2,847 matches
-
amar, București, 1945, Toamnă timpurie, București, 1946; Upton Sinclair, Metropole, București, 1941, În căutarea adevărului, București, 1945; Hans Fallada, Banii nu fac nici două parale, București, 1942 (în colaborare cu Eugen B. Marian), Johannes Gantschow, București, 1946 (în colaborare cu Nora Marian); Franco Ciampitti, Minutul nouzeci, București, 1942; Gian Dauli, Căruțe în noapte, București, 1942 (în colaborare cu Eugen B. Marian), Frescolino, București, 1943 (în colaborare cu Eugen B. Marian); Horst Wolfram Geiszler, Drăguțul Augustin, București, 1942; K. J. Benes, O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288022_a_289351]
-
1942; K. J. Benes, O viață furată, București, 1943; Eric Knight, Cine pierde, câștigă, București, 1945; Nevil Shute, Pastorală, București, 1945; John Steinbeck, Tortilla, București, 1945 (în colaborare cu Eugen B. Marian); Vicki Baum, Marion, București, 1946 (în colaborare cu Nora Marian); Antoine de Saint-Exupéry, Pilot de război, București, [1946]; André Maurois, Jurnal din Statele Unite, București, 1946; Richard Patience, John Abe, Trei copii în jurul lumii, București, 1946; Fanny Hurst, Lummox, București, 1949; F. Van Wick Masson, Mâine va răsări soarele, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288022_a_289351]
-
acorde un loc mai bun pentru bietul meu exil. Momentul e cum nu se poate mai propice pentru această intervenție afirmă Ovidiu. Augustus și Livia sunt fericiți. Germanicus își demonstrează prematur curajul. Drusus arată o vigoare egală cu noblețea sa. Nurorile, nepoții și fiii nepoților, toți membrii familiei lui Augustus sunt în starea cea mai înfloritoare... Ce contrast strident între această descriere paradisiacă despre bunăstarea familiei imperiale și adevărata situație a fiecărui membru al acestei familie și a prietenilor ei. Cum
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
membrele propriului fiu, Itys ca să-l pedepsească fiindcă o violase pe sora sa, Filomela), nici ca Medeea, fiica lui Aetes (care a tăiat copiii avuți de la Iason ca să se răzbune pe el, când a devenit soțul Creusei), nici ca Danaidele, nurorile lui Egipt (care și-au ucis proprii soți), nici precum Clitemnestra (care și-a ucis soțul, pe Agamemnon, la întoarcerea din Troia, complice fiindu-i Egist, amantul său), nici ca Scilla (care înspăimântă apele siciliene), nici ca vrăjitoarea Circe (mama
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
acela al Înțelepciunii mîndre și inflexibile. Mama lui Ștefan cel Mare prefigurează tipul femeii virile cu o largă circulație În literatura română. La vîrsta canonică, ea Întruchipează legea morală, simțul onoarei medievale. Nu deschide poarta fiului Înfrînt și-și ceartă nora care dă semne de slăbiciune. „Doamna soacră” veghează virtutea, În codul ei moral nu intră lașitatea, sentimentul se pleacă În fața datoriei. Bolintineanu face În altă parte (Doamna lui Neagu) teoria puterii femeii În stat: „Căci să știți cu toții că un
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cu celelalte țări, puțin organizate și insuficient reprezentate" Jacques Chaban-Delmas, 16 septembrie 1969. Declarația Primului Ministru, Jacques Chaban-Delmas, din 16 septembrie 1969, în fața Adunării Naționale, reunită în sesiune extraordinară. Inspirîndu-se din reflecțiile sociologului Michel Crozier și ale colaboratorilor săi, Simon Nora și Jacques Delors, Primul Ministru descrie societatea franceză ca pe o "societate blocată" (de o economie fragilă, de un stat tentacular, de structuri arhaice și conservatoare) care trebuie reformată. 32. Mutațiile Franței în a doua jumătate a sec. al XX
