2,919 matches
-
și le scrutează, se coboară la acel infinit mic care e marea materie a romanului. Respectul pentru lumea convențională o face să dea importanță societății snobe, apro-piindu-se astfel de formula intimă a romanelor lui Proust care transcriu viețile consumate în nimicuri mondene, tragediile imperceptibile ale salonului. Prin definiție, astfel, Hortensia Papadat-Bengescu scrie un roman curat orășenesc, consacrat exclusiv proceselor inutile ale unei clase scutite de problemele aspre ale existenței. Eroii sunt bogați. Încolo, lăsând la o parte buna poziție observatoare, literatura
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
împreună cu rudele sale și a fost lăsat să fugă să se întîlnească cu armata lui. Pentru a opri zîzania rea ce o băga în armata geților, a fost împuternicit Eno să-l prindă cu atenție și cu socoteală pe acest nimic, să-l scurteze de cap și să-l ia. Este luat și azi a fost purtat într-un senic negru prin cetate. Cei care l-au ajutat au fost găsiți ascunși în ocolul vitelor, aduși în cetatea geților iar adăposturile
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de soție și de mamă duioasă, o, Marta, nu-ți poți închipui cât de fericită ai fi trecut prin viață. Marta, Marta, tu nu poți să înțelegi cât de dureros este pentru soțul tău că prin sâcâieli, prin fleacuri, prin nimicuri murdare, prin minciuni, am ajuns ca să mă socotești om rău și prost, când o lume întreagă îmi găsește calități și ca om și ca preot. (!?!ă De ce nu vrei să judeci cum judecă o lume întreagă? De ce nu vrei să
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
firea lor, încât zicala că ei fac din țânțar armăsar, sau spusa rățoilui lui Grigore Alexandrescu că ar fi înghițit un lung stâlp de telegraf „doar atât e adevăr că-n zăvoi azi dimineață îmghiții un fir de păr” sunt nimicuri față de inventivitatea macabră a evreilor de a se vă ita, de a țipa, de a exagera. Problema evreiască, pentru amploarea ei, am tratat-o în mod special într-un studiu istoricoreligios-social, în trei volume, 1600 paginiă bine înțeles, nepublicate, pentru că
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
lor. Nu putem dormi când antihristul uneltește și pune la cale cu mijloace noi dispariția noastră ca Neam. Trăim momente grele. Românii se luptă cu moartea și pleacă din țara lor pentru a putea supraviețui, lăsând în urmă intrigi și nimicuri de caractere. Ei pleacă în îndepărtate exiluri împinși de asupritorii de ieri, azi deghizați în democrați. Dar strigătul legionarilor nu a încetat. El vibrează ca un dangăt de clopot, ca o chemare la rugă din adâncul temnițelor, din desișul codrilor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
critică. Acceptarea unui sfat sau a unui ajutor, contrazicerea sa sunt percepute de nevropat ca o înjosire și o slăbiciune. Ce își spune un nevropat? „Nu sunt așa de slab încât să accept sfaturi!”. Ostilitatea lor orgolioasă e declanșată de nimicuri. De exemplu, nevropatul încearcă o agresivitate surdă dacă e făcut să aștepte. În forul interior, se formează vagi senzații: „... nu sunt eu dintre cei pe care-I lași s-aștepte și am dreptul la mai mult respect”. [33] Complexul de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
să știi că totul este relativ. 7. Depășește dificultățile! - nu fugi de ele, nu le nega într-un mod defensiv automat și orb. Unii subiecți dau înapoi în fața luptei declarând că „nu-i interesează”, „că-s mai presus de aceste nimicuri”, etc. * A doua cale: Subiectul trebuie să-și analizeze comportamentul în anumite situații critice. El trebuie să știe că: * pericolul de care se teme a fost un pericol real în trecut, dar în prezent pericolul este imaginar, nu real; * dorințele
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
murit omul/ de prea mult soare întunecat/ ca deșertul” (Hora. Vara. La oraș). Pierderea inocenței, a legăturii cu divinitatea e percepută ca o amenințare terifiantă, oamenii sunt văzuți ca niște creaturi „fără gât” și „fără minte”, în jur domnește plictiseala, nimicul, golul. Revigorând procedee mai vechi, poetul utilizează imagini tot mai eliptice, cuvinte tot mai scurte, până ajung inutile („Nimic era/ plictisit/ și-am plecat fioroși/ fără nim” - În căutare de Enkidu). Și versurile din Roși de lună se pliază pe
ŢENE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290134_a_291463]
-
