2,945 matches
-
în octave și având în introducere o dedicație în proză (către femeia iubită, Fiammetta) și un sonet (nel quale si contiene uno argomento generale a tutto il libro 728), iar în excipit două sonete (unul prin care o roagă pe muză să încredințeze opera iubitei sale, altul prin care muza îi răspunde și se dă o explicație a titlului operei). Poemul debutează prin a ne înfățișa biruința reputată de Tezeu asupra amazoanelor, precum și căsătoria sa cu regina acestora, Ipolita. Cuceritorul îl
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
proză (către femeia iubită, Fiammetta) și un sonet (nel quale si contiene uno argomento generale a tutto il libro 728), iar în excipit două sonete (unul prin care o roagă pe muză să încredințeze opera iubitei sale, altul prin care muza îi răspunde și se dă o explicație a titlului operei). Poemul debutează prin a ne înfățișa biruința reputată de Tezeu asupra amazoanelor, precum și căsătoria sa cu regina acestora, Ipolita. Cuceritorul îl învinge apoi pe Creon, în Teba, și ia prizonieri
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ale cărui sentimente au fost, de asemenea, înșelate, deoarece mărturisește în introducerea cărții 949 că a fost dezamăgit de iubita sa. Afirmă că, deși alți poeți îi invocă pe Zeus sau Apollo, și chiar el obișnuia să le ceară inspirația muzelor în creația sa poetică, acum însă o menționează pe doamna inimii sale, singura inspiratoare a artei proprii. Sunt ecouri numeroase din poezia Dulcelui Stil Nou sau a lui Dante. „În versurile sale introductive Boccaccio invocă <<lumina fermecătoare a frumoșilor ochi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
vaste, retragerea în spații liniștite, evitarea josnicelor ademeniri ale femeilor. Cât de departe sunt aceste sfaturi de cele pe care naratorul boccaccesc le făcea în Introducerea zilei a patra a Decameronului se poate constata cu ușurință: femeile nu mai sunt muze, surse de inspirație, generatoare de sentimente nobile. Dragostea devine pentru fostul soț al văduvei un sentiment destinat în exclusivitate celor tineri și neinițiați, senectuții îi corespunde mai bine studiul, preocupările scolastice. Importanța investigării literaturii, chiar și a celei păgâne, este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Divine Art of Poesy a apărut în 1584, urmată, în 1591, de His Majesties Poetical Exercises at Vacant Hours.„în prima carte, Iacob a introdus câteva traduceri proprii din Du Bartas, în a cărui lucrare, intitulată Uranie, o transformă pe muza Urania într-un personaj reprezentându-l pe Sfântul Duh, idee care îl atrăgea pe Iacob, deoarece credea că se putea folosi de poezie pentru propagarea ideilor sale religioase și politice.“ (trad. n.). Între anii 1597 și 1598, regele Iacob a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
sunt făcute pe un ton special, mistic și cald, pentru că între Delfin și bătrânul profet era o legătura specială. În ziua nașterii copilului, bătrânul împlinea șaptezeci de ani. Tonul profețiilor este asemănător stilului folosit de Virgil în Bucolicele:„Fie ca muzele care l-au hrănit pe Virgil să-mi ridice de pe umeri bătrânețea și să-mi redea tinerețea. Trebuie să intonez multe cântece. Iată că revine domnia lui Saturn; iată că o nouă generație descinde din înaltul cerurilor, așa cum au prezis
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Nu urmărea decât un singur țel, acela de a construi un paradis, dedicat gloriei numelui său. Castelul era o alegorie mitologică, centrată pe preamărirea lui Fouquet: sculpturile care îl înfățișau pe Hercule simbolizau puterea sa, Apollo înțelepciunea și bunul gust, Muzele aminteau de loialitatea față de rege. O cameră ovală se deschidea către grădinile maiestuoase. Deși era prima realizare de proporții a lui Le Nôtre, acesta se întrecuse pe sine, reușind să creeze prima grădină franceză care producea iluzia optică a unui