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Michx.) (Ell.) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Mentinătorul Anul Anul Observații înregistrării reînscrierii (radierii) ─────────────────���────────────────────────────────────────────────────────────── Nero 1037,1056 1991 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ȘOC - Sambucus nigra L. ────────────────────────────────────────────────��─────────────────────────────── Denumirea soiului Mentinătorul Anul Anul Observații soiului înregistrării reînscrierii (radierii) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Brădet 1037 1984 2000 Floră 1045 1993 Ina 1052 1984 2000 Nora 1052 1984 2000 TRANDAFIR PENTRU PETALE - Roșa sp. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Mentinătorul Anul Anul Observații înregistrării reînscrierii (radierii) ───────────────────────────────────────────��──────────────────────────────────── Roșa centifolia 1037 1999 Roșa damascena 1037 1999 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ZMEUR - Rubus idaeus L. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregistrării reînscrierii Perioadă de (radierii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
1999 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── GAROAFA - Dianthus caryophyllus L ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregis- reînscrie- trării rii (radierii) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Ada 1042 1985 2001 alb Cosmina 1042 2000 mov-ciclamen Florance 1042 1999 alb Gloria Clujului 1042 1969 1999 roșu Marină 1042 1985 2001 galben Nora 1042 1999 roz Sacha 1042 1999 bicolor Scania 1042 1999 roșu ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── �� PASĂREA PARADISULUI - Strelitzia reginae Ait. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregis- reînscrie- trării rii �� (radierii) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Ambițios de Băneasa 1038 1989 1999 Elegant de Băneasa 1038 1989 1999 Gemeni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
PATRU 23 VASILE MORARU 24 ION SIMINEA Bacău 25 DUMITRU BRANEANU 26 EMILIAN PRICHICI 27 IOAN VOICU 28 MIRCEA BRUMĂ 29 NICOLAE DRĂGOI 30 NICOLETA AMAIEI 31 ALISTIR POCOVNICU 32 IOAN MINEA 33 PETRU ANDRONACHE 34 GHEORGHE BATLA Bihor 35 NORA REBREANU �� 36 NICU SILVIU ODOBASIAN 37 TOADER ISĂILĂ 38 EMANOIL MOISA 39 MIRCEA VALENTIN JUNC 40 VIOREL ENACHE 41 AUGUSTIN BORZ 42 PETRU SORIN MATEI 43 MARIA TIRLA 44 ION RĂDULESCU 45 IOAN MINTAS Bistrița-Năsăud 46 DORU DUMITRU PALADE 47
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198844_a_200173]
-
P.N.T.-C.D. 6. Gheorghe Costea P.S.D.R. Frontul Democrat al Salvării Naționale 1. Dumitru Giurascu 2. Traian Biriș 3. Cornel Iardec 4. Sorin Stan 5. Gheorghe Dina 6. Traian Duma 7. Nicolae Lupsan 8. Ioan Miclaus Frontul Salvării Naționale 1. Nora Marra Tarnea 2. Ioan Doru Petescu 3. Dorina Hermina Momir 4. Ioan Păcurar 5. Gheorghe Banajean 6. Mariana Hortensia Faur 7. Dumitru Aleonte 8. Cornel Ionel Stanciu Partidul Unității Naționale Române 1. Ioan Moș 2. Octavian Zurbau 3. Ioan Maris
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200263_a_201592]
-
Penitenciarului Aiud și locțiitor al șefului Direcției de Informații Interne, fiind trecut în rezervă în anul 1969. Recent, o sursă informativă a semnalat că CRĂCIUN GHEORGHE își scrie memoriile, parte din ele înregistrându-le pe bandă magnetică, iar fosta lui noră, Nițișor Maria, intenționează să-i sustragă memoriile, prin intermediul fiului ei, CRĂCIUN Dragoș, să le scoată din țară și să le vândă în Spania. Direcția I a obținut informații, în anul 1986, că legionarul fost condamnat PETRIȘOR MARCEL intenționează să contacteze
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
