9,132 matches
-
marginală, neintegrată și neintegrabilă cultural. În terminologia lui Mary Douglas (1965), este o persoană ne-curată, spurcată, impură (unclean), o persoană aflată În afara categoriilor uzuale de clasificare, un membru imperfect În categoria sa („o ființă umană a cărei umanitate este negată”, În formularea altui cercetător - A. Saunders, 1995, p. 42). Punctele articulate, conștiente, ale structurii sociale sunt dotate cu puteri articulate, conștiente, care protejează sistemul. Ariile nearticulate, inconștiente, emană puteri inconștiente, care obligă societatea să facă ceva pentru a reduce această
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
taxonomiilor teoretice (prin care universul Înconjurător este structurat Într-o manieră analoagă cu aceea a științelor naturii moderne), devenind un mecanism de confruntare ideologică: studiul lui arată că sacrificiile practicate de populațiile din munții Anzi reprezintă un mod de a nega ideea de proprietate și fetișismul mărfii specifice capitalismului, instituind astfel clasificări opuse celor promovate de modelul capitalist (pentru interpretarea riturilor ca mijloace de rezistență simbolică față de procesele globalizării, vezi J. Comaroff, J. Comaroff, 1993; P. Gose, 1986; M. Taussig, 1997
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
scoate În evidență valorile, normele și simbolurile identitare ale unei comunități. O altă școală de gândire subliniază funcția de contestare a sărbătorilor (În special carnavalul, mascaradele și Charivari): cu aceste prilejuri se instituie „antistructura”, o societate Întoarsă pe dos care neagă sau măcar pune sub semnul Întrebării ordinea consacrată. Adepții primei poziții Îndulcesc această idee prin conceptul supapei de siguranță - sărbătoarea nu distruge ordinea, ci permite punerea ei Între paranteze pentru un anumit interval de timp, eliberând astfel tensiunile, frustrările nemulțumirile
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
farse și dramatizări hilare, forme de amenințare simbolică, defilări marcate de acte și declarații licențioase, travestiri, consum excesiv de băutură, spectacole stradale improvizate (D. Gilmore, 1998, pp. 16-26); mascări, acțiuni de negare a ordinii, relații ambivalente Între sexe, manifestări efemere, care neagă statusurile și rolurile sociale și accentuează ideea de libertate (C. Humphrey, 2001, pp. 40-42); inversarea normelor sociale, parodierea formelor de exercitare a puterii, exagerarea (excese ale unor gesturi licențioase, excese de consum alimentar), suspendarea temporară a normelor (M.J. Goldwasser, 1987
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de clasificare, prezentându-le ca pe niște constructe umane și nu ca o creație a naturii sau a divinității” (T. Castle, 1986, p. 88). În intervalul carnavalesc, autoritățile pierd instrumentele puterii: normele de obediență sunt ignorate, formele de respect sunt negate și parodiate, Însemnele puterii sunt luate În râs. În acest sens, analiza riturilor caiqa, performate de indienii Heiltsuk de pe coasta de nord-vest a Americii de Nord, relevă caracterul de contestare, de negare simbolică a puterii politice sacre (nawalak) atribuite șefilor de clan
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
M. Arcade, Paul Goma), poezie populară. Într-un studiu despre Marin Preda, Gestul discernatoarelor rețineri (octombrie, decembrie 1982), Ion Caraion autorul stăruie asupra condiției scriitorului: „Un scriitor este ce afirmă (prin literatura lui, desigur). Dar un scriitor este și ceea ce neagă, și ceea ce refuză. Ajunge să-l gândim prin comparație, și nu precizez cu câți și cu cine, pe Marin Preda, spre a socoti câte lucruri s-a înfrânat să întreprindă, din câte refuzuri se compune statura sa literară și care
DIALOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286757_a_288086]
-
bază a bergsonismului), libidoul freudian, viziunea instabilă asupra spațiului din teoria einsteiniană a relativității, materialismul lui Marx îi apar ca exacerbări ale forțelor obscure din om, sfidând spiritul (și creștinismul). D. a denunțat forme ale falsului în literatură și a negat, cu vădită orbire, în pamfletele strânse în volumul Organizarea minciunii (I, 1937), tot ce nu „țâșnea elementar” din realitățile noastre, scrisul lui Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Mircea Vulcănescu. Năzuind să dea „stihuri noi cu senzuri de filosofie” (Versuri
DOBRIDOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286802_a_288131]
-
popor dușman ne-ar putea spune: Nu vi se cunoaște originea, și nici numele nu este al vostru, la fel ca și pământul pe care locuiți. Și, într-adevăr, vorbele acestea ni s-au spus de către străini, ni s-a negat originea, numele ni s-a pocit, pământul ni s-a sfârtecat, drepturile ne-au fost călcate în picioare, pentru că nu am avut conștiința naționalității noastre, pentru că nu am avut pe ce să ne întemeiem și să ne apărăm drepturile".1
