2,943 matches
-
public neșterse nemulțumiri. Neascultătorii sfaturilor D-voastre, oricât în altele ei ar îi capabili, vor trebui a fi înlăturați fără cruțare. Spre a mă rezuma D-le Prefect, puneți-vă bine în gând că noi suntem pentru nație, iar nu nația pentru noi. Povățuiți-vă de principiul că toți trebuie să fie egali dinaintea legei și că dreptatea este a tuturor, fără osebire de partidă, opinie și poziție, fiți mai presus de toate nepărtinitori și fără patimi. Administrația nu trebuie să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
trecerea de pietoni și aud motoarele mașinilor hârâind puternic în fața lui, mă gândesc că, poate, carnivorele recunosc în bietul om un biciclist care le-a scăpat prima dată. La loc TELEcomanda Alex SAVITESCU De ce ne poate lua nayba-chul Suntem o nație de prostănaci și ne merităm soarta cu vârf și îndesat. Ce alt diagnostic i s-ar potrivi, oare, unui popor care digeră, zi și noapte, tot ce emană Gigi Becali pe la conferințe de presă? Cum să pui altă patalama „bobulației
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
care prin prezența voastră ați venit să faceți mai frumoasă această întrunire, ce este așa de frumoasă și așa de însemnată prin partea ei esențială. Și partea esențială sunteți voi, prea iubiții mei fii, voi gazetarii catolici din 45 de nații ale Europei și ale Americii, din 53 de ținuturi ale Asiei, Africei și ale Oceaniei, veniți să desfășurați steagurile voastre stindarde și arme ale adevărului aici unde, prin voința dumnezeiască, este veșnic vie și grăitoare învățătura adevărului"867. În continuarea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la prestația presei catolice românești la expoziția de la Vatican: "Cu părere de rău trebuie să recunoaștem că și noi românii de ambele rituri, și latini și orientali suntem destul de modest reprezentați. Și în realitate nu ne putem măsura cu acele nații catolice unde cultura și pana măiastră lucrează de sute de ani, unde și guvernele au contribuit la înjghebarea acestei mari manifestații culturale. Recunosc durerea ce ne copleșea la vederea deosebirii dintre pavilioanele noastre și alte vecine... Recunosc suntem mai departe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
concursul fraților catolici din vechiul regat, pentru ca să servească și intereselor lor, identice cu interesele catolicismului românesc, interese care, fără îndoială, nu gravitează întru nimic afară de granițele firești și naționale ale acestei țări, ci se confundă cu cele ale țării și nației române, iar pe de altă parte pentru ca numărul cititorilor lui să fie și mai mare, precum și pentru motivul ca sfera de interes și opiniile reprezentate și susținute de acest cotidian să poată fi considerate și de lumea externă din străinătate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
experimentul transoceanic, N. Iorga considera, în 1921, America drept „conștiința lumii întregi”, conchizând că „pe rând, în istoria lumii, deosebite neamuri au cuprins în ele conștiința lumii despre drepturile și datoriile fiecărei țări și fiecărui neam. Nu totdeauna au fost națiile cele mai mari, ci acelea care au știut să despartă în judecata lor interesele proprii de interesele omenirii și să gândească în clipele mari numai la acestea din urmă. Astăzi, după ce ochii oamenilor au privit în alte părți ca să vadă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și românești din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea și din veacul XX. încă din 1930, același N. Iorga, revenit la București după o vizită prin Statele Unite, declara că „mențin părerea că în America se poate vorbi de o nație americană, dar supt națiunea americană se văd încă națiunile celelalte. Sunt oameni foarte optimiști, cari-și închipuie că ele nu se vor mai vedea peste câtăva vreme [...]. Eu cred că secolul se va isprăvi și națiile deosebite vor fi încă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
poate vorbi de o nație americană, dar supt națiunea americană se văd încă națiunile celelalte. Sunt oameni foarte optimiști, cari-și închipuie că ele nu se vor mai vedea peste câtăva vreme [...]. Eu cred că secolul se va isprăvi și națiile deosebite vor fi încă vizibile în America”. După ce se întâlnise cu ei, marele intelectual român atrăgea atenția asupra faptului că „românii din America îmi păreau altfel înainte de a merge acolo, decât pe urmă. Este o legendă a românilor din America
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
