5,593 matches
-
o preocupare constantă a fiecărui individ sau a familiei umane pentru o dezvoltare socială și economică echilibrată, folosindu-se în acest scop de mijloacele științifice existente la un moment dat pentru a preveni o eventuală sarcină nedorită în condițiile de moralitate oferite de contemporaneitate asistenței la naștere. Există în această situație curentă tot atâtea argumente/contraargumente obiective/subiective privind supravegherea sau îngrijirea medicosocială, consilierea familiilor ori indivizilor umani (de ambele sexe) mai mult sau mai puțin integrați societății umane în ansamblu
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
muncitor. Autoritarul binevoitor este chinuit de conștiința faptului că sarcina lui este nu doar aceea de a produce obiecte, ci de a răspunde și de subordonații care îi sunt încredințați; prin urmare, se interesează de viața lor extraprofesională, de credințele, moralitatea lor, fapt pentru care este întotdeauna apreciat. Autoritarul incompetent este un conducător „infantil”, lipsit de scrupule; minte, brutalizează, corupe, ia toate măsurile care crede că îl vor ajuta la realizarea scopurilor sale. Democratul autentic este cel care își deleagă autoritatea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ales unor condiții specifice în care acestea sunt puse să funcționeze. Am putea spune, ca și Doise și Moscovici, că totul depinde de scopul urmărit. Dacă se urmărește obținerea cu orice preț a coeziunii și consensului, sacrificându-se raționalitatea și moralitatea, atunci este firesc să se ajungă la efectele devastatoare ale gândirii de grup. Când se țintește spre conservare, spre menținerea statu-quo-ului, membrii vor încerca să găsească o normă pe care fiecare s-o poată accepta și să le satisfacă pozițiile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
SITUAȚIONAL PROVOCATIV - amenințări externe privind pierderi posibile; - slabă speranță într-o soluție mai bună decât a liderului; - neîncrederea în sine a membrilor; - percepția dificultății sarcinii; - convingerea că nu există o alternativă la fel de morală. ANTECEDENT - iluzia vulnerabilității; - raționalizarea avertismentelor; - convingerea în moralitatea grupului; - stereotipii; - presiuni asupra dizidenților; - autocenzură; - iluzia unanimității; - cenzori autodesemnați ai gândirii. SIMPTOME - limitarea numărului alternativelor; - ignorarea informației care minimalizează alternativa aleasă; - ignorarea informației despre valoarea altor alternative; - refuzul consultării experților; - absența planurilor concrete de acțiune; -procesare subiectivă. CONSECINȚE V
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
modalitățile de manipulare umană. Eticheta constituie un summum de reguli. Regulile etichetei sunt similare cu regulile de interrelație, intercomunicare umană dar au funcția de a ne ajuta să evităm ofensele, jignirile etc. ele reglează tiparele de conduită în situații particulare. Moralitatea este implicată în interrelaționarea umană ca multe din regulile de comunicare, altele nu sunt aprobate, altele nu sunt respectate (de exemplu, confidența). Oricum, gradul de aprobare ori de dezaprobare morală este mai mic decât cel implicat în regulile tradiționale și
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
dimensiune tragică ne cere să acceptăm coexistența unor indivizi care nu au prea multe În comun. Însă Raz, profund atașat de universalism, refuză să admită existența unei prăpăstii morale Între tradiții și comunități diferite (Raz, 1994, p. 158): „Există o moralitate aplicabilă tuturor tradițiilor și tuturor culturilor, o moralitate care umple prăpastia ce le desparte”. Analiza sa se Înscrie Într-o abordare ce se preocupă să dea mai mult conținut și mai multă bogăție noțiunii de cetățean. Apărând „perfecționismul politic”, Raz
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
indivizi care nu au prea multe În comun. Însă Raz, profund atașat de universalism, refuză să admită existența unei prăpăstii morale Între tradiții și comunități diferite (Raz, 1994, p. 158): „Există o moralitate aplicabilă tuturor tradițiilor și tuturor culturilor, o moralitate care umple prăpastia ce le desparte”. Analiza sa se Înscrie Într-o abordare ce se preocupă să dea mai mult conținut și mai multă bogăție noțiunii de cetățean. Apărând „perfecționismul politic”, Raz afirmă necesitatea intervenției statului În dezbaterile privind viața
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
spaniolă” și În operele lui Francisco de Vitoria (admirator al lui Erasmus), Bartoloméo de las Casas și, mai ales, Francisco Suarez. Acesta din urmă, În De Legibus ac Deo legislatore, este cel care „Înscrie dreptul În lege, o lege a moralității” (Barret-Kriegel, 1989, p. 47). Trebuie să insistăm asupra importanței acestei cotituri, puternic legată de descoperirea Americii, un spațiu unde, așa cum explică Vitoria În De Indis (1539), există supuși fără suverani cu care se pot Încheia contracte În mod direct, care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