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și români au început în secolele XII-XIII, toponimele românești nu sunt mai vechi de secolul al XIII-lea, înainte nu existau români sedentari, ei "s-au infiltrat" ca păstori nomazi și transhumanți în nordul Dunării. Nu doar istoricii unguri au negat continuitatea românilor. Istoricul bulgar P. Mutafciev, în Bulgarii și românii în istoria țărilor danubiene, Sofia, 1929, susținea că după abandonarea Daciei și ocuparea ei efectivă de către barbari, în nordul Dunării nu s-a putut menține decât o slabă (neînsemnată) populație
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
indică schimbări de natură etno-demografică, astfel, teritoriile de la Dunărea de Jos au făcut parte din arealul etnogenezei românești. Continuitatea elementului românesc în aceste teritorii s-a manifestat sub autoritatea statului bulgar și a continuat sub stăpânirea bizantină. Nu poate fi negată nici stabilirea altor elemente etnice-în spațiul danubiano-pontic, bizantinii au trebuit să-și aducă proprii lor oameni, greci se așează alături de autohtoni, elemente cu preocupări militare, administrative și comerciale. Elementele împlantate de bizantini au contribuit la urbanizarea așezărilor din regiunea dunăreană
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
-lea, elementul românesc din Balcani se punea în mișcare prin răscoala fraților Asănești: Petru, cu tendințe imperiale, Kalopetru-Asan (nume pecenego-cuman) și Ioan, numit și Ioniță (Kaloian). Unii istorici, bulgari mai ales, au încercat să minimalizeze rolul românilor, iar alții să nege chiar participarea acestora.la revoltă. Însă izvoarele vremii vorbesc fără echivoc despre rolul proeminent al românilor în revolta din 1185, la care s-au asociat și alte populații, precum cumanii. Pretextul revoltei l-a constituit o măsură vexatorie a împăratului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
se primeau corespondențe semnate, ca măsură de precauție, cu inițiale. Într-o serie de cronici, V. A. Urechia discută oportunitatea reprezentațiilor cu lucrările dramatice ale lui V. Alecsandri - comedii și „cânticele comice”. Se reproșează acestor scrieri, cărora nu li se neagă valoarea și nici verva comică, încercarea de a generaliza semnificațiile unor stări de lucru, mai precis faptul că este criticat începutul unei reorganizări sociale, înainte de a-i cunoaște rezultatele. R.Z.
DACIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286650_a_287979]
-
polemici, inaugurate de intervenția lui Mircea Eliade, în numerele 657 și 662 din 1927, intitulată Mitul arghezian. Autorul condamnă cultul marelui poet, care l-ar transforma într-un „mic zeu asiatic, voluminos în pântec, trivial, agresiv și bonom”, fără a nega însă talentul și originalitatea sa. La apariția Cuvintelor potrivite, Mircea Eliade consideră volumul „înspăimântător de slab: submediocru, decolorat, măcinat de avânturi nerealizate, dovada unui talent de o stranie insuficiență” (Poezia lui Tudor Arghezi, 788/ 1927). Eliade își exprimă de asemenea
CUVANTUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286628_a_287957]
-
face abstracție de teoria existentă și este îndoielnic că experiența trecută poate fi compensată de intuiție. Intuiția de geniu are „păcatul” că este foarte rară și de aceea trebuie să ne întoarcem la „metodă”. În diferite lucrări prestigioase, celor care neagă rolul teoriei li se atrage atenția malițios că este foarte probabil să fie supuși influențelor vreunui „guru” obscur, iar rezultatele să fie dezastruoase. Fiecare subiect abordat este fixat într-un context cu câteva repere istorice, fără a aluneca însă într-
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de care dispune pentru a crea valoare. Depozitarii acestei științe sunt oamenii. Cunoașterea modului de transformare a resurselor în produse și particularitățile sale definesc competențele organizației. Date fiind cele două definiții, ale resursei și, respectiv, ale competenței, nu se poate nega că resursa este o categorie ce include și competența. Pe de altă parte, toate celelalte resurse nu pot fi valorificate și nu au consistență economică, decât cu ajutorul competenței. Capabilitatea este puterea (aptitudinea sau posibilitatea) organizației de a folosi resursele generatoare
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
are, la debutul editorial, douăzeci și trei de ani și stilul său este deja format. Cărțile ulterioare nu vor modifica prea mult nici stilul, nici temele. După această carte provocatoare, în care totul este pus în discuție și, de regulă, negat în chip radical, urmează o alta, nu mai senină, dar cu o negație mai apropiată de meditația melancolică, o negație mai stinsă, mai obosită (Cartea amăgirilor, 1936). Următoarea, Schimbarea la față a României (1936), este din nou o carte explozivă
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
care nu ajung să-și rostească testamentul. Așadar, poezia a precedat viața, căci C. a murit fulgerător și paradoxal. Ciclul israelian din antologia Pădurea de aer, de formulă expresionistă enunță concis și dur destrămarea universală. Poemul care dă titlul volumului neagă lumea materiei prin „non-arbori” (urmă din negările lui Nichita Stănescu), vânt necunoscut și vid zgrunțuros. Același proces transformă apa în mâl, iar ploile sfarmă casa fragilă a cuplului. Regnurile se metamorfozează, obiecte pașnice, precum foarfeca frizerului, pot deveni ghilotine agresive
