3,535 matches
-
conform atomiștilor, era de fapt deplasarea acestor mici particule. Însă bineînțeles că, pentru ca atomii să se miște, era necesar să existe un spațiu liber. La urma urmei, acești mici atomi trebuiau să se deplaseze cumva; dacă nu ar fi existat neantul, vidul, atomii ar fi fost presați constant unul în altul. Totul s-ar fi blocat într-o singură poziție pentru totdeauna, neexistând capacitatea de mișcare. Astfel, teoria atomică cerea ca universul să se afle într-un spațiu gol - într-un
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
că universul a existat dintotdeauna - și va exista mereu în viitor. Trebuie să alegem fie infinitatea, fie pe zero; un univers care nu se bazează pe niciunul dintre aceste concepte nu are logică. Aristotel a disprețuit într-atât ideea de neant, încât a ales varianta universului etern și infinit în defavoarea celui vid; spunea că eternitatea timpului era o „potențială“ infinitate, precum infinitele subdiviziuni ale lui Zenon. (Era o exagerare, însă mulți învățați au crezut-o; unii au optat chiar și pentru
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
În toate imprimatele nu apărea niciodată cifra nouă. „Nu o programaseră“, a recunoscut, timid, un purtător de cuvânt. foarte bine... pentru ei. Dacă zero nu pătrundea niciodată în mințile lor, era puțin probabil să mai fi constituit acum o problemă. Neantul haotic Însă ceea ce eu gândeam cu adevărat nu era lipsit de orice formă, ci era ceva diform... și gândirea justă mă îndemna să mă sustrag cu totul de la reminiscențele oricărui fel de formă, dacă, într adevăr, voiam să-mi reprezint
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
să găsească idei noi la semenii lor, ci se întorceau către unii greci antici, precum Aristotel și neoplatonicienii. Deoarece acești gânditori medievali importau filozofia și știința anticilor, au moștenit și prejudecățile lor: o teamă de infinit și o groază de neant. Cărturarii medievali au etichetat neantul ca rău - iar răul ca neant. Satana era un nimic, la propriu. Boethius argumenta după cum urmează: Dumnezeu este atotputernic. Nu există nimic pe care Dumnezeu să nu îl poată înfăptui. Dar Dumnezeu, bunătatea absolută, nu
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
semenii lor, ci se întorceau către unii greci antici, precum Aristotel și neoplatonicienii. Deoarece acești gânditori medievali importau filozofia și știința anticilor, au moștenit și prejudecățile lor: o teamă de infinit și o groază de neant. Cărturarii medievali au etichetat neantul ca rău - iar răul ca neant. Satana era un nimic, la propriu. Boethius argumenta după cum urmează: Dumnezeu este atotputernic. Nu există nimic pe care Dumnezeu să nu îl poată înfăptui. Dar Dumnezeu, bunătatea absolută, nu poate face rău. Astfel, răul
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
unii greci antici, precum Aristotel și neoplatonicienii. Deoarece acești gânditori medievali importau filozofia și știința anticilor, au moștenit și prejudecățile lor: o teamă de infinit și o groază de neant. Cărturarii medievali au etichetat neantul ca rău - iar răul ca neant. Satana era un nimic, la propriu. Boethius argumenta după cum urmează: Dumnezeu este atotputernic. Nu există nimic pe care Dumnezeu să nu îl poată înfăptui. Dar Dumnezeu, bunătatea absolută, nu poate face rău. Astfel, răul înseamnă nimic. Iar acest raționament avea
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
acest raționament avea foarte multă logică pentru mintea medievală. Însă, furișându-se sub vălul filozofiei medievale, un conflict prindea viață. Sistemul aristotelic era grecesc, dar povestea iudaico-creștină a creației era semită - iar semiții nu se temeau atât de mult de neant. Însuși actul creației se născuse dintr-un neant haotic, iar teologii - precum Sfântul Augustin, care a trăit în secolul al patrulea - au încercat să-și justifice teoria, explicând că starea dinainte de creație a fost, de fapt, „un nimic cu ceva
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
medievală. Însă, furișându-se sub vălul filozofiei medievale, un conflict prindea viață. Sistemul aristotelic era grecesc, dar povestea iudaico-creștină a creației era semită - iar semiții nu se temeau atât de mult de neant. Însuși actul creației se născuse dintr-un neant haotic, iar teologii - precum Sfântul Augustin, care a trăit în secolul al patrulea - au încercat să-și justifice teoria, explicând că starea dinainte de creație a fost, de fapt, „un nimic cu ceva“, lipsit de formă, dar totuși „diferit de nimicul
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
