6,174 matches
-
și la femeie Ați avut probabil ocazia să asistați la scene conjugale în care femeia îi atrage atenția soțului că a cam făcut burtă, cerându-i să nu mai bea atâta bere, să fie mai atent și să nu se neglijeze. Ei bine, am putea deduce de aici o regulă generală, căci s-a demonstrat că femeile sunt mai preocupate de imaginea lor fizică decât bărbații... și mai ales că ele încep mai repede decât bărbații un regim alimentar... McKinley, cercetător
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
care Îl ajută să devină o prezență cosmică, universală, capabilă să comunice cu diverse forme de energie și să primească de la acesta informații Încorporabile În metabolism și În codul genetic). Biosistemele posedă aptitudinea de a se concentra asupra unor stimuli, neglijând pe ceilalți, comportându-se ca sisteme termodinamice semideschise, triând, deci, În mod automat, reflex, haosul Înconjurător și alegând acele elemente regulate, ascunse În dezordinea predominantă. Selecționând informațiile, biosistemele le supun unui program special să-i asigure cele mai bune șanse
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
organism. Gândirea pozitivă se obține automat printr-o relație bună cu divinitatea, printr-o relație bună cu semenii, prin muncă În satisfacție, printr-o alimentație echilibrată, prin mișcare. Dacă persistă sentimentele negative, Înseamnă că ceva este greșit, ceva s-a neglijat dintre cele enumerate anterior. In ceea ce privește relația cu divinitatea, trebuie spus de la Început că nu este importantă religia de care aparținem. Nu contează dacă numești divinitatea Dumnezeu, Allah, Budhha, Forța Naturii, etc. Importante sunt sentimentele noastre față de divinitate. Fiecare
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Europa... Ceea ce mă deranjează mai mult în aceste istorii halucinante e faptul că „victima” este absolvită de orice culpă, faptul că din ecuație lipsește, nu este contabilizat răul pe care ea și-l face singură. Lucrul acesta par să-l neglijeze nu numai oamenii simpli - mulți dintre ei nu pot stabili o elementară relație dintre cauză și efect, nu se pricep la geopolitică, la fraude electorale și la cenzură -, ci chiar o seamă de intelectuali cu audiență la mase, așa-zișii
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
larg răspândit și dincolo de Prut!). Ultima creație de acest gen, spusă pe un ton de împăcare resemnată - „de, nu se mai poate face nimic” -, poartă un mesaj devastator: „Europa nu ne vrea!” Urmează imediat și explicațiile acestei ultime „revelații”: „Occidentul neglijează efortul nostru de a ne integra în Europa, nu vrea să ne primească la masa bogaților, nu vrea să împartă cu noi nimic, nu intervine pentru a schimba mersul lucrurilor... Occidentul nu este interesat de unirea Basarabiei cu România, pentru că
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
a viziona și alte posturi TV (cu mențiunea că această libertate este apanajul unui grup social privilegiat - abonații la cablu -, în vreme ce „poporul”, electoratul majoritar rămâne masa de manevră a televiziunii de stat, care influențează astfel și destinul minorității care o neglijează). Recunosc că abordez din nou subiectul televiziunii după ce am urmărit - atât cât am rezistat - comentariul unui meci de fotbal din Liga Campionilor, un meci preluat în seara de 5 noiembrie și de TVM. Comentariul a fost făcut din studio și
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
că cenzorul de la Chișinău își scria (își traducea) raportul în limba rusă, pentru a putea fi înțeles și de superiorii săi. Cu alte cuvinte, în Basarabia, nu am avut nici măcar o cenzură în limba băștinașilor. O altă deosebire, deloc de neglijat, este cea privind calitatea umană și profesională a cenzorilor. Dacă în România se cunosc cazuri când cenzorii au schițat gesturi de complicitate cu scriitorii, în Basarabia așa ceva era de neconceput. Identific aici câteva motive (cu siguranță că se pot găsi
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
vrea să facă acest lucru, prin intermediul limbii ruse și nu reușește să se întrebe de ce nu poate să o facă în limba maternă. Asta explică într-un fel de ce sunt atât de căutate și citite publicațiile editate la Moscova, fiind neglijate cele românești, care ajung la Chișinău cu multă întârziere și foarte puține. Conectat în permanență la fluxul informațional din Rusia, basarabeanul va cere la chioșcuri ziare precum Trud, Komsomlskaia Pravda, Argumentî i Factî, Soverșenno secretno și alte publicații de acest
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
rusă. Nimeni de la conducerea republicii nu s-a sesizat în această problemă, care aduce atingere chiar independenței - mult clamate - a acestei țări. E și o chestiune de onoare în joc, dar basarabenii par să nu fie deloc orgolioși și își neglijează cu voluptate identitatea. Limba română în Republica Moldova (pusă în paranteze chiar în Constituția statutului) rămâne în continuare o ficțiune, un ornament, o literă moartă... Nu mi-am făcut deloc iluzii în ceea ce privește persoanele care au ajuns să conducă destinele Basarabiei după
