57,196 matches
-
nr. 1384 din 15 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Toamna se frânge speranță de periplu în natură, pentru un ciclu de viață cu rodire în cultură. Peste zare se așterne a tristeței nostalgie, când din Cer, ploaie se cerne de la munte la câmpie. Natura îngălbenită intră în melancolie. Că viața e răstignită în a morții veșnicie. În întunericul ceții stinsă-i raza fericirii. Numai în copacul vieții a rămas floarea iubirii! Să ducă în primăvară, speranța vieții de mâine. Iubirea de-a
RENAŞTEREA SPERANŢEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383690_a_385019]
-
Autorului Am încercat să scriu luminos, sub influența unui înger, Nu a mers, voi redeveni Maldoror, știți voi cum vine chestia, Veneam și capul meu era ținta , am simțit o ușurare când l-au tăiat, Fluxul magnetic încetează, sângele inundă munții imaginari, Dumnezeu privește cu coada ochiului, liberum arbiter, Acceptă, spune iubita, draga de ea, acceptă, accept, ei și? M-am trezit lac de sudoare. Cineva privea o eclipsă. Capul meu se plimba pe cer, l-am chemat bătând din palme
TRĂDAREA TRĂDĂRII de BORIS MEHR în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383688_a_385017]
-
neprihănite, asemeni Preacuvioasei, rugăciune-și fac smerite. Slăvind prăznuirea Sfintei. Locuitori de la sate țin post și spun rugăciune, pentru belșug în bucate, de legume-n an ce vine. Stânile sunt destrămate, când bruma toamnei s-a lăsat. Iar oile de la munte se-aduc la șes, pentru iernat. Când ele dorm adunate din ajun spre sărbătoare, prevestesc zăpezi bogate și iarnă asupritoare. Iar dacă dorm răsfirate, o iarnă blândă prevestesc. Când vechi ritual străbate din mental comun, strămoșesc. Cum e vremea de
PRĂZNUIREA CUVIOASEI PARASCHEVA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383696_a_385025]
-
poemul meu încă nescris Cuvintele de duh le țin ascunse, De un vârtej să nu îmi fie smulse Și în hohote de lacrimi plânse. Tu ești venit din alte emisfere Sortit să-mi dai lumină și putere, Desparți în două muntele de mare Când țipătul tăcerii rău mă doare. foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Tu ești / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1381, Anul IV, 12 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate
TU EŞTI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383712_a_385041]
-
oamenilor, cu timp și fără timp, ziua și noaptea, dimineață, la amiază și seara, în altarul și la amvonul Bisericii, la catedra școlii teologice, în amfiteatrul universității, în paraclisul mănăstirii, în curtea Bisericii, în sala de sport a tinerilor, pe muntele fericilor, în valea plângerii sau pe dealul golgotei; peste tot și întotdeauna, la fel de râvnitor, la fel de cuminte și înțelept, același blând povățuitor și autentic îndrumător, pastoral, rugător, cald ascultător și îndelung răbdător, constant misionar și fidel mărturisitor al Dumnezeiștilor Scripturi și
DUHOVNICESC AL PĂRINTELUI ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT DR. ANDREI ANDREICUŢ AL CLUJULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383635_a_384964]
-
arzânde. Peste brume Am alergat desculță. Am fugit Și-nspre lumină și-nspre întuneric, Și-nspre apus și înspre răsărit. Prin vălul ceții diafan, eteric Sau prin cuprinsul gândului trudit Mi-am desenat cărări de întâmplare. Și-n cuib de disperare-am ațipit! Munți am mutat. Și-am răsturnat și-o mare Da’-n nicio zare nu te-am mai găsit! În tălpi am iarăși spini de resemnare Îmi e atât de frig și-am obosit M-ai blestemat cu-această căutare Ce niciodată
