25,898 matches
-
și legi sau legi-cadru europene adoptate în temeiul secțiunilor 3 și 4 din capitolul IV al titlului III din partea III a Constituției, Comisia poate să adopte, până la împlinirea unui termen de cel mult trei ani de la data aderării, la cererea motivată a unui stat membru sau din proprie inițiativă și după consultarea statelor membre, regulamentele sau deciziile europene de stabilire a măsurilor corespunzatoare și să precizeze condițiile și modalitățile în care aceste măsuri intră în vigoare. Măsurile pot lua forma suspendării
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
academice. Căci dintr-o problemă ideologică militantă de primă importanță și de o actualitate evidentă, literatura europeană se transformă repede într-o temă pur istorico literară de factură universitară tradițională. Din fericire, o serie de luări de poziții actuale, puternic motivate ideologico-politic în contextul epocii contemporane, îi redau din vechiul suflu, pierdut pe parcursul a nu puține considerații neutre, descriptive, strict documentare. În mod evident, literatura europeană este ceva mai mult. Cu mult mai mult...privită în miezul său, problema ridică o
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
51. Nu întâmplător la vechii greci, șarpele îmblânzit și chiar mort simboliza înfrângerea vanității. Oprindu-se apoi în exclusivitate la creștinism, Paul Diel interpretează mitul șarpelui ipostaziat în figura lui Satan. Acesta ar traduce pe plan pur psihic ,,forța subconștient motivată care duce la ignorarea chemării "spiritului" (dorința esențială) și la exaltarea dorințelor multiple și pământești (reprezentate de măr, simbol al pământului)"52. Faptul cred că este salutar, cu condiția de a nu reduce simbolul șarpelui doar la aspecte de ordin
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de mitanaliză literară ,, Cineva spunea că parcă am fi legați cu funii nevă- zute, capetele strânse în pumnul lutului, dealul care ne lasă să ne paștem zilele, lunile, anii și viața". (Dealul, p. 110) Toate mitologiile străvechi ale umanității insită motivat asupra simbolismului teluric. Trimiterile sunt la varii și stranii divinități htoniene, mai toate cu diverse funcții cosmogonice. Așa cum demonstrează exemplar Mircea Eliade în Tratat de istorie a religiilor, matricea cosmogonică a fost cea dintâi hierogamie cosmică: nunta dintre Cer și
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
vehiculate, în contextul în care banda desenată nu s-a bucurat de o apreciere deosebită pe scena românească (cu atât mai puțin din partea lumii universitare)"92. Are dreptate Gelu Teampău. Există în mentalul social româneasc (inclusiv universitar) suficiente și (ne)motivate rețineri privind acest subiect. Cu atât mai mult, apariția la o editură prestigioasă (Editura Institutul European din Iași) a unei asemenea cărți - foarte bine gândită și frumos scrisă - are șanse reale să provoace interesul publicului larg cultivat pentru subtilele legături
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
și de o tristă inactualitate. Ele au creat ,,societăți paralele" lumi complet străine ce coexistă printr-o tristă fatalitate a istoriei coloniale 184. Din aceste ,,societăți paralele" sau ,,lumi străine" musulmane se recrutează deseori fundamentaliștii religioși care cultivă violența extremă motivată și argumentată religios 185. În schimb, Marea Britanie a cultivat o politică multiculturală de alt tip. Conform acestui nou model de politică culturală, Anglia ,,a recunoscut toate comunitățile, dându-le dreptul de a se manifesta conform culturii și religiei lor în
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
nu ,,calitatea de imigranți sau cea de aparținători ai unei comunități devaforizate din Franța este definitorie pentru identitatea teroriștilor islamici francezi, ci calitatea lor de membri ai unei comunități de tip jihadist, constituită prin însăși adeziunea la practici ale violenței motivată religios" Sandu Frunză, Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor, editia a II-a revăzută și adăugită, f.e., 2015, p. 204. Nu este definitorie, dar este foarte importantă. 186 Claudia Postelnicu, ,,Eu sunt Charlie și Ahmed - câteva lecții și
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
patru rânduri, așezată în spațiul liber de sub dreptunghiul cu reprezentări, Prof. Dr. CRISTIAN D. POPESCU / DIRECTOR AL SPITALULUI / CLINIC DE RECUPERARE - IAȘI / 1993-2001. În cazul de față, asocierea numelui Prof. Dr. Cristian D. Popescu cu cel al instituției este perfect motivată din moment ce a conduso, în calitate de director, opt din cei trizeci de ani de existență ai acesteia. Aversul medaliei jubiliare a clinicii (fig. 35av) are în zona centrală o compoziție foarte sugestiva care poate fi receptata ca simbol al corpului uman divizat