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
amestecă printre curtenii săi. În onoarea sa, Neptun varsă și împrăștie ape care se întretaie în aer în arcuri strălucitoare. Apolo, simbolul său preferat, prezidează peste această lume fermecată, în chip de zeu al luminii și sursă de inspirație pentru muze; soarele zeului pare să pălească în fața soarelui marelui rege. Natura și arta, se combină pentru a celebra gloria suveranului printr-o osana perpetuă. Tot ceea ce generații de regi au acumulat ca picturi, statui și mobilier este distribuită ca simplă mobilă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
CPP, .CSS, .DOC, .GIF, .HTA, .HTM, .HTML, .INI, .JPEG, .JS, .JSE, .MP2, .MP3, .MPEG, .MPG, .QT, .PSD, .SCT, .SWD, .TXT, .VBE, .VBS, .WAV, .WRI, .WSH și .XLS. Conținutul acestor fișiere este înlocuit cu codul-sursă al viermelui (de exemplu, ia fișierul muza.mp3 și creează un nou fișier muza.mp3.vbs, conținând codul virusului LoveLetter); • câteva variante ale acestui cod încearcă să descarce de pe web un program cal troian pentru a intra în posesia parolelor. Lucky: • este un simplu virus VBS care
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
INI, .JPEG, .JS, .JSE, .MP2, .MP3, .MPEG, .MPG, .QT, .PSD, .SCT, .SWD, .TXT, .VBE, .VBS, .WAV, .WRI, .WSH și .XLS. Conținutul acestor fișiere este înlocuit cu codul-sursă al viermelui (de exemplu, ia fișierul muza.mp3 și creează un nou fișier muza.mp3.vbs, conținând codul virusului LoveLetter); • câteva variante ale acestui cod încearcă să descarce de pe web un program cal troian pentru a intra în posesia parolelor. Lucky: • este un simplu virus VBS care, atunci când este executat, suprascrie toate fișierele din
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Cicerone Mucenic. Iată ”un joc” epigramistico - epitafic prilejuit „că G. Nedelea a publicat în „Scrisul nostru” un rondel în care spune: „Cuprinde‐ mă în brațe tare și strânge‐ mă cât poți, cât vrei” : Aici zace G. Nedelea Rondelist fără noroc, Muza lui l‐a strâns în brațe Și l‐ a omorât pe loc. (epitaf) Ești visul lui și ești himera Ce‐ adesea în rondele‐apare; Să nu‐l cuprinzi în mâini prea tare C‐ai să‐ i boțești ... lavaliera! 100 (epigramă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Profesionale a Scriitorilor Români, chiar dacă unii uită să o spună... mai ales la aniversă ri. * România Mare România Mare, organ patriotic cu ilustrațiuni de actualitate -Tribună liberă și independentă - director proprietar D. Urzică, Redacția București, pasajul Solacolo, Administrația Bârlad, str. Muzelor nr. 10, cu mențiunea: „orice corespondență în ziar se va trimite pe viitor la Administrație, redacția din 158 București ocupându‐se numai de adunarea materialelor de la scriitorii din capitală.” Anul 1 de apariție a ziarului : 1917. Tipografia C.D. Lupașcu - Bârlad
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
poezie, după 1898, când era școlar. Viitorul autor al volumelor Din viața țărănească, Gr.N. Couatu, editat la „Minerva", semna și el în Vocea Tutovei, ca și casierul Grigore Stamatescu, care se ocupa de o rubrică specială intitulată „Momente de distracție": „Muza bârlădeană", cum semnase și la Paloda. Biblioteca municipală din Bârlad deține numere ale ziarului din anii 1906, 1907, 1908, 1941, 1942 și 1943. În „Vocea Tutovei” nr.32 din 17 octombrie 1904, George Tutoveanu face următoarea profesie de credință: „La