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Éditions Autrement, Paris, nr. 81, iunie, 1986, p. 134. (20) Bernard Cathelet, „Repli frileux”, in L’Intime, Éditions Autrement, Paris, nr. 81, iunie, 1986, p. 162. (21) Cu ciudatul său antonim - „for intim” -, care sugerează o dispunere „spațială”, a intimității, neglijând componenta temporală a acesteia! (22) Bernard Cathelet, loc. cit., p. 163. (23) Ibidem. (24) Oswald Ducrot, Tzvetan Todorov, Dictionnaire encyclopédique des sciences du langage, Éditions du Seuil, Paris, 1972, p. 427. (25) Eric Marty, Op. cit, p. 159. (26) Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
face cunoștință cu tine, și această scrisoare nu va fi ultima. Pentru că nu te cunosc deloc, În ciuda interesului pe care ți-l port; ți-am vorbit atât de rar, deși sunt mereu Împreună cu tine! Sper ca În viitor să te neglijez mai puțin, dacă pasiunile nu ne vor Împiedica să ne Înțelegem. Ridic această limitare, pentru că știu cât ești de schimbător. Să profităm măcar de acest moment de liniște; ascultă-mă8. În acest caz, dorința de cunoaștere a eului propriu ascunde voința
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
senzației că miracolul existenței primare, ideale și fantasmatice poate fi recuperat. Că, mai mult, el poate fi echivalat, pe anumite porțiuni, cu Însăși viața. Sau, cel puțin, cu literatura ca formă a existenței. Pe de altă parte, nu pot fi neglijate mecanismele de autoreglare ale autoportretului. Ele se ordonează și dobândesc consistență nu atât În funcție de voința scriitorului (pentru că atunci autoportretele n-ar fi decât banale apologii), cât pulsiuni structurante ale textului de jurnal. Prin urmare, autoportretul este o formă retrospectivă de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
modul de folosire a resurselor materiale și de muncă precum și a resurselor bănești se apreciază de asemenea cu ajutorul analizei statistice. Pe baza informațiilor oferite de analiza statistică, proprietarii întreprinderilor pot constata în ce măsură administratorii au obținut performanțele economico-financiare planificate. Nu trebuie neglijat nici rolul analizei statistice în realizarea conexiunii cu mediul exterior, economico-financiar al întreprinderii, ceea ce presupune analiza relațiilor cu alte întreprinderi, cu băncile creditoare, cu bugetul public etc. Concluziile oferite de analiza statistică la nivel microeconomic trebuie să ducă la reperarea
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
și nu atât de bine clădite și organizate ca cele grecești"249. În ciuda tonului său temperat, răzbate totuși o simpatie nedisimulată pentru acești strămoși înfrânți, asumată mai clar prin ilustrații decât prin text. Uneori, dorind să facă puțină dreptate celor neglijați de istorie, povestitorul apelează direct la bunăvoința cititorilor. Referindu-se la evoluția cavaleriei în antichitate, de pildă, el și-a încheiat digresiunea în ton optimist: "vedeți așadar că nu toate popoarele cele mai civilizate au fost cele mai inventive în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
anexate s-a realizat, în manualele de după 1989, în spiritul istoriografiei militare de la sfârșitul anilor '80 și începutul deceniului următor. Căutându-și în trecutul îndepărtat un prestigiu drastic diminuat în timpul comunismului, armata își regăsea, după 1989 ca și alte instituții neglijate de fostul regim, cum ar fi Biserica Ortodoxă, Banca Națională a României ș.a.m.d. o participare extrem de onorantă la istoria națională 88. Redescoperirea istoriografică a episoadelor militare legate de Marea Unire a început, cu timiditate, prin investigații preponderent tehnice și documentare, fără
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
asocierea aproape exclusivă cu marile bătălii din 1917, de la Mărăști, Mărășești și Oituz. Erou adoptiv al românilor, Berthelot a pierdut calitatea de posibil erou al Franței, probabil și pentru că țara sa își revizuise încă de la începutul anului 1919 politica orientală, neglijând ofensiva antibolșevică, pentru care el fusese trimis a doua oară în Balcani 121. Iată, pe scurt, cât de diferite și de fluctuante pot fi perspectivele asupra celor petrecute în anii 1918-1919. Totuși, povestitorii au favorizat o singură narațiune, cu adnotările
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
-le iluzia participării. "Una din forțele acestei victorii a evenimentului este tocmai aici: lasă de înțeles că destinul depinde de voința noastră, că, modești sau iluștri, ne făurim propriul destin". Nu putem deci exila evenimentul în afara istoriei, nu îl putem neglija. Da, în sine, el "nu este suficient". Avem nevoie și de consecințele sale, care nu ne apar imediat, căci sunt "fiicele timpului". Singurele posibilități de valorificare a evenimentului ar fi deci extragerea lui din actualitatea care i-a dat naștere