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Peride, decanul Facultății de Medicină, Nicolae Culianu, rectorul Universității, Ștefan Emilian, arhitectul clădirii, George Bogdan, titularul catedrei de medicină legală, si Tache Ionescu, ministrul Instrucțiunii Publice de atunci;} {\footnote 6oa. Această placheta poate fi încadrată în categoria realizărilor medalistice personalizate motivat, întrucat evenimentul imortalizat pe ea rămâne legat de personalitatea rectorului de la acea dată. Inscripția, RECTOR / PROFESOR UNIVERSITAR DOCTOR / VASILE ASTĂRĂSTOAE, consemnează un fapt real și singular în medalistica instituțiilor de învățământ superior din Iași, si probabil nu numai de aici
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
se poate vorbi în termenii jurisdicției internaționale până în secolul XIV, neexistând documente interne care să o ateste, instaurarea ex abrupto a unui sistem politic după un model celebru era un deziderat greu de împlinit − chiar dacă, în condițiile istorice respective, puternic motivat. Problemele acestei asimilări (parțiale) a conceptului de putere răzbat și la nivelul imaginarului colectiv. Mai întâi, este vorba despre distanța/distanțele față de Bizanț (nu doar geografice) sau de filtrul țaratului bulgar - el însuși marcat de crize politice −, ci și de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
semene" - pomeniți des în Jitii, Minee și Sinaxare. Atitudinea exemplară a unora dintre domnii români, așa cum este ea mărturisită de realizările lor cultural-religioase și de textele istoriografice, a dus la analogia cu faptele marilor mărturisitori ai credinței, iar sacrificiul lor, motivat ideologic, a căpătat o valență sacră în imaginarul colectiv. Vocația eroică manifestată în spațiul vieții laice răspunde prin această alăturare hagiografiilor în care portretele de sfinți depășesc, prin dinamismul descrierii, canonul literar sau pe cel figurativ al picturii bizantine. Portretul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și agreat de toată lumea lui de egali. Recompensele - Părinții pot motiva intrinsec copilul, valorizând produsele sale: expunerea la vedere a unui desen, a unei jucării, a unei poezii. Recompensele mari îl vor face dependent de stimulentele externe și mai puțin motivat intrinsec. Recompensele care îl vor determina să repete performanța, să o depășească, să pună suflet în ceea ce face sunt cele mai eficiente. Lauda, aprecierile pozitive și încântarea la vederea produsului realizat de copil sunt întărir slabe care duc la motivarea
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
de scopurile acesteia - performanța sportivă: a. procesul de realizare a sarcinii are o importanță aparte, sarcina ( performanța) constituind ceea ce trebuie să facă echipa pentru a-și atinge scopul. În măsura în care îndeplinirea sarcinii apropie sportivii de scop, ei vor fi tot mai motivați să depună eforturi pentru realizarea ei; b. procesul de comunicare este inițiat și se desfășoară în strânsă legătură cu cel de realizare a sarcinii; c. cât privește procesele afective, este evident că atracția dintre membrii echipei constituie o condiție fundamentală
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
teste periodice - Viteza-teste periodice - Capacitate de lucru aerob-teste periodice Capacitate de lucru anaerob-teste periodice - Mobilitate - Rezistenta B) Cunoștințe tehnice - Experiența internaționala - Tactici ofensiveTactici defensive - Tactici de contraatac C) Caracteristici personale - Axat pe nevoia de a marca - Încrezător - Calități de lider - Motivat - Decis - Muncitor - Jucător de echipa - Plăcerea de a se antrena 2.6 Specificul procesului de instruire, educare și pregătire în jocul de polo Antrenamentul constă în repetarea sistematică a execuției unor exerciții. În cazul antrenamentului sportiv, acest lucru este făcut
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
ardoare să intre pe teren și să se angajeze în luptă. Dacă sportivul crede cu adevărat că va izbândi, el va fi motivat să muncească mai mult pentru a obține succesul așteptat. În concluzie, un sportiv eficient este un sportiv motivat. I.8.8. Motivația și încrederea în sine Încrederea în sine și motivația nu sunt sinonime, dar se află în relație directă. Astfel, s-a observat că sportivii puternic motivați tind să devină foarte încrezători în abilitățile lor. Trebuie făcută
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
succesul așteptat. În concluzie, un sportiv eficient este un sportiv motivat. I.8.8. Motivația și încrederea în sine Încrederea în sine și motivația nu sunt sinonime, dar se află în relație directă. Astfel, s-a observat că sportivii puternic motivați tind să devină foarte încrezători în abilitățile lor. Trebuie făcută însă distincția între încrederea în sine globală și încrederea în sine raportată la situații specifice. Încrederea în sine globală este mai mult o trăsătură de personalitate. De exemplu, un individ
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
necunoscut (1957), Steaua magilor (1957) și Linia vieții (1958), V. își asumă ambiția (și riscurile) epicii de proporții. Timpul narațiunii se întinde pe durata unei jumătăți de secol, între 1907 și 1957, și aduce în prim-plan, fără convergențe plauzibil motivate, două familii: una mic-burgheză, Varlam, alta țărănească, în frunte cu Florea Gh. Iovan, fiul unui răzvrătit împușcat în răscoală. Ponderea covârșitoare o are povestea primei familii. Câteva personaje rețin atenția. Între ele Victor Varlam, plutonier major de jandarmi, concomitent individualizat
