2,866 matches
-
și biserici a alinat, vindecat și i-a învățat pe oameni forme superioare de cultivare a pământului ca și deprinderea meseriilor, artelor, scrisului și cititului. Astfel cultura occidentală începe să dobândească o structurare creștină. Călugării benedictini, ordin apărut în Mânăstirea Monte Casino (529) sunt învățați și poligloți. Ei traduc în latină din limbile greacă, arabă, ebraică și pun baza, după modelul bizantin, unui Spital complex cu spații de cultivare a plantelor medicinale și școală de inițiere în arta vindecării, devenind centru
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
volume ale Etimologiilor sau Originilor ca și în Despre natura lucrurilor scrise în latină, înscrie texte medicale din înaintașii cunoscuți, cum face și Benedict Crispus episcop de Milano în Comentariul medical, inspirându-se din Pliniu cel Bătrân și Dioscorides. La Monte Cassino, călugărul Berthier scrie două cărți de terapeutică și altele de comentarii filosofice. Sub numele de Physica, apar în Evul Mediu Occidental texte medicale. Așa scrie Sfânta vindecătoare și stareță Hildegard din Bingen (Germania) Fizica și Cauzele și Tratamentele, în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Salerno a abordat toate domeniile teoriei și practicii medicale și a scos medici și prin ei, opere care i-au făcut renumele. în ea și-au dat mâna abnegația și pasiunea, cu medicinile antice. Traducerile vestitului Constantin Africanul, școlit la Monte Casino, unde a fost și botanist, au fost explorate cu eficiență. Acest medic creștin și-a uimit contemporanii, precum Cremona traducătorul. A scris și cărți cu rețete pe bază de plante. A călătorit în Orientul de Mijloc, a fost acuzat
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
creștin și-a uimit contemporanii, precum Cremona traducătorul. A scris și cărți cu rețete pe bază de plante. A călătorit în Orientul de Mijloc, a fost acuzat de magie, dar se va opri fructuos la Salerno și va muri la Monte Casino. Cărțile salernienilor, prin numeroasele ediții, au ajuns clasice (instrumente de referință și învățare în clasă). Spiritul universalist și complex al școlii a intrat în legendă. Din Salerno vor pleca grupuri de medici magiștri spre universități care apăreau în toată
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
prezente gesturile de renunțare la o parte a costumelor, de aceea este considerată și inițiatoarea stripteasului. Margareth Gertruide și-a luat pseudonimul oriental Mata Hari / Ochiul Zilei. A avut succes pe scenele din Paris, Madrid, Barcelona, Lisabona, Haga, Viena, Berlin, Monte Carlo. Aparițiile ei pe scenă șocau pe unii și încântau pe alții prin noutatea provocatoare. La Scala din Milano, în 1911-1912, a avut un succes răsunător. Între timp dădea interviuri pentru a se face cunoscută, își broda biografia cu fapte
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
viața curtezanei pariziene, Alphonsine, devenite Marie Duplessis, prin personajul Marguerite Duras, este fiul nelegitim al lui Alexandre Duma (Tatăl), dramaturg și romancier romantic de mare anvergură, autorul capodoperelor: Cei trei mușchetari, După 20 de ani, Vicontele de Bragelona, Contele de Monte Cristo, Laleaua neagră, Regina Margot ș.a. Romanul Dama cu camelii, publicat în anul 1847, are la bază un fapt real și o persoană reală, Marie Duplessis (Alphonsine), o femeie întreținută, cu un gust impecabil pentru îmbrăcăminte și podoabe, o curtezană
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
muncă, amintește însă câteva dintre ocupațiile ei ca damă de companie: gazda unor evenimente publice de lux, însoțitoarea unor delegații străine, crăciuniță de lux în Poiana Brașov, baby-sitter pentru un adolescent drogat (a refuzat), însoțitoarea unui client la cazinoul din Monte Carlo. Autoarea mărturisește că a visat să devină scriitoare, știe că are umor și simț lucid de analiză a faptelor de viață cunoscute și mediatizate. Nu a deranjat-o faptul că unii o consideră c.... de lux iar alții, o
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
1953), „Old World Prehistory: Neolithic”, În A.L. Kroeber (coord.), Anthropology Today, Chicago, pp. 193-210. Liverani, M. (1986), L’origine delle città, Roma. Liverani, M. (1988), Antico Oriente: storia, società, economia, Roma, Bari. Pettinato, G., S.M., Chiodi și G., Del Monte (1992), La saga di Gilgamesh, Milano. tc "" RELIGIILE ANATOLIENETC "RELIGIILE ANATOLIENE" Franca Pecchioli Daddi și Anna Maria Polvani*tc "Franca Pecchioli Daddi și Anna Maria Polvani*" 1. INTRODUCERETC "1. INTRODUCERE" Peninsula anatoliană, care până la colonizarea greacă a constituit punctul esențial