COSTIN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286446_a_287775]
-
asupra atribuirii lui Eminescu a unui mare număr de articole, Opera politică (I-II, 1941) incluzând 163 de articole nesemnate de poet, pentru că acesta - crede C. - ar fi voit să se „deghizeze”, să se „camufleze”. Ca și G. Ibrăileanu, a negat valoarea postumelor eminesciene. Aceeași pasiune a atribuirilor și în ediția G. Ibrăileanu, Restituiri literare (I-II, 1968), unde sunt inserate numeroase articole nesemnate apărute în „Viața românească”, opinia editorului fiind că mai tot ceea ce a apărut la rubrica „Miscellanea” i-
CREŢU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286487_a_287816]
-
artă de sine stătătoare, promovând mai ales criteriul estetic. Pentru a-l impune, revista își propune să acorde o mai mare importanță criticii literare. Ea a adoptat o atitudine rezervată față de anumiți scriitori dintre 1840 și 1860, fără însă a nega semnificația acestei perioade. Reacție față de confuzia pe care critica vremii o făcea între estetic și politic, programul C.l. insista cu deosebire asupra literaturii actuale, pe care o aprecia numai în funcție de valoarea ei artistică. Cu o vigoare puțin obișnuită, a susținut
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
lor în consumul total, în subcapitolul 1.3. footnote>. Din punct de vedere istoric, civilizația umană a inventat Și realizat tehnologii alternative, astfel încât este dificil să nu te gândești cu optimism la viitor. Există Și critici (Barnett, 1974: 138) care neagă cu vehemență rezultatele cercetării. Aceștia considerau ca un neadevăr capacitatea limitată a planetei de a oferi resurse naturale Și de a absorbi deșeurile, explicațiile lor fiind legate în general de descoperirile tehnologice. Colombo (2001: 8) consideră că, din 1973 Și
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
de piață. De asemenea, o exploatare necontrolată poate determina pierderea fertilității solului pentru recoltele din anii următori. În turism, un an de zile reprezintă o perioadă extrem de lungă, iar experimentele pot avea consecințe dezastruoase. În al patrulea rând, industria turistică neagă unele dintre efectele care îi sunt atribuite Și nu acceptă nevoia de schimbare a paradigmei. Această atitudine este frecvent întâlnită Și în alte domenii ale economiei mondiale. În al cincilea rând, tehnicile de marketing pentru încurajarea modificării comportamentului consumatorilor în
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
un nivel scăzut al educației Și uneori, al eticii. Piața turismului de masă include adesea indivizi care nu au o eco-conștiință care să-i oprească în a provoca daune naturii.” Majoritatea turiștilor, poate într-o măsură mai mare decât industria, neagă efectele pe care le produc asupra mediului sau asupra culturii. Într-un studiu realizat în Marea Britanie, Shaw Și Callum (2006) au intervievat un grup de studenți cu privire la impactul pe care îl au transporturile aeriene asupra climei. Tinerii respondenți au dat
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
Din drum... în 1957. Devine membru al Academiei Republicii Populare Române, e decorat cu Ordinul Muncii clasa I (1955). Face parte din delegația care preia de la Moscova o parte din tezaurul țării (1956; Un vast univers, discursul său la Kremlin, neagă resentimente mai vechi și mai sincere). Laureat al Premiului de Stat în 1957, va fi sărbătorit ca poet național în 1960. Apar Lume veche, lume nouă (1958), Versuri (1959, 1960), Tablete de cronicar (1960), Frunze (1961), Cu bastonul prin București
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
specifice de interpretare a lui. Preluând o idee a lui D. Caracostea (care încă din 1915 atrăgea atenția asupra necesității de a introduce în evaluarea creației folclorice alte criterii decât cele folosite curent în aprecierea creației culte), B., fără să nege utilitatea anumitor „jaloane” ale esteticii „academice”, accentuează ideea că „folclorul posedă frumuseți care rezistă acestui examen” și cere cercetătorului creației populare un gust estetic special, apt să surprindă realitatea sincretică a fenomenului și valoarea artistică inefabilă a formelor arhaice; el
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
lacrimi amare la moartea fiecăruia dintre numeroșii săi patrupezi, eseistul necruțător va scrie pe un bilețel, cu puțin timp înainte de propria lui moarte, următoarele rânduri: „Dacă atunci când mă voi prezenta acolo nu-mi vor ieși înainte toți câinii mei, îți neg, Dumnezeule, existența”. Grav bolnav, B. moare în august 1961 - și, ca un fel de ermetism în sfârșit „dezlegat”, a doua zi după înmormântare, salcia din curtea casei sale, în care poetul vedea un copac sacru, s-a prăbușit deodată, din cauza
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]