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
contribuții de valoare inegală, V. dând dovadă de multă însuflețire și de mai puțin spirit critic. Generos editor al scrierilor literare transilvănene, pe care le judeca prin prisma etico-națională, el va considera multă vreme apologia mai eficientă decât critica severă, motivată exclusiv de rațiuni estetice. La concursurile literare inițiate recomandă îndeosebi inspirația istorică și populară, îndemn oportun, dar prea general. De la început ține la conlucrarea cu oamenii de cultură din toate provinciile românești și aduce bune servicii interesului pentru lectura în
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
balanței avantaje-costuri se poate gândi la alte alternative, mai interesante. Rupturile ce pot apare astfel între manageri și firmă se constituie în surse de instabilitate pentru aceasta din urmă. motivații profesionale. Odată ce și-a declarat adeziunea față de firmă, managerul devine motivat de considerații organizaționale; el își împropriază oarecum obiectivele firmei. Unele motivații personale îl pot totuși influența. Aceste motivații personale explică de ce agenți având același rol sau roluri asemănătoare în întreprindere au uneori comportamente diferite. Ansamblul de decizii luate în organizație
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
suferă o a doua criză, numită criză de autonomie. • faza a III-a: creștere prin delegare. Această etapă corespunde unei implantări reușite a unei structuri descentralizate, caracterizată prin delegările de responsabilitate sau prin crearea centrelor de profit. Responsabilii devin mai motivați și întreprinderea își recapătă dinamismul. Ea cucerește noi piețe și lansează noi produse. A treia criză apare atunci când conducerea încearcă dificultăți în coordonarea ansamblului de unități autonome care par a-și urmări propriile interese în locul celor ale întreprinderii (criză de
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
este refuzul său de a fi parte a „sistemului artelor, legilor și obiceiurilor” care constituie forța motrice a balanței puterii și care ar face posibilă o reală destindere. Dacă Uniunea Sovietică ar face parte dintr-un astfel de sistem, preocuparea motivată politic în legătură cu cât de autocratic și despotic este guvernul său nu ar mai fi necesară. Dar atât timp cât Uniunea Sovietică rămâne în afara unui astfel de sistem, în cel mai bun caz fiindu-i indiferentă și în cel mai rău caz ostilă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Aceasta situație decurge atât din argumente potențiale experimentale și din cele teoretice, cât mai ales din faptul că au fost corelate într-o construcție integratoare coerentă încă din anul 2004 [teoria cunoașterii senzoriale/extrasenzorialBotez-Donțu, 2004], iar tocmai unui atare exercițiu motivat cognitiv i se subordonează întreaga lucrare de față, concepută din perspectiva unei discipline de mare forță explicativă și teoretică ori practic aplicativă: pulstonica neuroștiință fundamentală ce astfel și-a propus să racordeze teoria și tehnologia (bio)laserilor la domeniul complex
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
organizațiile viitorului își vor modifica structura în funcție de tipul de decizie care trebuie luat” (Argyris, 1970, p. 195). De asemenea, nu se cunoaște foarte exact dacă structurile piramidale reduc motivația și satisfacția subordonaților, cresc nivelul stresului acestora sau, dimpotrivă, persoanele insuficient motivate caută astfel de structuri pentru a se simți protejate de regulile pe care ele se bazează. 3.3.2. Structurile funcționale În cazul acestor structuri, accentul se deplasează de la poziția ocupată de individ la funcția sau operația pe care acesta
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care impune o serie de roluri. Iată cum relația de schimb interpersonal între fiecare membru al organizației și șeful său direct devine esențială. Pe scurt, teoria postulează următoarele idei: # - liderul trebuie să identifice acei membri ai grupului care sunt capabili, motivați, dedicați scopurilor organizației, cu un grad sporit de autonomie; - indivizii care dețin aceste caracteristici constituie ceea ce se numește in‑group (acestora liderul le acordă o mai mare libertate de mișcare) spre deosebire de ceilalți, numiți out‑group (cu care liderii lucreează mai
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
al deciziei. Premisele modelului Am pornit de la ideea că ceea ce declanșează și susține întregul proces decizional sunt mecanismele motivaționale. În acest context am considerat că încercarea întreprinsă de March și Simon de a construi un model psihologic al comportamentului adaptativ motivat merită toată atenția. Cei doi autori propun o schemă generală a cestui tip de comportament pe care o prezentăm în figura 13.4. Fig. 13.4 - Schema comportamentului adaptativ motivat Schema conține în ea și o serie de ipoteze cum
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]