CĂUTĂRI ARZÂNDE de AURA POPA în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383740_a_385069]
-
vrea să se mărite... Toată ziuă îmi vorbește, doar de ea, mă prăpădește; Recunosc, și mie-mi place cum arată, e belea, dar e prea băgată-n ițe în poveștile cu soare și cu el tot face fițe ba la munte, ba la mare. Cred că ați ghicit pe cine așteaptă în orice gară; Doamne, ce mult o iubește, și ea nu-i decăt... o vară!... Referință Bibliografică: De o vară ( din ciclul ,, Bădiță”) / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DE O VARĂ ( DIN CICLUL ,, BĂDIŢĂ”) de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383733_a_385062]
-
din adânc de istorie, ca niște drumuri care se despart, se adună și iar se împrăștie în cele patru zări, dar capătul lor trebuie căutat acolo, în timpuri imemoriale, cănd dealul trebuie să se înfrățească firesc cu râul, pădurea cu muntele și șesul, într-o permanentă căutare, din care s-a născut așezarea ce mai tarziu va deveni Podgoria Voievodala a Banilor Craiovei” Bineînțeles că nu se putea să lipsească „Povetea numelui” (cap. 2) Între „legendă și adevăr”, autorul citează toate
TEODOR BARBU DRĂGĂŞANI ÎNTRE LEGENDĂ ŞI ADEVĂR , CRONICĂ DE PROF. D. PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383726_a_385055]
-
șopot de spirit, un vis, o dragoste, un dor, un plâns, un surâs, un strigăt, o rugăciune... Cine a mai cântat atât de răscolitor despre părinți, ca Ștefan Hrușcă?! „Rugă pentru părinți” e cântecul care ar sparge un piept de munte morocănos, l-ar străpunge dintr-o parte în alta, ar destrăma o cortină a nepăsării, învechite peste memorie și ar coborî o grindină de plâns din dorul, dragostea și mila de părinți! „Rugă pentru părinți” e cântecul care neprimind răspuns
ŞTEFAN HRUŞCĂ. VOCEA, STRUNA ŞI GRAIUL ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383748_a_385077]
-
bunicilor. Se bucura de darurile naturii: iarba verde plină de flori multicolore, soarele care lumina întinderile pajiștilor, agrișele din grădină, tufele de căpșune. Dar, la fel de mult, îi plăcea să urce mai sus de casă, de unde se vedeau alte case de pe munte. De acolo, privea întinderea aceea tihnită de pajiști, cerul senin de deasupra, fluturii care zburau cu miile pe deasupra câmpului necosit. Începeau să răsară în mintea ei cele mai romantice gânduri, doruri îndepărtate. Casa, bunicii, oile, văcuța, erau lucruri reale, atât
POVESTE CU VEVERIŢE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383716_a_385045]
-
acestei minunate zone . Vino în prag de vară ! Verdele sănătos s-a instalat total Și aici verdele rămâne verde timp îndelungat, în Bucovina! Soarele a învățat să drămuiască razele, să mângâie doar frunza, să dea putere clorofilei să domine pe munți, văi și dealuri. Să-și joace raza fierbinte în răceala apelor repezi de munte. Iar florilor ? Multiplelor flori ? Raza de soare râde fericită ! Se joacă cu roșul fierbinte inventat de el, cu galbenul frate,cu vișiniul elegant, cu rozul celest
LAA POARTA NORDULUI DE RĂSĂRIT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383745_a_385074]
-
Și aici verdele rămâne verde timp îndelungat, în Bucovina! Soarele a învățat să drămuiască razele, să mângâie doar frunza, să dea putere clorofilei să domine pe munți, văi și dealuri. Să-și joace raza fierbinte în răceala apelor repezi de munte. Iar florilor ? Multiplelor flori ? Raza de soare râde fericită ! Se joacă cu roșul fierbinte inventat de el, cu galbenul frate,cu vișiniul elegant, cu rozul celest, cu movul rece. Albul Mănăstirilor- Temple, ale Sfinților supremi, strălucește, întărit de raza de
