4,685 matches
-
Publicat în: Ediția nr. 2119 din 19 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Mă simt că o sămânță pe aripă de vânt Ce-și caută haotic o brazdă de pământ, Un loc numai al ei pentru-o rodire nouă Unde cu nemurire doi îngeri să îi plouă. Prin rugăciune zbor spre nori olimpieni Eu, biată semincioară crescută-n buruieni, Ajung la Poarta Vieții și zac parcă-n neștire, Dar mă trezesc atinsă de sfânta Lui iubire. Înlănțuirea brumei treptat mă slobozește Dispare
MĂ SIMT CA O SĂMÂNŢĂ... de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378725_a_380054]
-
Acasă > Poeme > Emoție > TRECUT Autor: Lucian Tătar Publicat în: Ediția nr. 2328 din 16 mai 2017 Toate Articolele Autorului Trecut-a timpul infinit al nemuririi stele de gheață zdrobesc un răstimp arene de circuri arată simțirii pragul eretic ...pierdut anotimp! Topită e fierea,topită durerea sub ploaia de mituri ce cade mister Olimpul, cetatea ,ce-și plânge puterea căzut-a sub pumnul de fier! Din
TRECUT de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378774_a_380103]
-
plecate...iubirile mele. Sub pragul incolor se zbat cuvinte reci, grădini din anotimpuri amorțite-n nicăieri, lovind castele de nisipuri,gânduri seci, te-nconjură amiază sublimelor tăceri. Eternitatea ta ,e curcubeul peste ape, slujind cu rază vie ,esența dura a nemuririi, fără cuvinte întortocheate,rămân aproape, căi de legendă ,care dezleagă calea fericirii. Nemuritoare -i calea infinită a desăvârșirii, poeme ard în gânduri cu flacără albastră, nori peste lume ,acoperă necuprinsul privirii, clopot de seară ,vorbești la fereastra! Lucian Tătar 26
CLOPOT DE SEARĂ de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378787_a_380116]
-
SACRIFICIUL ARE SUFLETUL PIETREI Autor: Lucian Tătar Publicat în: Ediția nr. 2346 din 03 iunie 2017 Toate Articolele Autorului SACRIFICIUL ARE SUFLETUL PIETREI Piscul muntelui,ideea cucerita sau pierdută, sacrificiul are sufletul pietrei, din prima rază de soare ,se naște nemurirea copiii neînțeleși,se-ntorc în lacrimile noastre, fără nimic ...am străbătut și mari și oceane, tălpile lăcomiei ne-au condus spre fericirea ironică, suferință ne cutremura așternutul bogăției sub talpă ideii murdare, vom fi astăzi campionii carismatici și apatici. Se
SACRIFICIUL ARE SUFLETUL PIETREI de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378785_a_380114]
-
Acasă > Poezie > Amprente > DIN SURÂSUL VREMII(I) Autor: Lucian Tătar Publicat în: Ediția nr. 2317 din 05 mai 2017 Toate Articolele Autorului Sub lumina ce învie trecătoarele destine, Care vor spre nemurire o nuvelă sihăstrie, Se nasc florile în gânduri sub tăcutele ruine, Din izvorul ce vrăjește o pădure în simfonie. Parcă ieri eram pe drumul visului din tinerețe, Stele vii trăgeau cu ochiul,întinzându-ne o mână, Culegeam iubiri cu șoapte
DIN SURÂSUL VREMII(I) de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378769_a_380098]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > CĂUTĂRI Autor: Lucian Tătar Publicat în: Ediția nr. 2350 din 07 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Cioplesc în stâncă nemuririi, ocnaș îți sunt din zeii împietriți, caut zestrea pură a robirii, dacilor risipiți și înrobiți! Am căutat lumina lunii, ne-am risipit că un taifun, am contracarat puterea semilunii, am ajuns un praf al lumii în drum! Cu lacrima ,cuvânt
CĂUTĂRI de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378786_a_380115]
-
Să-ți răcoresc cu gura mea Arșița frământărilor ce mi le-ai presărat în cale. Dacă ai vrea, te-aș adora, Zeu să îmi fi asupra fiecărei tresărire, Doar să mă lași în inima ta Să îmi câștig dreptul la nemurire. Referință Bibliografică: DACĂ AI VREA / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1359, Anul IV, 20 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
DACĂ AI VREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1359 din 20 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377747_a_379076]
-
de iubire dorul și-l stâmpără Căci uitând cine este păcatu-l învinse. * Risipită nu-i bine umbra nopții în zare Când în minte se naște un gând ne-nțelept Pentr-o viață de om ar da tot ce-acum are Nemurire și aripi și raiul cel drept. * N-apucă în grădină câțiva pași ca să facă Un fior îl pătrunde, înspre suflet se suie Nici aripi nu poate spre cer să-și desfacă Căci în piatră se schimbă blestemat pe vecie... * de
ÎNGER DE PIATRĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377759_a_379088]
-