termen de Lionel Trilling) (Taylor, 1994, p. 44). Noțiunea de autenticitate este importantă, căci, presupunând un sens moral inerent omului, ea se referă În mai mare măsură la percepțiile noastre intime decât la principiile exogene În ghidarea acțiunilor noastre. Sursa moralității se găsește În noi (Taylor, 1989, cap. 15). În această transformare, caracteristică a subiectivismului modern, Taylor Îi conferă un rol de seamă lui Rousseau („a asculta vocea naturii” care este În noi) și lui Herder, conform căruia fiecare individ are
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care i-l atribuim omului, există evident În natura sa un principiu de interes pentru ceea ce li se Întâmplă altora, principiu care face ca fericirea lor să-i fie necesară” (Smith, 1860, p. 1). Astfel, Smith propune o teorie a moralității bazată pe simpatie, Înțeleasă ca facultate a omului de a Împărtăși suferințele celorlalți. Imperfecțiunea carității creștine ține În același timp de un caracter complet abstract, dezincarnat, al iubirii pentru umanitate, această iubire neexistând deci „decât cu condiția să nu Îmbrace
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Pe nedrept sunt așadar puse În opoziție comunitatea credințelor și cea care are ca bază cooperarea, acordându-i-se primeia doar un caracter moral și văzând În a doua doar o grupare economică. În realitate, cooperarea are și ea o moralitate intrinsecă. Putem doar să considerăm că, În societatea actuală, această moralitate nu a atins Încă nivelul de dezvoltare de care ar avea acum nevoie”. Această dezvoltare se poate Însă proiecta În cadrul național contemporan sau, mai exact, În statul-național-social, conform expresiei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care are ca bază cooperarea, acordându-i-se primeia doar un caracter moral și văzând În a doua doar o grupare economică. În realitate, cooperarea are și ea o moralitate intrinsecă. Putem doar să considerăm că, În societatea actuală, această moralitate nu a atins Încă nivelul de dezvoltare de care ar avea acum nevoie”. Această dezvoltare se poate Însă proiecta În cadrul național contemporan sau, mai exact, În statul-național-social, conform expresiei lui Robert Castel (Castel, 1995, p. 282)? Fără Îndoială, dacă vom
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
le permite oamenilor să se considere solidari și să simtă că și ei contribuie, la nivelul lor, la generarea și consolidarea Întregului” (Karsenti, 1997, p. 86). Națiunea este constituită ca o persoană morală, „În care se Întrupează și se individualizează moralitatea difuză care există În corpul social și Îl caracterizează ca fiind organic solidar” (ibidem). La un nivel esențial, socialul se confundă cu solidaritatea. Însă această conjugare a moralului și a socialului nu Înseamnă, În mod fundamental, o negare a politicului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
greaua moștenire“, este un fenomen atestat chiar de unii participanți la parastas. Beneficiarii au mătrășit capitalul și nu mai pot fi deposedați legal, legitimându-și furtul prin mecanisme democratice. N-ar fi inexplicabil, înavuțirea n-are de-a face cu moralitatea. „Nu mă întreba cum am făcut primul milion“ este adagiul oricărui bogat. Deosebirea între magnatul adevărat și miliardarul de carton e că primul face avere într-un mediu liber concurențial, iar al doilea acoperit de-o mafie ce-a transformat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
des cum reprezentanți ai mass-media românești se dau în stambă, cum violeaza intimitatea oamenilor, indiferent de statutul social al oamenilor, observ plăcerea diabolică și perversă cu care niște oameni cruzi, care au îmbrăcat chipurile uniforma adevărului absolut, a imparțialității și moralității atacă pe toate fronturile, deciși să învingă fără a face prizonieri. Cred că mass-media românească, în marea ei majoritate a coborât un drum periculos. Dacă în mod normal prima funcție a unei mass-media este aceea de a comunica și de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
un comportament dictatorial și neprofesionist. În iulie, am aflat și faptul că Adrian Iorgulescu este mulțumit de activitatea lui Andras: „Ceea ce sța întâmplat în trecut e treaba dumnealui personală. Eu mițam impus să nu judec pe nimeni pe chestii de moralitate“, spunea ministrul. Un an mai târziu, „Gardianul“ a scris că, „la începutul anilor ’90, proaspătul director al Teatrului Maghiar de Stat Timișoara, Demeter András, organiza fel de fel de spectacole artistice în secuime. După organizarea unui astfel de spectacol, Demeter
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
America Latină. Doar că așa ceva nu anulează ideea pe care încercam s-o sugerez: nu poți judeca un om politic doar după comportamentul lui din viața privată. Iar dacă o faci, s-ar putea ca rezultatele să nu fie cele așteptate. Moralitatea publică nu-i totuna cu cea privată, oricât am vrea să credem altfel. Nu mi se pare că ar fi rău ca un președinte să aibă o față umană - cu tot cu slăbiciunile inerente unei ființe umane normale. S-ar putea să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