competiție între el și Neagu, din care câștiga...delegația. În primăvara anului 1973, soțiile unora dintre noi sosiseră într-o scurtă vizită la Helsinki. Într-o seară, ieșeam cu toți la un restaurant, prilej cu care Stănescu și soția sa, Nora, se "produceau" pe ringul de dans. Amândoi înalți, plini de grație, buni dansatori, era o plăcere să îi privești. Ioan Diaconu, cu dreptul internațional studiat la Geneva, era atunci încă un diplomat tânăr. Avea să arate un autentic talent în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în picioare pe aripa veche a edificiului, pînă atunci cerul liber, stînd curat pe arhitrava salvată, e singurul dătător de reconfortantă satisfacție. Apropiatele "Zile ale Universității" pot sta, în sfîrșit, sub acest cer clarificator. 19 noiembrie Jurnal apăsător, cel al Norei Iuga, în România literară, nr. 40. Sînt zile consumate recent în Berlin, într-o lumină cvasimalefică, de lume damnată, fără pic de geană senină. Dacă în locul fotografiei autoarei, una decrepit-crepusculară, ar fi stat cealaltă imagine, a scriitoarei tinere, cu încîntătoarea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
trebui să privim cu ochii deformați ai încărunțitei condeiere. Aici, de fapt, în această intenționalitate negativă, trebuie găsită explicația: cum să-i atribui unui atare spațiu, oricum fascinant, vinetele tale angoase (probabil temporare)? Cu ce e de vină Berlinul că Nora Iuga, în trecere prin el, se află în pasă neagră. De reținut, oricum, acribia observației. Flanările fostei frumoase femei pe niște trotuare imunde, cu tentația aproape mărturisită de a fi acroșată de vreun gigolo musculos, sînt tratate cu rară acuitate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
poate prinde coada niciodată" îi făceam, 1979, portretul imprevizibilului meu prieten Nicolae Turtureanu. Ce și-l așezase pe ultima copertă a volumului său Pentru cine exist. Pentru asta. 19 aprilie Întrebată provocator amuzat cum s-a simțit în comunism, septuagenara Nora Iuga a răspuns generic amuzat că a existat 2 Mai. Scurt. Comunismul adică nici nu a existat pentru cei tineri și frumoși (și mai puțin frumoși), care, vară de vară, se despuiau acolo și, atemporali Adami și Eve, trăiau într-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cunoașterii, nu un proces de coagulare a unei viziuni despre lume. Același istoric francez spunea de altfel despre mentalitate în alt loc că este o prelungire populară a celebrului Weltanschauung, un univers mental stereotip și haotic totodată (Le Goff și Nora, "Les mentalités. Une histoire ambiguë" 83). Ce provoacă aceste observații ale lui Jacques Le Goff, prezentate în prefața volumului său, Imaginarul medieval? Mai întâi, am putea spune că reprezentarea este un tip de interfață de ordin mental între realitate și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
antichità e medioevo. Firenze: Olschki, 1989. Lavaud, Laurent (ed.). L'Image. Préf. Laurent Lavaud. Paris: Flammarion, 2000. Lazarev, Viktor, Istoria picturii bizantine. București: Meridiane, 1980. 3 vol. [1947-1948] Le Goff, Jacques. Civilizația occidentului medieval. București: Ed. Științifică, 1970. [1965] ---, Pierre Nora (coord.). Faire de l'histoire. Paris: Gallimard, 1974. 3 vol. ---. Tempo della chiesa e tempo del mercante. Torino: Einaudi, 1977. [1960] ---, Roger Chartier, Jacques Revel (coord.). La nouvelle histoire. Paris: Retz-CEPL, 1979. ---. La bourse et la vie. Économie et religion
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Philippe AriŁs dedică un capitol din cartea sa. Omul în fața morții imaginii pe care membrii unei familii catolice fervente din secolul al XIX lea o aveau asupra propriului destin post mortem. Pentru contele și contesa de La Ferronays, ca și pentru nora lor, Alexandrine, cerul în care sperau să ajungă era varianta veșnică a unei vieți de familie fericite. După ce îi invocă îndelung pe toți cei apropiați, muribunda Alexandrine pomenește de viziunea Domnului și a Sfintei Fecioare. Era și timpul să se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în puțin unt. Alți chefs - care descind din La Nouvelle Cuisine Française, deși și-au afirmat unele rezerve față de preceptele acesteia -, cum ar fi Pierre Gagnaire, au mers și mai departe: langustă fiartă în vin alb, alături de pastă de ardei „nora“ cu mango verde, de jeleu de varză roșie (decorat cu puțină... drojdie de vin!) și de suc de căpșuni aromatizat cu piper. Majoritatea asocierilor marca Gagnaire pot părea șocante: stridii alături de pateu de ficat de rață și brânză Beaufort; stridii