incendierea unor case din mahala Stoican crede că va putea să evadeze din atmosfera ei terifiantă, să pedepsească, în numele unei legi nescrise, lumea obscură și degradată. Atracția spre morbid, dominantă a existenței lui Andrei Stoican, tulbură curgerea firească, pierdută în nimicuri, a vieții din mahala. Observația socială - studentul și publicistul înregimentat în mișcarea naționalistă de dreapta, socialistul veșnic urmărit și persecutat, funcționarul conștiincios și plafonat, femeile care își vând trupurile - se îmbină cu notația psihologică, pentru a sugera o atmosferă și
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
pe experiența meditativă a învățatului, Buddha l-a întrebat: „Cît de mult socotești că te-ai apropiat de doctrină, extrăgând-o de-a dreptul din cunoașterea întemeiată pe meditație?”. Ărăḍa Kălăma a răspuns că a ajuns până la Sfera Meditației asupra nimicului. Ceea ce l-a impresionat pe Buddha a fost insistența maestrului ca orice discipol să experimenteze pe cont propriu pentru a se putea convinge personal de adevărul învățăturii sale, al cărei scop era atingerea unei forme de transă obținută prin concentrare
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
sale, al cărei scop era atingerea unei forme de transă obținută prin concentrare. Instruit de Kălăma, Gautama a reușit să atingă cea mai înaltă stare de transă meditativă predicată de acesta, starea de „insubstanțialitate a materiei” sau de „meditație asupra nimicului”. Înfățișându-i maestrului realizarea sa, acesta l-a felicitat și l-a tratat ca pe un egal. Gautama însă a înțeles că învățătura lui Ărăda Kălăma nu duce la diapariția patimii, la stingerea dorinței, la pace, la eliberarea de suferință
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
M-ai adus la moarte pentru că (hotărâtă) mă omor înainte de izbucnirea scandalului, astăzi, acuma, aici! M-ai adus la moarte, și mă poți scăpa, și mă lași să mor... (plânge.) Tipătescu: Zoe! Zoe! Zoe: Lasă-mă... Dacă ambiția ta, dacă nimicurile tale politice le pui mai presus de rușinea mea, de viața mea, lasă-mă! Să mor... (plângând.) Să mor cu siguranța că opt ani de zile m-ai amăgit în fiecare minută, că nu m-ai iubit niciodată... niciodată... niciodată
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
s-au Înțeles la Paris și-a mai durat... Dar de data asta, În ’64 ați avut noroc... Da, și vreau să vă spun că după aceea ne-a dus prin celule, și a trecut o zi, două, trei, și... nimic. Iar e minciună... Da’ la un moment dat s-a deschis ușa de la celulă. Noi eram 12... A venit gardianu’ cu o listă: „Cutare, cutare, luați-vă bagajul!”. Am mai rămas vreo cinci... Și după vreo cinci minute iară: „Bucur
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În 1964, cam În iunie a apărut decretul, care spunea așa: „Vor fi eliberați toți deținuții politici până la 23 august În acest an”. Și-atunci ne-a dat la toți scrisoare și am primit și-un pachet de-acasă... Încolo... nimic. Cum v-ați regăsit familia la ieșirea din Închisoare? Existau Îndoieli, de pildă, că n-o să-i mai găsiți pe toți acasă, În viață? I-am găsit foarte bine, i-am găsit pe toți acasă. Bine i-am găsit, dar
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
artei, al literelor sau chiar numai al galanteriei sunt și ele mușcate de preacunoscutul șarpe al deșertăciunii. Memoriile femeilor dornice de a deveni celebre împodobesc vitrinele și, astfel, nesfârșitul domeniu al cunoștințelor umane este îmbogățit, astăzi, cu un bagaj de nimicuri agreabile și chiar de lucruri intime, pe care pudoarea femeiască se silea altădată să le ascundă cu îngrijire indiscreției profanatoare a vileagului. Astăzi toate aceste precauțiuni nu mai sunt lucruri „la pagina“ zilei. Astăzi fiecare vrea să scrie cât mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ceea ce arată continuitatea respectivei „îndeletniciri” moștenite de la romani. * Deși e foarte mîndru de ele, „intrigile” lui Genoiu îmi amintesc, aproape întotdeauna, următoarea explicație din Istoria literaturii latine (1948, p. 79) de H. Mihăescu: „cuvîntul intrigă purcede de la latinescul tricae «fleacuri, nimicuri, încurcături»”. Cît de preocupat de ce-o să mănînce trebuie să fie linotipistul care în loc de Phoenix 1 km (titlul unei cărți de proză a lui Dumitru Ignat) a scris „Phoenix un kilogram”! E o greșeală de care îmi interzic să rîd
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de acest fel. Dacă l-ar fi interesat numai datele pentru Dicționar, le-ar fi cerut prin poștă. 516 care nimeni până azi nu și-a găsit timpul necesar, În afara unor formale declarații de intenții ce nu au ajutat cu nimic memoriei sale, Înțelegeți de ce trebuie să am sfatul Dvs. În cele ce trebuie să fac. Despre scrisoarea primită nu i-am spus nimic Gabrielei și aș ruga ca nici Dv. să nu-i pomeniți nimic, deoarece nu vreau să-i