LAA POARTA NORDULUI DE RĂSĂRIT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383745_a_385074]
-
bucăți rupte din trupul ei! Hei, Soare ! Încălzește oasele vitejilor ! Tu soare ! Dă putere ochilor albaștri, verzi, căprui și blondului păr - arămiu, să zburde iară ! Să prindă putere ! Să cânte un nou Porumbescu și Enescu ! Să colinde iară pe dealuri, munți și văi, poezia lui Eminescu ! Să revină la viață și să trăiască în veci, Labiș cu a lui Căprioară ! Și stă și așteaptă la poarta țării, frumoasa Bucovină, cu oameni harnici, strălucind de inteligență, de inventivitate. Voi munților ! Strigați voi
LAA POARTA NORDULUI DE RĂSĂRIT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383745_a_385074]
-
pe dealuri, munți și văi, poezia lui Eminescu ! Să revină la viață și să trăiască în veci, Labiș cu a lui Căprioară ! Și stă și așteaptă la poarta țării, frumoasa Bucovină, cu oameni harnici, strălucind de inteligență, de inventivitate. Voi munților ! Strigați voi țării ! Ne-ați răpit și bruma de industrie , de posibilitatea de a câștiga un ban cinstit A ajuns Bucovina să fie bănuită de trafic de țigări ? Doar atât poate fruntea țării ? Că, aici în Bucovina, suntem poarta de
LAA POARTA NORDULUI DE RĂSĂRIT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383745_a_385074]
-
Dumi Nedelcu, revista “Realitatea”, Galați, iunie 2000) și așa cum avea să-i scrie într-un text emoționant scriitorul Doru Moțoc, Ștefan Dumitrescu este mai întâi de toate un mare poet : „Ai scris o carte de poezie de dragoste absolut excepțională („MUNTELE ÎNCĂRCAT DE DRAGOSTE”. Editura Marea Neagră”). E tot ce am citit mai frumos si mai nobil în ultimii ani, când poezia noastră a fost sufocată de un val de lături și pornografie abjectă. Faptul ca tu mai ții încă steagul sus
INVITAŢIE LA LANSAREA CĂRŢILOR SCRIITORULUI ŞTEFAN DUMITRESCU de BIROUL DE VIITOROLOGIE BUCUREŞTI în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383695_a_385024]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > AL FLORIN ȚENE - ION ȘI IOAN - ÎNȚELEPȚII DIN TRANSALPINA Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1344 din 05 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului În primăvară, când muntele mai purta pecetea zăpezii și firicele de apă se revărsau în văile unde iarba mijea a verde, Ion fiul lui Ionescu din Ionești, cioban cunoscut de pe valea Oltului a luat hotărârea să treacă dincolo, în Ardeal, cu cele zece oițe
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
cunoscut de pe valea Oltului a luat hotărârea să treacă dincolo, în Ardeal, cu cele zece oițe țurcane gestante. Atâtea îi mai rămaseseră după inundații. Pleca să-și caute o nevastă harnică și bună de făcut copii. „Numai bine, până trec muntele, oile mele vor făta și cu banii luați pe jumătatea de miei voi putea face nuntă“, gândea Ion, luând drumul Brezoiului, mergând agale în urma oilor. „Am s-o învăț să-mi facă fasole bătută, frecată cu usturoi!” medita bărbatul lovind
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
gândea Ioan din Ioancău, am ales pe cel care nu l-am încercat până acum!”. Urca alene și cu răbdare pe drumul ce ducea către vârful Urdele. Abandonase de mult șoseaua asfaltată, și își conducea oile pe o potecă de munte, folosită de ciobani. Cizmele din piele de bou lăsau în urmă adânciturile tocurilor ce se umpleau imediat cu apa mustind în iarba de pe potecă. Se simțea liber, el cu cerul și oile lui. „Mă simt slobod, eu și Dumnezeu, dar
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