precum Sfântul Augustin, care a trăit în secolul al patrulea - au încercat să-și justifice teoria, explicând că starea dinainte de creație a fost, de fapt, „un nimic cu ceva“, lipsit de formă, dar totuși „diferit de nimicul absolut“. Teama de neant era atât de mare încât învățații creștini au încercat să modifice Biblia astfel încât aceasta să se pună în acord cu doctrina lui Aristotel, și nu invers. Din fericire, nu toate civilizațiile se temeau de zero. CAPITOLUL 3 Nimicul se aventurează
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
invers. Din fericire, nu toate civilizațiile se temeau de zero. CAPITOLUL 3 Nimicul se aventurează mai departe [ZERO SE ÎNDREAPTĂ CĂTRE ORIENT] Acolo unde există Infinit, există bucurie. Nu există bucurie în finit. CHANDOGYA-UPANISHAD Deși Apusul s-a temut de neant, Orientul l-a primit cu brațele deschise. În Europa, zero era un proscris, dar în India, și mai apoi în pământurile arabe, a dat roade. Când l-am întâlnit pentru ultima oară pe zero, nu era decât un simplu substituent
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
curent nici cu filozofia lui Aristotel. Deși Alexandru fusese educat de Aristotel și, fără îndoială, adusese ideile acestuia în India, filozofia grecească nu a putut prinde rădăcini aici. Spre deosebire de Grecia, India nu s-a temut niciodată de infinit sau de neant. Din contră, a îmbrățișat aceste concepte. Neantul ocupa un loc important în religia hinduistă. Hinduismul fusese la început o religie politeistă, bazată pe o serie de legende despre zei războinici și despre lupte, asemănătoare din multe puncte de vedere cu
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Alexandru fusese educat de Aristotel și, fără îndoială, adusese ideile acestuia în India, filozofia grecească nu a putut prinde rădăcini aici. Spre deosebire de Grecia, India nu s-a temut niciodată de infinit sau de neant. Din contră, a îmbrățișat aceste concepte. Neantul ocupa un loc important în religia hinduistă. Hinduismul fusese la început o religie politeistă, bazată pe o serie de legende despre zei războinici și despre lupte, asemănătoare din multe puncte de vedere cu miturile grecești. Dar peste secole - secole dinaintea
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Apropiat, creația și distrugerea se amestecau între ele în hinduism. Zeul Shiva era și creator, și distrugător al lumii și era reprezentat ținând într-o mână toba creației și în alta flacăra distrugerii (Figura 13). Dar Shiva era și simbolul neantului. Una dintre înfățișările sale, Nishkala Shiva, era la propriu un Shiva „fără părți“. El era neantul absolut, nimicnicia supremă - încarnarea inexistenței. Dar universul s-a născut din neant, la fel ca și infinitul. Spre deosebire de universul apusean, cosmosul hindus era infinit
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
distrugător al lumii și era reprezentat ținând într-o mână toba creației și în alta flacăra distrugerii (Figura 13). Dar Shiva era și simbolul neantului. Una dintre înfățișările sale, Nishkala Shiva, era la propriu un Shiva „fără părți“. El era neantul absolut, nimicnicia supremă - încarnarea inexistenței. Dar universul s-a născut din neant, la fel ca și infinitul. Spre deosebire de universul apusean, cosmosul hindus era infinit; dincolo de universul nostru, existau nenumărate alte universuri. În același timp însă, cosmosul nu și-a abandonat
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
și în alta flacăra distrugerii (Figura 13). Dar Shiva era și simbolul neantului. Una dintre înfățișările sale, Nishkala Shiva, era la propriu un Shiva „fără părți“. El era neantul absolut, nimicnicia supremă - încarnarea inexistenței. Dar universul s-a născut din neant, la fel ca și infinitul. Spre deosebire de universul apusean, cosmosul hindus era infinit; dincolo de universul nostru, existau nenumărate alte universuri. În același timp însă, cosmosul nu și-a abandonat niciodată golul originar. Lumea se crease din nimic, și țelul absolut al
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
va scăpa din plasa dorințelor umane și va intra în conștiința colectivă - sufletul infinit care inundă universul, instantaneu peste tot și nicăieri în același timp. Ea este infinitate și este nimic. Astfel, India, o societate ce analiza intens conceptele de neant și infinit, l-a acceptat pe zero. Noua reprezentare a lui zero În cele mai timpurii veacuri ale zeilor, existența s-a născut din nonexistență. RIG VEDA Matematicienii indieni au făcut însă mult mai mult decât să îl accepte pe
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
sistemul numeric hindus, Apusul era încă departe de adoptarea lui zero. Chiar și lumea musulmană, cu tradițiile ei orientale, era contaminată de învățăturile lui Aristotel, din cauza cuceririlor lui Alexandru cel Mare. Însă, după cum au declarat matematicienii indieni, zero era încarnarea neantului. Astfel, pentru a-l accepta pe zero, musulmanii ar fi trebuit să îl respingă pe Aristotel. Și exact asta au și făcut. Un învățat evreu din secolul al XII-lea, Maimonide, descria oripilat Kalam-ul - crezurile teologilor islamici. Spunea că