slovacii, sârbii, balticii, polonezii, grecii etc. -, dispuneau de alte condiții ale emigrării. în România, emigrația nu beneficia de îndrumarea sau sprijinul statului, ci se reducea, la început, la o decizie personală. în plus, emigrarea reflectă sau este rezultatul educației unei nații, ea depinde de conștiința de sine, de încrederea în valorile ei civilizatoare, de vitalitatea ei, de aspirația către mai bine etc. Sedentarismul cvasifeudal al unei nații, deci teama sau refuzul de a emigra, a dispărut o dată cu progresul civilizației. Mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
început, la o decizie personală. în plus, emigrarea reflectă sau este rezultatul educației unei nații, ea depinde de conștiința de sine, de încrederea în valorile ei civilizatoare, de vitalitatea ei, de aspirația către mai bine etc. Sedentarismul cvasifeudal al unei nații, deci teama sau refuzul de a emigra, a dispărut o dată cu progresul civilizației. Mai mult decât atât, oficialitățile române au privit emigrația ca pe ceva negativ, descurajând-o și compromițând-o, nu din ignoranță sau oportunism, ci pentru că în a doua
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
compromițând-o, nu din ignoranță sau oportunism, ci pentru că în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, de pildă, națiunea română nu era încă formată. Apoi, românii erau îngrijorați de afluența unei imigrații care punea sub semnul întrebării viitorul nației lor. Nu în ultimul rând, desigur, ei nu erau pregătiți mental pentru a-și părăsi țara. De aceea, emigrația a rămas circumscrisă unei sfere individuale sau uneia de familie, sat sau zonă geografică. Emigrația română spre America nu a depășit
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
atunci care s-a păstrat și a putut fi publicat. Miriam Korber-Bercovici, autoarea cărții, a fost deportată în lagărele din Transnistria, împreună cu familia, la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, conform acelui plan al lui Hitler, de „curățare” a nației germane - pentru aceasta pregătind o rezervație de evrei în Siberia, înființând însă și lagărele de concentrare și exterminare din Germania -, și al lui Antonescu, care s-a limitat la Transnistria, pământul dăruit lui de către Hitler ca o recunoaștere a prieteniei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
trebuie să fim fermi într-o atitudine. Fiara aceasta nu se poate îmblânzi. Toți politicienii s'au folosit de ei pentru a se îmbogăți și a guverna. În realitate jidanii s'au folosit de netrebnici pentru a suge și distruge nația. Asta trebuie să o știe toți. Nu economicul primează în aceste momente ci viața națiunei însăși. Ea nu depinde de afacerile înfloritoare ale unora ci de victoria tuturor în contra Satanei. Și războiul în general și luptele dela Odessa în special
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
profeție s'a împlinit, căci legislațiile ulterioare au adâncit opera începută, chiar mai curând decât toate așteptările. În adevăr, C. La aceeași dată de 9 August 1940, și pe baza principiului că sângele românesc constituie un element principal de așezarea nației și a unității de rasă, s'a publicat Decretul-Lege No. 2651 din 8 August 1940 prin care s'au oprit căsătoriile între evrei și români de sânge 543. Decretul-Lege se referă la definiția evreului din Decretul anterior dar nu definește
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a unei nopți de iarnă, în care clar se vede doar semaforul, cu becul roșu aprins. Dan Popescu, galerist de la H’Art Gallery din București, explică: „Peisajele capătă o dimensiune simbolică subtilă, Roman prezentând propuneri de matrici stilistice corespunzătoare fiecărei nații. Vom avea perspectiva urbanțplonjată de tip Manhattan întrțo imagine surprinsă de Roman chiar de 4 iulie (SUA), sau peisajul domestic de iarnă compus pe un patinoar ce face referire la Brueghel (Olanda), sau spațiul agonal transformat în maidan în care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
abilități au nevoie de consiliere și că mediul școlar obișnuit nu poate satisface nevoile acestora. Observând că există o deosebire între dezvoltarea intelectuală și cea emoțională, a decla rat: „A avea intelectul unui adult și emoțiile unui copil, în combi nație cu un corp de copil, înseamnă a te confrunta cu anumite difi cultăți (1942)”. În anii ’50 s-a acordat o atenție sporită consilierii elevilor înalt abilitați; John Rothney a înființat Centrul de Îndrumare pentru elevii dotați Winsconsin, condus ulterior
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
tot parcursul tuturor scrierilor, la unitate, coeziune, solidaritate și înțelegere între oameni. Nu există o religie care să îndemne omul cu atâta insistență la dragoste între oameni. Ori în acest context a discuta despre ura față de om pentru că aparține alte nații sau pentru că are altă culoare a pielii este un non-sens și o prostie. Un argument important împotriva unei așa-zise superiorități de rasă este acela că civilizația occidentală prezentă nu este prima mare civilizație a istoriei și au existat și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