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a gata! Un corespondent anonim, 24 iunie 1983, difuzată la 17 iulie 1983 Scrisoare, Dragi prieteni, ceea ce vă scriu nu reprezintă (încă) o revoluție, ca prin alte meleaguri, așa-zis socialiste, însă înseamnă ceva. Ceva mai mult decât nimic. Decât nimicul de până nu demult. Vi le aduc la cunoștință în primul rând cu speranță și apoi pentru a arăta tuturor celor care vă ascultă, și dumneavoastră simultan, că nu chiar toți compatrioții noștri suferă de lașitate sau indiferență. Anul trecut
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nu a izbutit să-l desăvârșească. „Dar ziua izgonirii din grădină?”, Întreabă poeta, Înstrăinată de Dumnezeul „mic”, micșorat, Însingurat În Împărăția Sa fără om și omenesc, un zeu suprem, dar nu atotputernic, eșuat În farsa propriilor neîmpliniri, „clovn mărunțel al nimicului al căderii”. Resentimentul intensifică Însă paradoxal apartenența inițială și inițiatică, iubirea refulată potențează ardoarea trecută prin otrăvurile realului. Domnul apare, nu Întâmplător, uneori, ca un iubit, substituindu-se păgânului Domine: „Da. Ești unic. De-aceea mă supun? Nu știu bine
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Prințesa dezmoștenită, aruncată fără zale, „desculță”, În drama existenței deține, orgolioasă, doar verbul, egală astfel Demiurgului care, și el, tot de la și prin Cuvânt a pornit: „am cuvântul/ deci sceptrul. Pot domni peste o-mpărăție de vorbe/ și hârtie. Trăiesc nimicul”. O Evă expulzată, dar princiară totuși, „subțire și nocturnă”, cu „muchii reci ca șerpii”, În mână cu chibrituri pentru rug sau candelă. Jungla care i-a fost dată ca Împărăție terestră este singura pe care și-o revendică, patrie plină
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
trandafiri, se apleacă să le aranjeze scaunul, aleargă să deschidă ușa, are grijă de aranjamentele cu maître d’. Toate sunt, de fapt, legate, Însă, mai curând, de Vela, fosta soție a lui Chick, sensibilă, ni se spune, la tradiția acestor nimicuri pe care el, Chick, le tolerase, amuzat, oricât de străine Îi erau, de dragul ei. „Când venea cec-ul, Radu sărea de pe scaun și Îl apuca. Devenise un joc, nu apucam niciodată să plătesc. Plătea doar cu bancnote noi, proaspete, neșifonate
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
face și, cu adevărat, populare. Acel proces „mimetic și integrator” pe care profesorul de artă Lake, de la Saint Bard School din romanul lui Nabokov Pnin Îl va numi „naturalizarea necesară a lucrurilor făcute de om”. Am găsit, Între atâtea captivante „nimicuri”, risipite În dosarele lui Saul, o bancnotă de un dolar cu care Încercase destoinicia Poștei Americane. Aplicase o bandă de hârtie cu adresa sa și cu un timbru direct pe bancnotă, aruncase mesajul, așa, fără plic, În cutia poștală și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
întrebat. — Da. M-a învățat bunicul cum să procedez. Cum să aleg cele mai bune informații, cum să citesc datele de la bursă, cum să scap de taxe, cum să-mi transfer banii la bănci din străinătate și tot soiul de nimicuri utile. Să știi că e foarte interesantă activitatea de la bursă. Tu ai avut parte de o asemenea experiență vreodată? — Din păcate, nu. Nici măcar nu mi-am deschis vreodată un depozit bancar. — Înainte de a deveni cercetător, bunicul a condus chiar o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
1-2; Alex. Ștefănescu, Ediție revăzută și adăugită a vieții de fiecare zi, RL, 1995, 8; Dan Silviu Boerescu, Emilian Galaicu-Păun, „Cel bătut îl duce pe Cel nebătut”, LCF, 1995, 26; Aurel Pantea, Viziuni și sarcasme, APF, 1996, 4; Roxana Sorescu, Nimicuri și nu prea, LCF, 1996, 41; Ana Bantoș, Epifanie și grotesc în poezia lui Emilian Galaicu-Păun, „Limba română”, 1997, 3-4; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 246-247; Constantin Dram, Lumi narative, Iași, 1998, 14-19; N. Leahu, Literatura română postbelică..., Chișinău, 1998, 571-577
GALAICU-PAUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287130_a_288459]
-
și-n gânduri;// și neiertarea întrebării spală/ ca un căutător de aur/ făgăduieli de minereuri,/ mi-e dusă jumătate ziua/ și mă tot umblă, umblă spaima.” În același timp, poemul pare a se construi din ce în ce mai greu, iar „așteptarea” sa - revelând nimicul, golul existențial - se constituie într-una dintre cele mai semnificative teme de meditație. Ciclul „Spital”, închegat în jurul unei imagini-cheie - culoarea alb -, dovedește asimilarea experienței literare și spirituale bacoviene: „Prin ferestre albe, văd alb -/ ochii în ațintire albă/ pașii despărțitori de
GAFTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]