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Cât Iago-și țese, pe ascuns, cabala Toți asasinii ies basma curată Și cauzele tot (toate) sunt pierdute Iar caii Apocalipsei rup zăbala. Poezia îl recomandă iar susținerile sunt ale multora... Poezie de suflet creează și Ion Văduva prezent în Cetatea muzelor de la „Visătorii” cu „Ella”: Să-ți spun că te iubesc? Ar fi banal. Să-ți spun că te doresc? Ar fi normal. Și, câte aș mai vrea să-ți spun Dac-aș putea!? Din inimă, simt că aș vrea Să
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Repere bibliografice: Tania Radu, Esopismul discreției, LAI, 1995, 19 iunie; Mircea Anghelescu, Neobositul Don Miguel, LCF, 1995, 44; Z. Ornea, O prietenie amoroasă, RL, 1995, 46; George Munteanu, Mutații ale „orizontului de așteptare”, LCF, 1996, 23; Gheorghe Grigurcu, Poetul și Muza, RL, 1996, 34; Emil Manu, Domnița „nebănuitelor trepte”, ALA, 1996, 333; Iulia Popovici, Ionesco par lui-même, RL, 2003, 17. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286257_a_287586]
-
tine și-ți va da ție putere de pricepere, ca să le mărturisești acestea toate bisericilor Mele, spre mai mare folos tuturor limbilor. Urcînd în Paradis Dante realizează că în lucrarea sa pe mai departe are nevoie nu doar de ajutorul muzelor ci și de-al Beatricei: "O culme pîn-aicea din Parnas/ mi-ajunse; dar cu amîndouă, iacă,/ am a intra-n arena ce-a rămas". Dulcile lumini (ochii Beatricei) sînt călăuza prin Cerurile Paradisului. Din Paradisul Terestru - ultima platformă a Purgatoriului
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a-și comunica gîndurile și sentimentele. Eseistul precizează: Conștiința scrisului începe, la el, printr-o conștiință a impreciziei limbajului". Eseul lui Eugen Simion este totodată și o istorie a nașterii și dezvoltării, a creșterii și consolidării conștiinței scriitoricești la întemeietori. "Muză - zice Ienăchiță Văcărescu, în cunoscuta sa Gramatică - putere dă, mă rog, la graiurile mele/ Zi-mi, cum să-ncep? În ce fel s-arăt gîndirea mea prin ele?" (apud Eugen Simion). Imperfecțiunea limbajului este, în fapt, piatra de încercare ce
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
lumea concretului, fapt curios la un spirit care vrea săi îndrepte răul social. Poemul este, de regulă, o lungă demonstrație, o acumulare orizontală de abstracțiuni întărite cu alte abstracțiuni. Poemul este deliberat ținut aproape de pămînt ("Astfel de nalte sujeturi pentru muza mea nu sînt/ Pîn-a nu zbura în ceruri, ea se cearcă pe pămînt"), într-un mers lin, la pas, în ritmul și cu spiritul de circumspecție al unei inspecțiuni teritoriale. Muza nu zboară deloc, degeaba spune poetul că muza este
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
deliberat ținut aproape de pămînt ("Astfel de nalte sujeturi pentru muza mea nu sînt/ Pîn-a nu zbura în ceruri, ea se cearcă pe pămînt"), într-un mers lin, la pas, în ritmul și cu spiritul de circumspecție al unei inspecțiuni teritoriale. Muza nu zboară deloc, degeaba spune poetul că muza este stăpînită, aici, pe pămînt "pîn-a nu zbura la ceruri": muza nu se avîntă niciodată spre necunoscutul înălțimilor. Cerul, stelele, îngerii, cînd apar din cînd în cînd în versuri, sînt pure convenții
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pentru muza mea nu sînt/ Pîn-a nu zbura în ceruri, ea se cearcă pe pămînt"), într-un mers lin, la pas, în ritmul și cu spiritul de circumspecție al unei inspecțiuni teritoriale. Muza nu zboară deloc, degeaba spune poetul că muza este stăpînită, aici, pe pămînt "pîn-a nu zbura la ceruri": muza nu se avîntă niciodată spre necunoscutul înălțimilor. Cerul, stelele, îngerii, cînd apar din cînd în cînd în versuri, sînt pure convenții literare. Muzicalitatea versurilor le face uneori (observă G.
