi rolului său de semn monetar prin îndepărtarea de metalele prețioase: - Emisiunea monedei de hârtie în Imperiul Britanic 1692; - 1650 Crearea unei piețe mondiale monetare la Amsterdam; - 1697 Banca Angliei monopolizează emisiunea bancnotelor; - 1720 Curs forțat al biletelor emise de bancă în Anglia (John Law); - 1797 Suspendarea convertibilității în aur a biletelor de bancă în Anglia și stabilirea unui curs forțat al acestora. 659 "Intervenția
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Law); - 1797 Suspendarea convertibilității în aur a biletelor de bancă în Anglia și stabilirea unui curs forțat al acestora. 659 "Intervenția statului care emite banii de hârtie având un curs forțat pare să desființeze legea economică. Statul, care prin prețul monetar n-a făcut decât să dea un nume de botez unei greutăți determinate de aur, iar prin baterea monedei a aplicat numai ștampila sa pe aur, pare acum să transforme prin magia ștampilei sale hârtia în aur". Karl Marx, Contribuții
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
avea originea decât într-o marfă precum aurul. Prin urmare, aurul ca monedă este definit drept "mijlocul general acceptabil de efectuare a schimburilor" și, ca atare, este caracterizat în mod singular "prin suprema sa vandabilitate în comparație cu toate celelalte active. Substitutele monetare, la rândul lor, sunt definite ca drepturi sau titluri asupra unor anumite sume de bani (aur). Dacă substitutele monetare (bancnote de hârtie) sunt integral acoperite de bani (aur), acestea sunt numite de Mises "certificate monetare". Tocmai ne vom referi aici
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de efectuare a schimburilor" și, ca atare, este caracterizat în mod singular "prin suprema sa vandabilitate în comparație cu toate celelalte active. Substitutele monetare, la rândul lor, sunt definite ca drepturi sau titluri asupra unor anumite sume de bani (aur). Dacă substitutele monetare (bancnote de hârtie) sunt integral acoperite de bani (aur), acestea sunt numite de Mises "certificate monetare". Tocmai ne vom referi aici la ele, pe scurt, ca la substitute monetare. Dacă, în schimb, substitutele monetare (bancnote de hârtie) nu sunt acoperite
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în comparație cu toate celelalte active. Substitutele monetare, la rândul lor, sunt definite ca drepturi sau titluri asupra unor anumite sume de bani (aur). Dacă substitutele monetare (bancnote de hârtie) sunt integral acoperite de bani (aur), acestea sunt numite de Mises "certificate monetare". Tocmai ne vom referi aici la ele, pe scurt, ca la substitute monetare. Dacă, în schimb, substitutele monetare (bancnote de hârtie) nu sunt acoperite cu bani (aur), ne vom referi la ele cu termenul de mijloace fiduciare", Hans Hermann Hope
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
sau titluri asupra unor anumite sume de bani (aur). Dacă substitutele monetare (bancnote de hârtie) sunt integral acoperite de bani (aur), acestea sunt numite de Mises "certificate monetare". Tocmai ne vom referi aici la ele, pe scurt, ca la substitute monetare. Dacă, în schimb, substitutele monetare (bancnote de hârtie) nu sunt acoperite cu bani (aur), ne vom referi la ele cu termenul de mijloace fiduciare", Hans Hermann Hope, Jörg Guido Hülsmann, Walter Block, Împotriva mijloacelor fiduciare, www.mises.ro, p. 2
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
sume de bani (aur). Dacă substitutele monetare (bancnote de hârtie) sunt integral acoperite de bani (aur), acestea sunt numite de Mises "certificate monetare". Tocmai ne vom referi aici la ele, pe scurt, ca la substitute monetare. Dacă, în schimb, substitutele monetare (bancnote de hârtie) nu sunt acoperite cu bani (aur), ne vom referi la ele cu termenul de mijloace fiduciare", Hans Hermann Hope, Jörg Guido Hülsmann, Walter Block, Împotriva mijloacelor fiduciare, www.mises.ro, p. 2. 664 www.wikipedia.org./bancnota
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
România, prima emisiune de hârtie-monedă realizată pentru susținerea războiului din 1877, a fost garantată cu domeniile statului. 667 Charles Gide, Curs de economie politică, Editura Casei Școalelor, București, 1927, vol. I, p. 597. 668 Costin Kirițescu, Un secol de frământări monetare, Editura Enciclopedică, București, 1996, p. 20. 669 Victor Slăvescu, Curs de monedă, credit, bănci, Litografia "Scrisul Studențesc", București, 1929, pp. 160-201. 670 Redarea citatului s-a făcut cu o ușoară adaptare a textului datorită vechimii sale. 671 Victor Slăvescu, Curs
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]