2,809 matches
-
disc mai mult sau mai puțin circular. Conturul anterior al discului trunchiat sau crestat. Rostrul extrem de scurt; cartilajul rostral absent sau redus; Ochii și spiraculele mici și apropiate pe vârful capului; marginea posterioară a spiraculelor netedă sau înzestrată cu tentacule. Nările transversale și relativ mari comunică cu gura prin câte un șanț, ele sunt mai apropiate de gură decât de extremitatea rostrului, marginile lor mediale sudate formează o perdea nazală transversală netedă, care acoperă aproape complet maxilarul superior. Gura este destul de
Torpedinide () [Corola-website/Science/330477_a_331806]
-
gușterului. Lungimea totală (cap + trunchi + coadă) 90-317 mm, lungimea cap + trunchi până la 137 mm, lungimea cozii 172-236 mm. Are botul conic, relativ înalt, rotunjit la vârf, partea posterioară a capului slab dilatată în regiunea temporală. Coada foarte lungă și subțire. Nara este mărginită de cinci scuturi (rostral, nazal, primul supralabial și două postnazale). De cele mai multe ori există cinci perechi de scuturi inframaxilare. Solzii dorsali sunt hexagonali, vizibil carenați, mai înguști pe spate și se lățesc spre flancuri și sunt dispuși în
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
parte, scutul prefrontal de scuturile supralabiale. Anterior lorealul este în contact cu scutul nazal, inferior cu scuturile supralabiale, superior cu scutul internazal sau scutul prefrontal, posterior cu unu sau mai multe scuturi preoculare. Lorealul nu este niciodată în contact cu nara sau cu ochiul (Ion E. Fuhn considera că dacă scutul preocular lipsește sau este redus, lorealul mărginește direct ochiul). Când lorealul lipsește, scutul preocular poate să fie în contact direct cu scutul nazal. Lorealul este absent la toate elapidele (cu excepția
Scutul loreal () [Corola-website/Science/334066_a_335395]
-
Poate trăi până la 5 ani. Corpul alungit, ușor turtit dorsoventral anterior și lateral posterior. Solzii lipsesc. Tegumentul acoperit cu mucus abundent. Capul mare și moderat deprimat. Botul turtit și larg, sub forma unui cioc de rață. Au 2 perechi de nări tubulare; nara anterioară cu tentacule pe marginea sa posterioară, acestea sunt formate dintr-un tentacul mai lung, având la bază două ramificații mai mici. O singură înotătoare dorsală, lungă, situată posterior, formată în întregime din radii moi. Înotătoarea anală fără
Pește ventuză comun () [Corola-website/Science/335156_a_336485]
-
până la 5 ani. Corpul alungit, ușor turtit dorsoventral anterior și lateral posterior. Solzii lipsesc. Tegumentul acoperit cu mucus abundent. Capul mare și moderat deprimat. Botul turtit și larg, sub forma unui cioc de rață. Au 2 perechi de nări tubulare; nara anterioară cu tentacule pe marginea sa posterioară, acestea sunt formate dintr-un tentacul mai lung, având la bază două ramificații mai mici. O singură înotătoare dorsală, lungă, situată posterior, formată în întregime din radii moi. Înotătoarea anală fără spini, asemănătoare
Pește ventuză comun () [Corola-website/Science/335156_a_336485]
-
mucus abundent. Capul triunghiular, moderat deprimat. Botul lat, cu vârful rotunjit, sub forma unui cioc de rață. Ochii înconjurați cu un cerc de culoare deschisă, se află în centrul unei coroane mari formată din raze întunecoase. Au 2 perechi de nări tubulare (alungite în formă de tuburi scurte); nara anterioară cu un lob foarte mic pe marginea sa posterioară. O singură înotătoare dorsală, lungă, situată posterior, formată în întregime din radii moi. Înotătoarea anală fără spini, asemănătoare ca mărime, formă și
Pește ventuză Candolle () [Corola-website/Science/335165_a_336494]