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
coloana vertebrală. Artrozele au cauze multiple. Sunt considerate frecvent de origine metabolică și endocrină (apar în obezitate, diabet, discrinii). Factorul mecanic are un rol deosebit în declanșare: traumatismele, condițiile statice defectuoase ducând la uzura cartilajelor, varicele, flebitele etc. Nu trebuie neglijat nici rolul senescenței tisulare și factorului ereditar. Se pare, că virozele cu acțiune lentă și sigură au un rol important în degenerescența tisulară. Simptomul principal este durerea, ce apare mai ales dimineața la sculare, la primii pași și este meteosensibilă
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
a sistemului limbii) este "unica realitate" pentru subiectul vorbitor, iar diacronia (legată de evoluție, schimbări semantice, glisări de sens) interesează în primul rînd pe cercetătorii fenomenelor limbii. Lingvistica structurală (generată de teoria saussuriană asupra limbii) va favoriza sincronia, relațiile atemporale, neglijînd geneza, evoluția și dispariția structurilor. DIAGRAMĂ Semn iconic intermediar din clasa imagine/ diagramă/metaforă (conform taxinomiei lui C.S. Peirce), la care relația de similaritate cu obiectul reprezentat nu mai este de natură substanțială (culoare, forme, proporții ca în cazul fotografiei
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Hadrian și Zenon, personajele în care a pus atât de mult din ea însăși, nu a fost niciodată o creștină tradițională. Nici nu aproba viziunile creștinătății privind sexualitatea normală, dar nici nu va susține condamnarea homosexualității de către aceasta. Câteodată se neglijează aspectele autobiografice ale sexualității ei. În conformitate cu datele clinice sau chiar mai rău patologice, Marguerite Yourcenar a fost bisexuală. În timpul vieții a sedus atât femei cât și bărbați, și s-a îndrăgostit de ambii. Nu a fost interesată de știința sexului
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
lucruri frumoase...104 Sureau a pus punctul pe i, oricât de dur a fost acesta. Multe feministe au fost de acord cu el din moment ce nu a scris cu prea mult timp în urmă, în 1989. Multe din aceste femei, totuși neglijează numărul de scriitori bărbați de la Thomas Mann încoace, care au găsit mari merite în scrierile lui Yourcenar. O listă corespunzătoare ar include mulți autori, mai mulți decât ne-am aștepta: Mishima (care credea că Memoriile lui Hadrian este una dintre
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
la care trebuie adăugate numeroase lucrări de licență, disertații de masterat și teze de doctorat , ne putem opri la trăsăturile cele mai frecvent subliniate în ele. Ca mulți alții, și românii au reținut mai întâi valoarea mesajului comunicat, fără a neglija tehnica scrisului, caracterizată, de cele mai multe ori succint, ca dominant tradițională. Sensibilitatea critică a vibrat așadar mai cu seamă la documentarea excepțională și la dezbaterea morală propusă de scriitoare, mai precis la acțiunea sa de repunere în valoare a umanismului clasic
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
pildă, creatorii de faceții. Ei atacă expres valorile literare depășite, instaurând o nouă mentalitate de creator. În plus, avem de-a face cu autori italieni care trec în registru comic poemele eroice ale Franței medievale, caracterul național neputând să fie neglijat. Parodiștii renascentiști sunt mai ales creatori, și nu imitatori, cum deseori au fost acuzați. O dată cu opera lui Cervantes, obsesii ale literaturii curtenești franceze intră, parodic, în literatura Spaniei, alături de ridiculizarea subiectului expus de Ariosto în poemul său eoi-comic. Prin urmare
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
XVIII-lea" pe care o încercase, după spusele sale, în Numele trandafirului. Romanul său are cel puțin trei incipituri, fără a mai vorbi de tehnica povestirii în ramă (din desfășurarea propriu-zisă a evenimentelor), deseori amintită prin aceleași intervenții retorice, deloc de neglijat, ale unui narator omniscient, de tipul "Dar reiați firul, povestire a mea, pentru că acest călugăr în vârstă zăbovește prea mult în marginalia": o prefață (dacă o putem numi așa), care nu este semnată (așadar presupunem că i-ar aparține lui
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
succesul activității sale, rețeaua afectivă a interrelațiilor școlare trebuind să cuprindă cum este firesc, și persoana sa. 2. Integrarea copilului în regimul școlar În obișnuirea copilului cu statutul și rolul de școlar, nu trebuie să se facă greșeala de a neglija statutul și rolul familial cu care este obișnuit copilul. De aici necesitatea psihopedagogică de a transfera asupra statutului și rolului de școlar ceea ce se poate transfera din statutul și rolul familial. Mai concret, școala trebuie să acorde afecțiune necesară micilor
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]