altarul lumii cântă valsul nunțiiși-ntr-o despletire-n fire de luminăMirele revarsă stele-n poala nopții.Toate-n jur ... XVII. SFÂNTA CRUCE, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1885 din 28 februarie 2016. Sfânta și cinstită cruce Semn divin de nemurire, Ne ești pavăză-n răscruce Și toiag spre mântuire. Sfărâmând în lanțuri moartea, Iadul s-a predat prin tine Descuindu-ne cetatea Raiului - printr-o minune. Patru brațe țin puterea Dumnezeului cel veșnic, Lemnul vieții și durerea Trupului ce arde
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
răstignirii, “Ușa tainelor” cerești, Călăuză dezrobirii De păcatele lumești. Dă-ne harul îndurării “Crucea vieții” s-o purtăm, Al iubirii și-al iertării Spre Lumina s-alergăm. Și-nchinându-ne Treimii Citește mai mult Sfânta și cinstită cruceSemn divin de nemurire, Ne ești pavăză-n răscruceși toiag spre mântuire. Sfărâmând în lanțuri moartea,Iadul s-a predat prin tineDescuindu-ne cetateaRaiului - printr-o minune.Patru brațe țin puterea Dumnezeului cel veșnic,Lemnul vieții și durereaTrupului ce arde-n sfeșnic.Sfânt Altar
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
Trup ce-și lasă-n lut zidirea. Își va aștepta verdictul Crunt sau dulce... cine-l știe? Pan’ atunci, la sânul lunii Plânge-n leagănul trufiei. Cerșetor de fericire Vrea spălat în bucurie Și putere să iubească Până trece-n nemurire. Va putea să facă față ... Citește mai mult Plânge sufletul în noapteCât mai poate să îndure? Prins în chingile trăiriiPare tras prin roata lumii.Iscodit, trădat și singur,Neiubit... dar ce-i iubireaCând la capătul luminiiNu te-așteaptă veșnicia?Răstignit
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
de apă vieE purtat de efemerulTrup ce-și lasă-n lut zidirea.Își va aștepta verdictulCrunt sau dulce... cine-l știe?Pan’ atunci, la sânul luniiPlânge-n leagănul trufiei.Cerșetor de fericireVrea spălat în bucurieși putere să iubeascăPână trece-n nemurire.Va putea să facă față... XX. TELEFONUL SINGURĂTĂȚII, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1831 din 05 ianuarie 2016. ...Ce-o mai vrea bunica voastră?! Alo, mamă, spune iute... Sunt în mall cu prichindeii Și n-am timp de
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
Cu serile ce le pierdeam, fugari... M-ai îmbrăcat în straie de credință, M-ai dezgolit de dorul pătimaș; Eu ți-am trimis a mea făgăduință Că nu vom mai avea un timp vrăjmaș. Mi-e teamă că adormi în nemurire Ascunsă între stele, fără glas. În veci te voi chema prin licărire, Iubirea ta... e tot ce mi-a rămas! REGRET Din cupa vremii sorb o clipă, Mă rătăcesc, pun întrebări Când vin seninele schimbări Ce-odată îmi cădeau pe-
ANOTIMPURILE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377748_a_379077]
-
doar "surzii'' încearcă uneori să o măsoare cu șublere melo.dramatice atât de patetice atât de infime sofisme II.Opus Misterioso Destructurată atm.eon.sfera geometrica stare a armonizarii se închină învinsă în lacrimi de sunete cerșind Cosmica față a nemuririi recăutând asiduu Chipul cel dintâi restaurat din formele căzute din Copacul vieții nostalgie ce curge din A r m o n i a trans.a.parentă de dincolo de armonie matricea perfectă dintru origini sădită III. Opus Appassionato Ace.stea sunt
POEM HIERATIC XXXVII SIMF.EONICA(SIMFONIA ÎNTRU DEVENIRE) de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377792_a_379121]
-
că Divinitatea, care e conducătorul și creatorul lumii, întrepătrunde (sau străbate) totul [20]... Privitor la procreare [21] și la suflet, învățătura lor arată paralele cu doctrinele grecești și în multe alte privințe. Ca și Platon, ei compun povestiri legate de nemurirea sufletului și judecățile de pe lumea cealaltă și așa mai departe..." [22] Ajungem astfel la regele dinastiei Maurya, Asoka (274-233), descendent din familia Candragupta, care, fiind un zelos convertit la credința (dhamma) budistă, se străduiește să facă cunoscută doctrina respectivă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mea prakrti [307] toate făpturile se întorc: și iară vieții eu le dau, unui alt kalpa la început. Și a mea prakrti urmînd-o Eu, iară și iară ființele toate Eu le creez [308] prin unica virtute naturală [309]. ... Nemurirea, oh Prthide, Eu sînt și la fel și moartea; Ființa și Neființa Eu sînt [310]. (După impresionanta teofanie a lui Krsna, ce repetă aceleași concepte într-o manieră și mai dramatică, în Bhagavad-gītă, XI, 5-8, 15-31
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
cu dinamismul și frămîntările ce caracterizează, pulverizînd, epocile Occidentului, cu tendința apuseană de a surprinde în concretul ei fiecare clipă, de a da, oarecum, pecete materială fiecărei perioade, oricît de scurte, istorice. Diversitatea nîzuințelor din Occident pune adesea sigiliu de nemurire oricărei treceri, oricît de nesimțite, a timpului, pe cînd unicitatea preocupării indiene contopește diferitele etape istorice în una și aceeași clipă veșnic prezentă, care proiectează constant efemerul în etern. Și care ar putea fi, pentru indian, nota distinctivă a diferitelor