-
cu vârful rotunjit, sub forma unui cioc de rață. Ochii înconjurați cu un cerc de culoare deschisă, se află în centrul unei coroane mari formată din raze întunecoase. Au 2 perechi de nări tubulare (alungite în formă de tuburi scurte); nara anterioară cu un lob foarte mic pe marginea sa posterioară. O singură înotătoare dorsală, lungă, situată posterior, formată în întregime din radii moi. Înotătoarea anală fără spini, asemănătoare ca mărime, formă și poziția cu înotătoarea dorsală. Înotătoarele dorsală și anală
Pește ventuză Candolle () [Corola-website/Science/335165_a_336494]
-
și este gol, lipsit de solzi. Capul turtit dorso-ventral. Pe ambele fălci 2—3 perechi de mustăți: una (cea mai lungă) pe falca superioară, la colțul gurii și 1—2 perechi pe fața ventrală a fălcii inferioare. Mustățile nazale de pe nara posterioară absente. Nările anterioare sunt depărtate mult de cele posterioare. Înotătoarea dorsală rudimentară, mică și scurtă sau lipsește, de obicei cu mai puțin de 7 radii moi, fără radie țepoasă (= țep) anterioară. Înotătoarea adipoasă lipsește. Înotătoarea anală, foarte lungă (cu
Siluride () [Corola-website/Science/331660_a_332989]
-
lipsit de solzi. Capul turtit dorso-ventral. Pe ambele fălci 2—3 perechi de mustăți: una (cea mai lungă) pe falca superioară, la colțul gurii și 1—2 perechi pe fața ventrală a fălcii inferioare. Mustățile nazale de pe nara posterioară absente. Nările anterioare sunt depărtate mult de cele posterioare. Înotătoarea dorsală rudimentară, mică și scurtă sau lipsește, de obicei cu mai puțin de 7 radii moi, fără radie țepoasă (= țep) anterioară. Înotătoarea adipoasă lipsește. Înotătoarea anală, foarte lungă (cu 41—110 radii
Siluride () [Corola-website/Science/331660_a_332989]
-
Diametrul ochiului reprezintă 30,8-47%, iar spațiul interorbital 42-56,5% din înălțimea minimă a corpului și depășește ușor diametrul ochiului. În lungimea capului spațiul interorbital se cuprinde de 4,9-7,0 ori, iar diametrul ochiului de 4,0-6,5 ori. Nările sunt mai apropiate de ochi decât de vârful botului. Botul este lung și ascuțit. Lungimea botului este cuprinsă de 2,2-2,7 ori în cea a capului și de 0,94-1,20 ori în înălțimea trunchiului caudal și reprezintă 37-43
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
vampyrus"), răspândit în insulele Iava, Sumatra, Banda și Timor, este cel mai mare liliac; atinge o lungime de 40 cm, iar anvergura aripilor este de 1,5 m. le au scoica urechii externe simplă ca un cornet, iar pielea din jurul nărilor nu formează cute. Lipsite de facultatea de ecolocație, megachiropterele (cu excepția speciilor genului "Rousettus") au văzul și mirosul foarte bine dezvoltate. La membrele anterioare poartă gheară și al doilea deget, nu numai primul. Degetul II al membrelor anterioare își păstrează o
Megachiroptere () [Corola-website/Science/332804_a_334133]
-
inclusiv în România și Republica Moldova), până în Turkestan, la sud este întâlnit în Africa de Nord. În România este cea mai mică specie a genului "Rhinolophus". Lungimea cap + trunchi este de 31-44 mm, coada de 20-30 mm, iar greutatea corpului 3-9 g. În jurul nărilor și în spațiul dintre ochi sunt prezente niște foițe nazale cu dispoziție și forme caracteristice și care poartă numele de potcoavă. Blana formată din păr scurt și moale are o culoarea cenușie-brun-deschisă pe spate. În urma urechilor, pe umeri și în
Liliac mic cu potcoavă () [Corola-website/Science/333723_a_335052]
-