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mai proastă În cazul În care urmașii nu s-ar fi dovedit capabili să le ofere hrana și băutura necesare sau În situația În care defunctul nu ar avea urmași sau, mai rău, ofrandele i-ar fi fost furate (Del Monte, 1987). Din cauza faptului că documentația are caracter „oficial”, informațiile despre morții care nu aparțin familiei regale se limitează la câteva descântece pentru Îmblânzirea mâniei defuncților rămași fără ofrande și evitarea Întoarcerii lor. Moartea ,de fapt, era trecerea Într-o lume
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
continuând astfel să iubească și să urască. Din unele cercetări oraculare cunoaștem mai ales faptul că și dincolo de moarte se menținea În familia regală ura prin care se continua persecutarea dușmanilor descendenților chiar și la distanță de câteva generații (Del Monte, 1987). La hitiți, recurgerea la oracol era frecventă, pentru că permitea descoperirea cauzelor unor situații dificile și identificarea ritualului potrivit pentru Înlăturarea lor; prin intermediul oracolului se poate afla voința zeilor pentru ca, astfel, omul să i se poată conforma sau să Încerce
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
98-108. Bittel, K. (1977), Gli Ittiti, Milano. Carruba, O. (1970), „Das Palaische: Texte, Grammatik, Lexikon”, StBoT nr. 10, Wiesbaden. Carter, C. (1962), Hittite Cult-Inventories, Diss. Chicago. Collins, B.J. (1989), The Representation of Wild Animals in Hittite Texts, Diss. Yale. Del Monte, G. (1987), „Inferno eparadiso nel mondo hittita”, În P. Xella (coord.), Archeologia dell’inferno, Verona, pp. 95-115. Del Monte, G. (1992), Répertoire Géographique des Textes Cunéiformes, vol. II, Wiesbaden. Del Monte, G. și Tischler, J. (1978), Répertoire Géographique des Textes
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Carter, C. (1962), Hittite Cult-Inventories, Diss. Chicago. Collins, B.J. (1989), The Representation of Wild Animals in Hittite Texts, Diss. Yale. Del Monte, G. (1987), „Inferno eparadiso nel mondo hittita”, În P. Xella (coord.), Archeologia dell’inferno, Verona, pp. 95-115. Del Monte, G. (1992), Répertoire Géographique des Textes Cunéiformes, vol. II, Wiesbaden. Del Monte, G. și Tischler, J. (1978), Répertoire Géographique des Textes Cunéiformes, vol. VI, Wiesbaden. Forlanini, M. (1984), „Die «Götter von Zalpa». Hethitische Götter und Städte am Schwarzen Meer”, În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
of Wild Animals in Hittite Texts, Diss. Yale. Del Monte, G. (1987), „Inferno eparadiso nel mondo hittita”, În P. Xella (coord.), Archeologia dell’inferno, Verona, pp. 95-115. Del Monte, G. (1992), Répertoire Géographique des Textes Cunéiformes, vol. II, Wiesbaden. Del Monte, G. și Tischler, J. (1978), Répertoire Géographique des Textes Cunéiformes, vol. VI, Wiesbaden. Forlanini, M. (1984), „Die «Götter von Zalpa». Hethitische Götter und Städte am Schwarzen Meer”, În ZA nr. 74, pp. 245-266. Frantz-Szabo, G. (1987), „Libation. A. IL Philogisch
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lor programe - Salut les copains pe postul național francez, Pick of the Pops pe BBC etc. Radiourile individualizate au dat naștere programelor adresate unui anumit segment; cum sistemele naționale s-au adaptat cu greutate, stațiile radio „periferice” - Radio Luxembourg, Radio Monte Carlo, Radio Andorra, care transmiteau legal, dar din alte țări, și care erau finanțate din publicitatea comercială - au exploatat această oportunitate. Radiourile cu tranzistori care funcționau cu baterii erau ușoare, portabile, bine adaptate la o epocă cu o mobilitate În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Europa antebelică Încă mai reprezenta o cheltuială minoră, a căpătat un rol proeminent. În plus, În timp ce produsele de curățat și cerealele pentru micul dejun care apăreau la tânăra televiziune comercială britanică se adresau gospodinelor și copiilor, pauzele publicitare de la Radio Monte Carlo și din alte părți vizau mai ales piața „tinerilor”. Cheltuielile discreționare ale adolescenților - pe tutun, alcool, motorete și motociclete, haine la modă cu preț redus, Încălțăminte, produse de machiaj, de Îngrijire a părului, bijuterii, reviste, discuri, pick-upuri, radio - reprezentau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cooperativele au fost pentru vinul obișnuit. Proclamat în 1958 "părintele Europei și patronul Occidentului", Benedict s-a născut în Nursia în anul 480, la aproximativ o sută de kilometri de Roma, unde va merge să studieze. În vechea fortăreață de la Monte Cassino în Campania, Benedict de Nursia a redactat o Regulă care a exercitat o influență decisivă asupra dezvoltării ulterioare a vieții religioase și care a făcut ca Benedict să devină părintele monahismului apusean. Regula lui Benedict (care conține un prolog
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
et résoudre de telles difficultés, Blaga propose une méthodologie de traduction. Îl décide par exemple de recourir à toutes leș ressources de la langue roumaine, avec șes deux veines : la langue populaire sublimée en langue littéraire et le néologisme, celui qui " monte leș marches de toutes leș abstractions "997. L'unique condition était l'emploi d'un langage littéraire courant qui réunisse leș deux sources précisées : Condiția ce, la rândul meu, o puneam acestor două isvoare de limbă, erau că vocabulele ce