oameni. Distincția dintre bogați și săraci va exista, dar nu va mai fi un dat pentru totdeauna. Dinamica lumii banului se va baza tocmai pe această capacitate a lui de a migra fără restricții de la persoană la persoană, de la o nație la alta. Dacă moneda de aur și argint a fost o monedă a elitelor (construite pe criterii de familie sau religie), bancnota și capitalismul egalizează oamenii și-i pune în fața depășirii limitelor lor naturale. La chemarea banului oamenii răspund pozitiv
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
că vom construi un socialism cu față umană, ba că vom construi o democrație originală, ba că vom avea un capitalism de tip suedez. Au trecut peste două decenii și nici azi nimeni nu înțelege nimic. Nu există, probabil, o nație care să dezbată cu atâta aprindere tot felul de subiecte și în care cele importante să se amestece atât de ușor cu cele mai puțin importante, totul pierzându-se întru-un zgomot pe care aproape că nu-l mai auzim
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și cu mai multă plăcere sadică, autodevoratoare, drama celui așezat pe Patul lui Procust. Se "taie" capete sau picioare, tinerii sunt mutilați din vreme de un sistem de învățământ care, din nou, pedepsește inițiativa și personalitatea, astfel încât funcționăm ca o nație de sluți și amputați, toți în același cadru, toți construiți după aceleași norme ale unui primitivism agresiv, demolator. Resimțim toate aceste lucruri, dar nu avem puterea și educația de a fi sinceri, pentru a începe ceva, ci ne purtăm ca
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
avem loc, dacă e vorba de așa ceva! Dar să zicem că polițiile astea sunt mai nepricepute. Avem vreo nouă servicii de informații, începând cu SRI-ul. Astea despre ce informează? Că băieții de la SPP au ajuns să se creadă bătăușii nației, de l-au învinețit și pe un secretar de stat care a făcut greșeala să umble în Trabant, ca orice sărăntoc, pe drumurile patriei? Informațiile astea le-a produs presa, nu cine a plătit pentru asta. E nevoie ca tot
Dumnezeu, ministrul țăranilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12593_a_13918]
-
al vieții. Varianta recentă a bețivănelii, numită ,clubbing" - adoptată de marea masă a tinerilor români de la oraș -, e o perfectă pregătire pentru viață: bodegile viitorului s-au asigurat de clientelă până în Ziua de Apoi. Dacă acesta e sacrificiul pe care nația trebuie să-l facă pentru a-și păstra sănătatea mintală, fie! Dacă, însă, pentru a fi ,normali" în politică e musai să ne strămutăm în birturi, atunci ne-am ars. Cât or fi ele de spectaculoase, deciziile luate printre pahare
Clubbing pe canapeaua lui Freud by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11358_a_12683]
-
consideră pe români slavi, deoarece "alegând ortodoxia înseamnă că instinctele noastre profunde își au rădăcinile în slavism, ortodoxia fiind mai ales religia rasei slave" ( Politică și ortodoxie). Adepții Gărzii de fier îi proclamau pe Burebista, Decebal drept adevărații ctitori ai nației. În fond, prin această teorie se manifestau tendințele antieuropene: prin renegarea originii latine tracomanii căutau să izoleze țara de universul latin, acesta este în bună măsură sinonim cu ideea europeană, căruia românii îi aparțin prin tradiție istorică. În schimb, admiratorii
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
destule ca să știu măcar atît: totul începe cu recunoașterea propriilor erori. America a făcut suficiente erori. Dar faptul că le recunoaște (vezi Vietnamul, tratamentul negrilor, internarea japonezilor americani în '41) o face să depășească aceste erori și să rămînă o nație moralmente sănătoasă. - Ce ar putea să facă scriitorii din exil pentru cultura română în genere? Simțiți o diferență între statutul dvs. de scriitor român din exil după decembrie '89 în comparație cu perioada anterioară? - Exil înseamnă că cineva a fost forțat să
PETRU POPESCU - "Sînt multe momente cînd tresare în mine România și nu încerc să le reprim" by Remus Valeriu Giorgioni și Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/16615_a_17940]
-
pierde aura, nimbul eroic, nu mai intimidează, supunându-se examinării critice la fel ca oricare alt domeniu. Iată, spre exemplu, în ce fel este evocată (rezumată) contribuția cărturarilor la așezarea premiselor Revoluției, a literaților ("gașca de literați"), a filozofilor, acea "nație din sânul națiunii" ale cărei poziții "norodul" le-a acceptat fără să le fi socotit și ale lui: "Să fi fost cu toții într-un gând, de la început? Nu. Întâi, gașcă de literați, cum văzurăm, și de gentilomi și alcătuind nu
Un mare roman ignorat by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16642_a_17967]