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
se dea la o parte din calea celorlalte. Musulmanii au preluat ideile atomiștilor; la urma urmei, cum zero apăruse deja, vidul redevenise un concept demn de luat în seamă. Aristotel îl urâse; atomiștii îl impuseseră. Biblia vorbea despre creația din neant, în timp ce doctrina grecească respingea această posibilitate. Creștinii, copleșiți de puternica influență a filozofiei grecești, l-au preferat pe Aristotel în defavoarea Bibliei. Musulmanii, pe de altă parte, au ales cealaltă variantă. Sunt ceea ce sunt: Nimic Neființa este ființă și ființa, neființă
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
sunt: Nimic Neființa este ființă și ființa, neființă... Mintea noastră limitată nu poate pricepe și nici aprofunda acest lucru, deoarece ea se asociază cu infinitatea. AZRIEL DIN GERONA Zero era emblema noilor învățături, a respingerii lui Aristotel și a acceptării neantului și infinitului. Pe măsură ce islamismul se răspândea, zero avansa în toate teritoriile controlate de musulmani, intrând peste tot în conflict cu doctrina lui Aristotel. Învățații islamici și-au tot susținut ideile cu argumente și contraargumente, până când, în secolul al XI-lea
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Aristotel avea să fie pedepsit cu moartea. Disputa a luat sfârșit la puțin timp după aceea. Nu este de mirare că zero a provocat o asemenea discordie. Musulmanii, cu originile lor semite, orientale, credeau că Dumnezeau a creat universul din neant - o doctrină care nu putea fi acceptată acolo unde oamenii împărtășeau ura aristotelică față de neant și infinit. Pe măsură ce conceptul se răspândea în teritoriile arabe, musulmanii îl îmbrățișau pe zero și îl respingeau pe Aristotel. Evreii au fost primii care le-
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
aceea. Nu este de mirare că zero a provocat o asemenea discordie. Musulmanii, cu originile lor semite, orientale, credeau că Dumnezeau a creat universul din neant - o doctrină care nu putea fi acceptată acolo unde oamenii împărtășeau ura aristotelică față de neant și infinit. Pe măsură ce conceptul se răspândea în teritoriile arabe, musulmanii îl îmbrățișau pe zero și îl respingeau pe Aristotel. Evreii au fost primii care le-au urmat exemplul. Timp de mai multe milenii, viața evreiască a avut un centru stabil
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
a înflorit o mare comunitate de evrei. Evreii din perioada medievală timpurie, atât cei din Spania cât și cei din Babilon, erau fideli doctrinelor lui Aristotel. La fel ca și confrații lor creștini, refuzau să creadă în infinit sau în neant. Însă, așa cum filozofia ariostotelică se ciocnea de învățăturile islamice, la fel se ciocnea și de teologia evreiască. Asta l-a determinat pe Maimonide, rabinul din secolul al XII-lea, să scrie un volum prin care să pună în acord Biblia
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
forța primordială: Dumnezeu. Cu acest argument, Maimonide a adus, într-adevăr, o „dovadă“ a existenței lui Dumenzeu - una incredibil de valoroasă pentru orice dogmă religioasă. Însă, în același timp, Biblia și alte legende semite erau pline de ideile infinitului și neantului, idei pe care musulmanii le îmbrățișaseră deja. Exact ca Sfântul Augustin, cu 800 de ani mai devreme, Maimonide a încercat să dea o nouă formă Bibliei semite, pentru a o face să se potrivească cu doctrina grecească: o doctrină care
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
îmbrățișaseră deja. Exact ca Sfântul Augustin, cu 800 de ani mai devreme, Maimonide a încercat să dea o nouă formă Bibliei semite, pentru a o face să se potrivească cu doctrina grecească: o doctrină care oglindea o teamă nejustificată față de neant. Însă, spre deosebire de primii creștini, care își luaseră libertatea de a considera metaforic anumite părți din Vechiul Testament, Maimonide nu voia să-și elenizeze în întregime religia. Tradiția rabinică îl obliga să accepte povestea biblică despre crearea universului din neant. Iar asta
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
nejustificată față de neant. Însă, spre deosebire de primii creștini, care își luaseră libertatea de a considera metaforic anumite părți din Vechiul Testament, Maimonide nu voia să-și elenizeze în întregime religia. Tradiția rabinică îl obliga să accepte povestea biblică despre crearea universului din neant. Iar asta însemna să îl contrazică pe Aristotel. Maimonide susținea că existau lacune în raționamentele făcute de Aristotel pentru demonstrarea existenței dintotdeauna a universului. La urma urmei, judecata lui intra în conflict cu Scriptura. Iar asta însemna, bineînțeles, că Aristotel
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]