la adăpost, prin podurile locuințelor și în peșteri. Hibernează din septembrie până în mai, la temperaturi cuprinse între -4°C și 10°C. Zborul este rapid și neregulat, cu bătăi dese din aripi. În timpul zborului ține gura închisă emițând ultrasunet prin nări cu care detectează obiectele, își găsește drumul, hrana sau evită obstacolele. Iese târziu din peșteră și zboară toată noaptea vânând insecte cu care se hrănește. Se reproduce toamna, iarna sau primăvara. După o gestație de circa 75 zile, femela naște
Liliac mic cu potcoavă () [Corola-website/Science/333723_a_335052]
-
aligator ("Atractosteus spatula") atinge o lungime de 3 m și are o greutate maximă de 137 kg. Lepisosteiformele se aseamănă cu știuca prin corpul lor sagitiform, cu capul turtit, dorso-ventral, prevăzut cu un bot alungit în vârful căruia se găsesc nările, și prin înotătoarele dorsală și anală deplasate în apropierea cozii. Coada este heterocercă însă nu este bifurcată ca și la știucă, ci are lobul rotunjit. Se mai deosebesc de știucă și de toți teleosteenii prin prezența solzilor ganoizi rombici, așezați
Lepisosteiforme () [Corola-website/Science/333788_a_335117]
-
masiv. Lungimea poate ajunge până la 2 m cu coadă cu tot, iar greutatea poate trece de 70 kg. Capul lor este alungit și prelungit într-un bot trunchiat, un fel de rât, puțin dilatat la extremitatea sa, unde se găsesc nările; botul este acoperit în vârful său cu vibrize lungi și dese. Urechile sunt foarte lungi și ascuțite, în formă de cornet, amintind pe cele de porc. Coada este lungă, musculoasă și foarte groasă la baza sa, asemănătoare cu coada cangurilor
Tubulidentate () [Corola-website/Science/333038_a_334367]
-
cheratină. Culoarea depinde de specie, variind de la roz la verde-gri, cu posibile puncte albe sau negre. Ochii sunt doar niște puncte. Mixinele nu au înotătoare. În jurul gurii au între 6 și 8 mustăți (la fel ca somn) și o singură nară. Gura mixinelor are două perechi de dinți pe niște plăci cartilaginoase care se mișcă orizontal, care trag hrana înspre faringe. Mixinele sunt lungi și vermiformi și pot secreta cantități uriașe de mucus fibros din 100 de glande aflate în niște
Mixine () [Corola-website/Science/333073_a_334402]
-
doar în Texas și Japonia. Primul raport confirmat a fost din Kyūshū, în 1937, și nu a mai fost găsită acolo decât după 36 de ani. Mai apoi, a fost găsită într-o pădure umedă de lângă satul Kawakami din prefectura Nara. În Japonia, habitatul ciupercii dispare din cauza despăduririlor și a înlocuirii stejarilor lângă rădăcinile cărora crește cu cedrul japonez, "Cryptomeria japonica". În Japonia, este pusă pe lista de specii în pericol. În Texas, ciuperca se întâlnește în comitatele Collins, Hays, Travis
Chorioactis geaster () [Corola-website/Science/333096_a_334425]
-
a lungul timpului templul a fost reconstruit de mai multe ori deoarece suferit numeroase incendii provocate în urmă conflictelor armate, cele mai devastatoare fiind cele din 1532 și 1717. În prezent Kōfuku-ji este unul dintre cele mai celebre monumente din Nara, făcând parte din Patrimoniul Mondial UNESCO. Kōfuku-ji este unul dintre cele mai vechi temple budiste din Japonia și îi este dedicat lui Buddha Shakyamuni (Shaka Nyorai). Arhitectură să este una inspirată după cea a templelor chineze specifice dinastiei Tang. În
Kōfuku-ji () [Corola-website/Science/333132_a_334461]
-
cerbii pitici (Tragulidae) este o familie de mamifere rumegătoare de talie mică răspândite în Africa și în sud-estul Asiei, care seamănă oarecum cu cerbii, indivizii trăind izolați, majoritatea în păduri. Capul este mic, botul ascuțit, nasul îngust, golaș și cu nările situate în vârf. Membrele lungi, delicate, sunt subțiri aproape cât un creion și se termină cu 4 degete bine dezvoltate. Sunt lipsite de coarne, au degetele II și V destul de bine dezvoltate și foiosul puțin diferențiat. Caninii superiori sunt dezvoltați