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
se cearcă pe pămînt"), într-un mers lin, la pas, în ritmul și cu spiritul de circumspecție al unei inspecțiuni teritoriale. Muza nu zboară deloc, degeaba spune poetul că muza este stăpînită, aici, pe pămînt "pîn-a nu zbura la ceruri": muza nu se avîntă niciodată spre necunoscutul înălțimilor. Cerul, stelele, îngerii, cînd apar din cînd în cînd în versuri, sînt pure convenții literare. Muzicalitatea versurilor le face uneori (observă G. Călinescu) grandioase". Prin Heliade Rădulescu, dar mai puternic prin Grigore Alexandrescu
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
inițiator al colecției „Biblioteca teatrală”, vicepreședinte și președinte al secției literare în cadrul Astrei. În 1902 este ales membru corespondent al Academiei Române. Fără să fie deosebit de rodnic, scrisul lui O. ilustrează o anumită etapă a literaturii din Transilvania. După ce debutase în „Muza”, revista-manuscris a Seminarului Teologic din Sibiu, colaborează la „Telegraful român”, „Noua bibliotecă română”,„Familia”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Foaia ilustrată”, „Transilvania”, „Gazeta Transilvaniei”, „Vatra”, „Drapelul” (Lugoj), „Românul” (Arad) ș.a. Sub semnătura Gil, a publicat traduceri din Jules Verne, F.M. Dostoievski, L.N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288538_a_289867]
-
naivă (lucrarea "Munca pe teren"Ă; participare la Expoziția Națională de Artă Naivă, Pitești;2000: participă la Salonul de Primăvară al Artei Naive, Centrul Internațional de Cultură și Arte “George Apostu” de la Bacău; premiul II pentru lucrarea naivă "Pictorul și muza" la Salonul de Primăvară al Asociației Artiștilor Plastici, Iași; participă la Salonul Național de Artă Naivă din Bacău; obține premiul I pentru lucrarea naivă "Obositul" la Salonul de Toamnă al Asociației Artiștilor Plastici, Iași; participă la Salonul Național de Artă
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
unei vocale inițiale: prinde aprinde; * adăugarea unei vocale mediane: crunt cărunt; * adăugarea unei vocale finale: ar are/ Aro; * adăugarea unei consoane inițiale: astronomie gastronomie; * adăugarea unei consoane mediane: ruină rutină; * adăugarea unei consoane finale: ar arc/ ars; * dublarea unei vocale: muze muzee; * repetarea unei vocale: cant canat; * interschimbarea unor sunete: perfect prefect. (e) Polisemia caracterizează unitățile lexicale care, contextual, actualizează sensuri diferite 77; unitățile lexicale multifațetate la nivelul conținutului (unei singure forme îi corespund mai multe sensuri) sunt numite, în literatura
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de ani de când știm) cine va răspunde. Conștient de rătăcirile istoriei, constrânsă uneori să se retragă în rafturile bibliotecilor, poetul de ieri și de azi, cronicarul sentimentelor autentice și al paradoxurilor interioare nu uită că istoria își are propria muză, nu uită că istoria conjugă cel mai des verbul « a fi »la toate timpurile, dar rămâne fidel priorităților sale statornice, care, odată exprimate în acea Ars poetica atât de proprie poetului, vin către noi ajutându- ne să înțelegem mai ușor
Un cruciat al metaforelor. Omagiu poetului Daniel Corbu by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83588_a_84913]