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
angajaților, femei și bărbați, CPE, 2006 * Egalitatea de șanse pentru femei și bărbați valoare europeană, CPE, 2005 * Women change the labour world. Guidelines for socio-political and individual strategies against discrimination, Transnational working group SARA, composed by the EQUAL Development Partnerships NORA new labour perspectives network for women (Austria) and TAGOROR/SABINA (Canary Islands) * Combating discrimination A Training Manual, European Commission, Directorate-General for Employment, Social Affairs and Equal Opportunities, 2005 * Managementul angajaților, femei și bărbați. Studiu despre opinii și practici din organizații
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
pentru Protecția Consumatorilor va pune în aplicare prevederile prezentei hotărâri în termen de două zile de la data intrării în vigoare a acesteia. PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU Contrasemnează: ─────────────── p. Ministrul pentru întreprinderi mici și mijlocii, comerț, turism și profesii liberale, Lucia Nora Morariu, secretar de stat Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Dan Vlaicu Ministrul muncii, familiei și egalității de șanse, Mariana Câmpeanu p. Ministrul economiei și finanțelor, Eugen Teodorovici, secretar de stat București, 19 noiembrie 2008. Nr. 1.490.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205048_a_206377]
-
mie fără drăgușor;/ să-ți rămână ciont uscat,/ să vezi cât mi-i de bănat/ mie fără de bărbat./ Și de-acolo de-i ieși,/ să te-nsori de nouă ori/ și să-ți faci nouă feciori/ să-ți iei nouă nurori:/ cu noruța cea dintâi,/ da, să-ți faci o coconiță/ de dus apa la temniță./ Și de-acolo de-i ieși,/ Tu să-ți umbli a coldui/ și la mine de-a veni;/ dar și eu te-aș milui/ cu
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
la coadă floricele,/ Nici În degete inele,/ Și nici În urechi cercei,/ Nici nu-i ședea cu flăcăi./ Cununița ta cea verde,/ Cum te scoate dintre fete,/ Și te dă Între neveste./ Și cununa cea de flori,/ Te pune-ntre nurori./ Cântați fete și horiți,/ Până sunteți la părinți,/ Cântați fete horile,/ Și vă purtați florile./ După ce vă veți mărita,/ Horile n-oți mai juca,/ Florile n-oți mai purta./ Copiliță cu părinți,/ La ce focu te măriți?/ Că mila de la
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
militare sau sportive, procesiunile alegorice care evocă momente ale istoriei sau cortegiile masive ale militanților și publicului larg, toate creează un nou cadraj spațial și „monumentalizează” spațiul urban profan de zi cu zi. Toate acestea alcătuiesc ceea ce istoricul francez Pierre Nora (1984) a numit locuri ale memoriei, adică elemente spațiale care evocă un anumit trecut și Își metamorfozează permanent semnificațiile În funcție de procesele sociale de construire a memoriei colective. Perspectiva temporală Memoria socială este produsul unui proces complex de identificare, negociere și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
une ethnologie du présent, Éditions de la Maison des Sciences de l’Homme, Paris Althabe, Gérard; Selim, Monique, 1998, Démarches ethnologiques au présent, L’Harmattan, Paris Amalvi, Christian, 1984, „Le 14 juillet: du Dies Irae à Jour de Fête”, În Pierre Nora (coord.), Les lieux de la mémoire: la Republique, Gallimard, Paris Amzulescu, Alexandru, 1986, Cântecul nostru bătrânesc, Minerva, București Ankarloo, Bengt; Clark, Stuart (coord.), 1999, Witchcraft and Magic in Europe: the Twentieth Century, University of Pennsylvania Press, Philadelphia Apter, Andrew, 1983, „In
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]