Tragulide () [Corola-website/Science/333175_a_334504]
-
la exterior se asemăna și cu aguti ("Rodentia": "Dasyproctidae"), dar sunt mai apropiate de camelide și de suide decât de cervide. Spatele rotund arcuit, gâtul scurt. Capul este mic, iar botul ascuțit. Capătul botului golaș. Nasul îngust, golaș și cu nările înguste în formă de fantă care sunt situate în vârful nasului pe suprafețele nazale golașe. Sunt lipsite de coarne. Ochii mari, urechile mici și ascuțite sau mijlocii, rotunjite. Membrele tetradactile sunt lungi, subțiri și delicate, fiind cam de mărimea unui
Tragulide () [Corola-website/Science/333175_a_334504]
-
o depărtare de 300 metri, dar cum retina conține numai celule cu conuri, vederea nocturnă este defectuoasă. Prin intermediul limbii, varanii pot detecta, gusta sau mirosi stimuli, ca și în cazul altor reptile, datorită orangului vomeronazal mai degrabă decât prin folosirea nărilor. Cu ajutorul unor mișcări favorabile de curenți de aer și a mișcării capului în timp ce se deplasează, un varan poate detecta un cadavru aflat la 9 km distanță. În solzi, au plăci senzoriale ce îi ajută la simțul tactil. Varanii de Komodo
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
fără a prezenta arcuri branhiale. Deschiderile branhiale în formă de marsipobranhii sunt neacoperite de un aparat opercular. De la prezența marsipobranhiilor se trage și numele de marsipobranhiate ("Marsipobranchiata"), dat ciclostomilor. La ciclostomi cavitățile nazale (sacii nazali) sunt contopite într-o singură nară sau fosă nazală (monorinie, din care cauză au fost numiți și monorinieni), ce se deschide în afară pe fața dorsală și mediană a capului. Această nară este inervată însă de o pereche de nervi. Organul olfactiv, nepereche, e în legătură cu excrescența
Ciclostomi () [Corola-website/Science/333343_a_334672]
-
Marsipobranchiata"), dat ciclostomilor. La ciclostomi cavitățile nazale (sacii nazali) sunt contopite într-o singură nară sau fosă nazală (monorinie, din care cauză au fost numiți și monorinieni), ce se deschide în afară pe fața dorsală și mediană a capului. Această nară este inervată însă de o pereche de nervi. Organul olfactiv, nepereche, e în legătură cu excrescența pituitară ce străbate peretele craniului. Aparatul bucal este adaptat pentru supt. În stare adultă au gură rotundă ce nu se poate închide, ea având forma unei
Ciclostomi () [Corola-website/Science/333343_a_334672]
-
patului seamănă cu capacul unui sicriu, dar (3) Deasupra ei există greutate, o greutate umană în care poți intra și pe care o poți face și mai grea, și asculți bătăile inimii, în timp ce o privești cum pompează, și auzi șuieratul nărilor, atunci când plămânii lor împing aerul, și ești invidios până și pe cea mai slabă suflare. Eu nu am nicio amintire despre coșciuge. Dar morții nu încetează niciodată să vorbească și uneori cei vii aud. Asta voiam să spun. Când ești
Invitație la lectură by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105808_a_107100]
-
ușor intercalat printr-un unghi obtuz între scuturile internazale. Scutul frontal egal sau puțin mai scurt decât scuturile parietalele, scobit pe ambele laturi și aproape egal de lat ca scutul supraocular. Scutul frenal mic, de obicei mai lung decât înalt. Nara este situată între două plăci. Au un singur scut preocular mare și înalt, fără a atinge însă scutul frontal; foarte rar scutul preocular este divizat sau semidivizat în 2 scuturi. Sub scutul preocular se află un scut subocular mic situat
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]