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
te mire. La tâmple, E drept, am o scama de fire cărunte [...]. (Cuvinte către față necunoscută din poartă) (Blaga, 2010 : 245) Îl ne te faut m'aider que très peu, d'un sourire ou d'une vague de beauté qui monte au visage. Ne sois pas étonnée par mes paroles. Aux tempes îl est vrai, un tas de mes cheveux gris șont [...]. (Paroles pour la jeune fille inconnue qui reste à la porte) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 255) Îl est possible qu'une
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de țes midis șont incurvées, dans *leș profondeur tu devines leș mystères. Élève-toi infiniment, mais jamais ne nous dévoile ce que tu aș observé. (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 180-183) Tu devines la profondeur des mystères dans l'air de țes midis envoûtés. Monte, monte sans cesse, mais ne dis jamais ce que tu aș découvert. (Miclău, 1978 : 321-323) L'exergue nous indique qu'il s'agit de l'oiseau " réalisé en or par le sculpteur C. Brâncuși "1513 ; en d'autres mots, le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
țes midis șont incurvées, dans *leș profondeur tu devines leș mystères. Élève-toi infiniment, mais jamais ne nous dévoile ce que tu aș observé. (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 180-183) Tu devines la profondeur des mystères dans l'air de țes midis envoûtés. Monte, monte sans cesse, mais ne dis jamais ce que tu aș découvert. (Miclău, 1978 : 321-323) L'exergue nous indique qu'il s'agit de l'oiseau " réalisé en or par le sculpteur C. Brâncuși "1513 ; en d'autres mots, le poème
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
mirare. (Biografie) (Blaga, 2010 : 135) Surpris je m'y réalise/ souriant étrangement dans mon ascension. (Biographie) (Miclău, 1978 : 313) Souriant étranger, remontant charmé,/ émerveillé, en son milieu je me réalise fécond. (Biographie) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 175) L'étranger au sourire qui monte ensorcelé,/ cet étranger que je suiș,/ achève l'étonnement d'être au centre du monde. (Biographie) (Ierunca, 1975 : 3) Étranger souriant, ensorcelé m'élevant/ en lui je m'accomplis dans l'étonnement. (Biographie) (Stolojan, 1992 : 57) Je m'y accomplis
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1975 : 3) Étranger souriant, ensorcelé m'élevant/ en lui je m'accomplis dans l'étonnement. (Biographie) (Stolojan, 1992 : 57) Je m'y accomplis étonné/ un sourire étranger aux lèvres, une ascension magique. (Biographie) (Poncet, 1996 : 116) Je souris absent, je monte enchanté,/ au milieu du monde je m'accomplis avec étonnement. (Biographie) (Villard, 2010 : 11) Le texte de départ ressemble à une incantation grace à l'effet phonique crée par leș verbes au gérondif (" zâmbind " " suind "), précédés par leș adverbes " străin
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
poétique que la version explicative de Veturia Drăgănescu-Vericeanu. " Pe coastă-n vreji de nouri/crește luna. " " Sur la côte, en des tiges de nuages/grandit la lune. " (Înfrigurare/Fièvre) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 95) ; " Sur le coteau, derrière leș sarments des nuages/monte la lune. " (Fièvre) (Poncet, 1996 : 62). Le nom " vreji " fait référence aux branches grimpantes d'une plante (par exemple de la vigne). L'équivalent " sarments " est plus poétique que " tiges ". Un cas particulier est constitué par la métaphore filée, qui est
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
mă portée : la langue populaire sublimée en langue littéraire, et le néologisme. Je me suiș proposé de recourir, dans mă traduction, tantôt à l'expression locale, plastique, pleine d'humour et d'atmosphère d'origine populaire, tantôt au néologisme, qui monte leș marches de toutes leș abstractions. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons.) 998 Ibid : " La condition que j'imposais, à mon tour, à ces deux veines de la langue, était que le vocabulaire qu'elles m'offraient fut d'usage
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
cu nivele productive ridicate. Înregistrarea unui interval între două fătari (calving interval) de 365 zile necesită realizarea unui interval fătare concepție (service-period) de 80 zile (la o durată a gestației de 285 zile), concomitent cu scurtarea intervalului fătare-prima însămânțare artificială ( monta). Însămânțarea prea timpurie după parturiție s-a constatat de majoritatea autorilor că este însoțită de o rată de concepție mică și de un număr de însămânțări pe gestație mai mare (BOITOR, I. 1984, OUWELTJES, W. și col.. 1996). Numărul mediu
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]