aflată la hotarul dintre teologie și filozofia istoriei". Credința, spune el, este legitimă, dar nu are nicio funcție în justificarea argumentelor istorice reprezentând fapte. Problema fundamentală, dar ignorată tacit, dintre istoric și credincios este sfidarea referitoare la integritatea intelectuală și moralitatea cunoașterii 63. Prin aceasta el reiterează distincția neokantiană între fapt și valoare, istorie și credință. Soluția la această dilemă o vor găsi, încercând să-i mulțumească și pe istoric, și pe credincios, Panneberg, prin conceptul său revelația ca istorie, și
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
în utilizarea pasiunilor omenești, a intereselor personale și a motivațiilor oamenilor în propriile scopuri. Deși recunoaștea că istoria nu pare să aleagă între pioși sau netrebnici, a nega providența sacră sau profană în istorie, spune Bossuet, înseamnă a nega ordinea, moralitatea, a nega însuși divinul 79. Prima parte a Discursului face o recapitulare succintă a celor douăsprezece epoci și a celor șase vârste ale lumii, fără a separa evenimentele profane de cele sacre. A doua parte explică istoria religiei focalizată pe
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
demonstrat că impactul valorilor religioase asupra altor domenii valorice a scăzut odată cu modernizarea și secularizarea (Halman, Petterson, Verweij, 1999; Halman, Petterson, 1996; Scheepers, Te Grothenhuis, van der Silk, 2002). Studiile menționate demonstrează scăderea la nivel individual a impactului religiei asupra moralității politicii, sexualității sau vieții de familie. Cu alte cuvinte, când decidem cu cine să ne căsătorim contează mai puțin orientarea religioasă decât conta pentru generația bunicilor. O dovadă în acest sens o reprezintă și numărul mai mare de căsătorii între
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Gabriel se aseamănă mai mult cu D’Arcy decît cu Michael Furey, iar Greta are mai multe în comun cu Michael Furey decît cu Gabriel. Dacă eliminăm primele patru caracteristici (nici una dintre ele nestînd la baza unei judecăți logice asupra moralității personajului), este frapant că, cel puțin în debutul povestirii, Gabriel și Michael Furey se opun unul altuia prin aproape orice trăsătură. Am putea observa că din tabel rezultă că Gabriel este singurul personaj supus evoluției; oare aceste personaje, a căror
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
religios e aproape inexistent în societatea estoniană. Nici în cadrul sistemului de partide nu există clivaj religios. Religia e puțin utilizată în cadrul competițiilor electorale; doar câteva partide fac în mod public referire la identitatea națională religioasă sau la influența religiei asupra moralității în general. Biserica majoritară în Estonia Biserica Evanghelistă Luterană Estoniană (EELE) n-a făcut vreo distincție între opiniile politice sau între partide și n-a intervenit ca instituție pe scena politică. Însă toate guvernele estoniene au fost interesate de cooperarea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
neurologică a relației cunoaștere-conștiință Prefață de Sorin ANTOHI Prefață de Sorin ANTOHI INSTITUTUL EUROPEAN 2015 "Cunoașterea este funcția esențială a creierului; fără creier nu există cunoaștere. Cei ce vorbesc despre "conștiința cunoașterii" vorbesc, de fapt, despre mentalitatea cognitivă și despre moralitatea cunoașterii. Conștiința, ca și "omenia", sunt atribute epistemologice și nu au o existență independentă. Nu există o infrastructură cerebrală a conștiinței; nu există centri nervoși ai conștiinței". Cuprins Prefață (Sorin Antohi) / 9 Cuvântul autorului / 17 Capitolul I. Spiralogia / 21 Capitolul
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
dintre cunoaștere și conștiință. După 10 ani de căutări, am ajuns la concluzia existenței unei structuri și biochimii unice, fapt pentru care conștiința nu poate exista independent de cunoaștere. De la inventarea numelui ei de către Sulla și Catilina, ca expresie a moralității, "conștiința" a devenit un veritabil bulgăre de zăpadă care, rostogolindu-se de-a lungul istoriei, s-a învelit de infinite coloraturi, interpretări și definiții. Acceptarea existenței independente a conștiinței, separată de cunoaștere, de către filosofie, psihologie, neurologie, psihiatrie, neurobiologie, fiziologie, etică
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
inutile. El rezistă scepticismului lui David Hume ("rațiunea este sclava pasiunii") care vede dorința, și nu rațiunea, ca fiind guvernator al minții. Kant consideră categoriile elaborate de el ca formând structura înțelegerii lumii și a legilor ei. Rațiunea este sursa moralității. Mintea formulează în mod abstract experiențele noastre pe aceleași caracteristici esențiale de timp și spațiu, drept cauză și efect. Nu avem o directă experiență a lucrurilor în forma lor, reală, de "noumenon", ci doar a celor transformate de experiența noastră
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]