a învățat să schieze, cât de frumos a fost în Bucegi. — La revedere, Ștefan, îi spuse Ovidiu. Nu-ți face griji, tata e bine și dacă mama îmi dă voie, voi veni din nou în următoarea vacanță. Acolo sus, la munte, va fi încă zăpadă. Dar acum ațipise. Orele de somn au fost prea puțin l-a doborât și căldura din mașină. Sărutul de despărțire este cel mai dureros. Cand ființă iubita pleacă de lângă tine se oprește ceasul, timpul curge încet
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383746_a_385075]
-
mării, ca și tine La fel îmi e necunoscut, Minuni în sufletu-i ascunde, De-aș fi putut să-not le-aș fi știut. Profundul tău, eu nu îl știu, S-ajung în adâncimi n-am învățat Și chiar și munte de-ai fi fost De teamă de-nălțimi n-aș fi urcat. Tu ești ca un profund de mare Și-ai să rămâi de mine nevăzut, Nebănuite taine îmi ascunzi, Nicicând de mine n-ai să fii știut. Câteodată-mi
NU AM REUȘIT de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383773_a_385102]
-
de-nălțimi n-aș fi urcat. Tu ești ca un profund de mare Și-ai să rămâi de mine nevăzut, Nebănuite taine îmi ascunzi, Nicicând de mine n-ai să fii știut. Câteodată-mi ești prea-nalt, Ești ca un munte pân' la cer, Neajungând chipul să-ți văd , Nici taina să ți-o știu, nu sper. Sunt înălțimi ce mă-nfioară Și profunzimi ce m-au ucis Și taine ce m-au stors de lacrimi, Ești, tu, acel ce m-ai
NU AM REUȘIT de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383773_a_385102]
-
să primesc un telefon de la Miruna, care își reluase activitatea la bancă și avea mult de lucru, așa că abia seara sau la sfârșit de săptămână mă suna. Puneam la cale împreună noi concedii, pe care să le petrecem undeva, la munte, la jumătatea drumului dintre orașele noastre. Nu ne gândeam la ce ne va rezerva viitorul. Oricum, eu eram sceptic, nu speram într-o finalizare fericită, deși ne-am simțit bine împreună și doream să continuăm. Numai că, odată cu scurgerea timpului
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383732_a_385061]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > FLUVIUL Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 2064 din 25 august 2016 Toate Articolele Autorului Curgi de milenii, impetuos etalând frumusețea Treci printre munți fabuloși, dealuri roditoare, Poieni locuite de zâne ce nu cunosc bătrânețea, Apoi, mlădios prin câmpii-bucuria raiului-sub soare. Primitor, deschizi malurile apelor curgătoare În ape ți se joacă - mici și mari-pești argintii Pe margini - minunate șiraguri, vesele izvoare Prin clipocit răspunzi
FLUVIUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383768_a_385097]
-
cuvinte- „Versurile tale aduc alinare”, Altă bucurie un poet nu are! POEM PENTRU ATUNCI... Nici ceasul nu mai bate uniform, Sunt obosit, lăsați-mă să dorm, E-atâta iarbă verde-n jurul meu! Ciocanul bate lacom pe ileu... Acolo-n Munți, la vremea potrivită Să-mi fie umbra vieții răstignită Pe crucea unui Dor bătută-n cuie, O suferință mai frumoasă nu e! Pe văi și peste dealurile mele Să pască-n pace turmele de stele, Eu să le fiu păstorul
POEME DIN MAI de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383739_a_385068]
-
poetului, lăsându-se auzită în cuvânt! Ea vine de peste tot, mai ales din lucrurile mărunte și e Una Singură! De la facerea lumii și Dumnezeu a iubit simplitatea. „Să fie lumină”! „Să nu fie omul singur!” Ce minunat poem! DOR DE MUNTE... Mi-e dor de Munte, strașnic Dor! Precum fântânii de izvor, Să-mi reazem ochii arși de vânt Acolo sus pe-altarul sfânt Și să mă rog fără popas Cu bucuria vieții-n glas Acelui Dumnezeu ce-L știu Mult
POEME DIN MAI de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383739_a_385068]