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
orice om care nu este un sfânt, viața trebuie trăită așa cum ne-o oferă condiția diacronică pentru a nu cădea în păcat și disperare“. Finalul, moartea celor doi, este în același timp un început al unei vieți noi. Credința în nemurirea sufletului i-a fost dată omului ca să i se pară mai ușoară existența sa de-a lungul timpului. A accepta, însă, timpul înseamnă a fi robit morții. Conștiința eternității spiritului are aceeași funcție ca lacrima în opera lui Lucian Blaga
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
Orobete este avertizat: - Fii atent, Dayan!... că dacă te rătăcești în somn, îți vor trebui mulți ani ca să găsești ieșirea... “. Orobete este cel care se luptă cu „viclenia Timpului“. Drumul lor este comparat cu cel al lui Ghilgameș, în căutarea nemuririi. Prin tunel, Orobete se simte obosit și insetat, însă, asemenea lui Gavrilescu, este avertizat să nu bea la întâmplare și nu prea mult. Orobete „a dispărut“ trei zile și trei nopți; însă el a avut senzația că au trecut cinci
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
îi așază față în față pe împăratul Traian și pe dacul Decebal. Învins, acesta din urmă își pune capăt zilelor. În același context, istoricul ne oferă trei informații privitoare la Dacia lui Decebal: puterea regelui era absolută; dacii credeau în nemurirea sufletului, Zalmoxis fiind judecătorul lor, tot el învățîndu-i și doctrina lui Pitagora. În sfîrșit, Kogălniceanu recunoaște că "se știu foarte puține lucruri despre limba dacilor. Printre altele, se crede că aceasta este un dialect al limbii trace amestecat cu cuvinte
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
timpurile, nevoia de prietenie, devotamentul, dorința de a-și crea un renume și de a-și câștiga gloria, dragostea de aventură, de fapte eroice și mai ales anxietatea în fața gândului morții, care domină toate celelalte teme prin setea nestăvilită după nemurire..."8. Câteva umbre-Enkidu par să-l fi însoțit încă din adolescență pe Eminescu: "...Ai știut tu, scumpe frate, că pământu-i o ruină? Că-i o sarcină viața? Că-i martiriu să trăiești? Ai știut tu cum că moartea e un
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
acest "drum al pulberii", la Ghilgameș și Eminescu, se dezvoltă o conștiință a sinelui muritor declanșând o reacție a ființei divizate călătoria de inițiere: Ghilgameș răvășit de spaima morții îl caută pe Uta-napiștim, primul om căruia zeii i-au dăruit nemurirea, sperând să afle de la el răspunsurile lecuitoare; Eminescu își va "trimite" eroii să urce într-o walhală moldavă să caute interpreți și cititori ai astrelor (Povestea Magului...). Deznădăjduit, Ghilgameș se va întoarce spre cetatea sa, Uruk. La vederea zidurilor "cel
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Ghilgameș se va întoarce spre cetatea sa, Uruk. La vederea zidurilor "cel care s-a împărtășit din toată înțelepciunea lumii, întrucât a văzut totul până la marginile pământului și s-a pătruns de taina tuturor lucrurilor, tresări străfulgerat de gândul că nemurirea oamenilor stă în faptele lor"10 Eminescu va opune prafului zidul faptei. El "tindea să creeze un univers în semicerc (...), având ca orizonturi nașterea și moartea lumii, între care se întinde arcul istoriei universale"11. Între cele două capete ale
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
să nu te risipești În propriile-ți fapte și gândiri?" (Blestemul lui Decebal) "Filozofarea" lui Decebal are umbre, dar nu tulburări, viituri de ritm, dar nu rupturi care să frizeze dezechilibru, ea își păstrează mereu contiguitatea: "Azi duc diluviu... mâne nemurire O armonie care capăt n-are" Viața privită precum curgerea râului insuflă forță, îl înscrie în marele curs al lumii, simbolizează statornicie. Apa face parte din cele patru elemente "stihinice" prezente în Pravila lui Matei Basarab 35 pe care Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
cuvântului, el este un clarvăzător el are intuiția zidului faptei umane: Atunci voi fi ca sclavul cel din urmă Ce pietre cară la zidirea mare Și bucuros o face, căci piatra Nemuritoare-i în zidire-eternă. Aceasta-i partea mea de nemurire, O alta nu doresc... o alta nu" (Decebal 42) 5. Galbenul asfințitului Scara la care este lucrată topografia lumilor și "văilor sure de chaos" este predominant romantică, "titaniană". Romanticul include viziunea lumii între doi poli, geneza și stingerea, distribuind elementele
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]