9,387 matches
-
II, București, 1935; Elemente (în colaborare cu Vasile Radu), București, 1935; În grădinile Sf. Antonie, București, 1942; Rița Crăița, București, 1942; Vlahuță, București, 1944; Din legăturile bisericești româno-ruse altădată și azi, București, 1946; Mangalia, București, 1947; Opere, I, București, 1949; Nuvele, pref. C. Theodorescu, București, 1954; Oameni și gânduri din veacul meu, pref. Teodor Vârgolici, București, 1955; Opere alese, I-II, pref. Teodor Vârgolici, București, 1956-1958; Ziua Domnului, București, 1958; Opere alese, I-IV, îngr. Teodor Vârgolici, introd. D.Micu, București
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
Teodor Vârgolici, București, 1973-1980; ed. I-V, îngr. Teodor Vârgolici, București, 1996-2003; Sub feeria lunii, îngr. și pref. Teodor Tihan, Cluj-Napoca, 1974; Prin țară, îngr. și pref. Gh. Cunescu, București, 1975; Opinii literare, îngr. și pref. Gh. Cunescu, București, 1979; Nuvele și povestiri, îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1979; Roxana. Papucii lui Mahmud. Doctorul Taifun, postfață Adrian Anghelescu, București, 1983; La răspântie de veacuri, îngr. și postfață M. Barbu, Craiova, 1991; Zile basarabene, îngr. și introd. Gh. Cunescu, Chișinău, 1993
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
Grindu (județul Ialomița). Debutul publicistic a avut loc în 1964 la revista „Luceafărul”, care, în același an, i-a decernat și un premiu. În 1965 i se acordă Premiul Uniunii Scriitorilor pentru cartea de debut, Geamul dinspre drum. Volumul de nuvele Geamul dinspre drum, ca și cele care i-au urmat, Amintiri simple (1966) și Hora de duminică (1972), indicau un scriitor preocupat de universul uman circumscris mediului rural contemporan, atent nu atât la fapte, evenimente, cât mai ales la ecoul
GEORGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287225_a_288554]
-
Amintiri simple (1966) și Hora de duminică (1972), indicau un scriitor preocupat de universul uman circumscris mediului rural contemporan, atent nu atât la fapte, evenimente, cât mai ales la ecoul stârnit de acestea în structuri psihice aparent rudimentare. Dacă în nuvele se dovedise interesat mai ales de detaliul psihologic, în cele dintâi romane, Singurătatea lucrurilor (1968) și Dincolo de aproape (1971), autorul mizează doar pe spectaculosul faptelor narate, pe coincidențele neverosimile. Ambele romane sunt structurate în jurul câte unei obsesii ajunse blestem: dorința
GEORGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287225_a_288554]
-
mânuite de autor, care leagă și dezleagă destinele după capriciosul său impuls de moment. În schimb, romanele ce s-au succedat la scurt timp, Partea din care bate vântul (1970) și Al doilea motiv (1972), potențează virtuțile narative evidențiate în nuvele. Folosind ca pretext biografia unei familii (Manafu) sau a unui copil (Dumitru), G. întreprinde o analiză a realităților românești de după cel de-al doilea război mondial. Reîntoarcerea învinsului (1980), ca și Tren de noapte (1981) pun sub semnul întrebării capacitatea
GEORGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287225_a_288554]
-
clasică, București, 1943; Impresiuni și aprecieri din timpul acțiunii militare din Bulgaria, 22 iunie-20 august 1913, București, f.a. Ediții: Petre Ispirescu, Legende sau Basmele românilor. Adunate din gura poporului, pref. edit., București, 1933; Mihai Eminescu, Povești, pref. edit., București, 1934, Nuvele, pref. edit., București, 1935. Traduceri: C. Suetonius Tranquillus, Viețile celor doisprezece cezari, București, 1958 (în colaborare cu David Popescu); Quintus Curtius Rufus, Viața și faptele lui Alexandru cel Mare, regele Macedoniei, I-II, București, 1970. Repere bibliografice: [Constantin V. Gerota
GEROTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287226_a_288555]
-
, George (18.IV.1943), prozator. Primul său volum, Mișcare browniană (1972), cuprinde schițe și nuvele având ca temă întâmplări mai puțin obișnuite, prin intermediul cărora autorul încearcă să configureze câteva categorii de personaje: omul nemulțumit de viață, umilul sau omul cu personalitate, care se definește pur și simplu prin bizarerie. Subiectul povestirilor, concentrat, pornește de la un
GHIDRIGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287260_a_288589]
-
revista „Tribuna”. Dacă în cartea de debut, O viață pe o coajă de pepene (1966), era debitor lui D.R. Popescu și lui Nicolae Velea, în Nu uita pasărea ucisă (1972) se dovedește tributar romanului lui William Faulkner, Nechemat în țărână. Nuvelele cuprinse în primul volum, eclectice prin tematică și formulă narativă, impun totuși un tip de personaj: nedecis, șovăitor, difuz. Excepție face Păsărel, eroul schiței ce dă titlul cărții, ins frivol, superficial, iubindu-se până la narcisism, sustrăgându-se deliberat tuturor îndatoririlor
GHEORGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287241_a_288570]
-
căutat, cultivat de cei din jur, mai toți fiind seduși de veselia facilă a jongleriilor sale verbale. Consecințele unei astfel de atitudini se arată însă catastrofale, ajungând până la distrugerea vieții unor creduli. În Pământ și păianjeni (1969), care reia și nuvela Pădurea, publicată în 1967, G. folosește o altă optică asupra întâmplărilor narate. Materialul epic este minim, în schimb implicațiile faptelor relatate constituie preocuparea principală. S-a vorbit chiar de o manieră narativă „dislocantă”, care ignoră aproape cu totul desfășurarea obiectivă
GHEORGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287241_a_288570]
-
doar simptomatologia postmodernismului, și aceasta plecând chiar de la exemplele propuse de tine, de la exemplul, să zicem, preluat de la Godzich, autorul conceptului - foarte interesant - de celeritate. Situația descrisă de acest teoretician mi-a plăcut și mi-a adus În minte o nuvelă a lui Bontempelli care conține o secvență aproape identică. Acolo, personajul nuvelei intră la un moment dat Într-un loc public În care se ascultă muzică și ceea ce Îl frapează este că fiecare, cu căștile conectate la tonomat, ascultă altceva
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de la exemplul, să zicem, preluat de la Godzich, autorul conceptului - foarte interesant - de celeritate. Situația descrisă de acest teoretician mi-a plăcut și mi-a adus În minte o nuvelă a lui Bontempelli care conține o secvență aproape identică. Acolo, personajul nuvelei intră la un moment dat Într-un loc public În care se ascultă muzică și ceea ce Îl frapează este că fiecare, cu căștile conectate la tonomat, ascultă altceva. Personajul subliniază că inclusiv perechea de Îndrăgostiți, stând mână În mână, nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
atitudine politică (exaltând frăția de arme dintre soldatul german și ostașul român în „războiul sfânt” împotriva bolșevicilor), câteva traduceri (din Leonid Andreev, Arcadii Avercenko, A.P. Cehov, Al. Kuprin), D. nu-și modifică fizionomia literară, care rămâne aceea a unui prozator. Nuvelele și schițele din La fetița dulce (1933) - carte încununată cu Premiul de debut al Societății Scriitorilor Români - sunt, de fapt, un „jurnal basarabean”, în care un lirism cu estompă și ironia învăluită dau tonul fluentelor notații. În modulările unei melancolii
DUMITRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286909_a_288238]
-
scurtă povestire în revista „Mugurașul” (1936), colaborând în continuare la publicații ale elevilor, precum și la Radiodifuziunea Română, cu poemul dramatic Din durerile neamului. A scris scenarii și a tradus librete de operă. În arhiva poetei, se păstrează, de asemenea, eseuri, nuvele fantastice și o bogată corespondență cu muzicieni și scriitori. Editorial, debutează cu volumul de versuri Viorile primăverii, în 1942, cartea având pe copertă mențiunea, „Mariana Șerban, clasa VIII A, Liceul «Regina Maria», București”. Celelalte cărți i-au apărut postum. Primul
DUMITRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286910_a_288239]
-
își face o plăcere de patriarh venerat să viziteze seratele noii «școale»” (De la misticism la raționalism). Ca exemple de colaborare dintre critic și autor se citează poemul Pe Golgota de George Gregorian, diverse poezii de Panait Cerna și Corneliu Moldovanu, nuvele de Emil Gârleanu și alții. În aplicațiile la obiect, judecățile de valoare din cele două volume de Critică - publicate în anii 1927 și 1928 - nu lipsite de aprecieri exacte, sunt fie rigid dogmatice, fie compromise prin absența măsurii. Mai puțin
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
și analogii. Pasiunea ideilor, vioiciunea argumentării, verva incitantă a polemistului dau articolelor efervescență intelectuală. Cele dintâi articole de critică literară propriu-zisă publicate de D.-G. au caracter polemic, respingând producții literare fără valoare, imagini falsificate ale realității, ca, de pildă, nuvela lui I. Brociner Sanda (în D-l Brociner ca descriitor al vieții țărănești, 1885) sau romanul lui Duiliu Zamfirescu În fața vieții (în Pesimistul de la Soleni, 1886). Scrierile sunt ridiculizate prin rezumarea ironică, afectând interesul, și prin mimarea malițioasă a stilului
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
asemenea de scrierile lui Victor Crăsescu sau Jean Bart (era comandantul tatălui său), la care, cu siguranță, se adaugă înrâurirea, mereu vizibilă în alegerea temelor și într-o anume atmosferă a narațiunii, a literaturii lui Mihail Sadoveanu. Schițe, povestiri și nuvele, dar și versuri de factură sămănătoristă îi sunt tipărite în „Adevărul”, „Arta” (Iași), „Ancora” (Galați), „Sămănătorul”, „Făt-Frumos” (Bârlad), „Dobrogea jună”, „Convorbiri critice”, „Foaia ilustrată” (Budapesta), „Ramuri”, „Ecoul Tulcei”, „Minerva literară ilustrată”, „Lupta” (Tulcea), „Flacăra”, „Bucovina” (Cernăuți), „Sburătorul”, „Școala Basarabiei” (Chișinău
DUNAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286919_a_288248]
-
Budapesta), „Ramuri”, „Ecoul Tulcei”, „Minerva literară ilustrată”, „Lupta” (Tulcea), „Flacăra”, „Bucovina” (Cernăuți), „Sburătorul”, „Școala Basarabiei” (Chișinău), „Universul literar și artistic”, „Pagini basarabene”, „Curentul”, „Gazeta literară”, „Viața românescă” și încă multe din Arad, Blaj, Botoșani, Chișinău, Craiova, Dorohoi. Prima carte, Chinuiții. Nuvele și schițe din viața de port, îi apare în 1907. Urmează Răsplata (1908), Nuvele și schițe (1909) și altele, până la izbucnirea războiului. După 1920, absorbit poate de preocupările profesionale, scrie și publică tot mai rar. Vremuri cernite (1920) însumează însemnări
DUNAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286919_a_288248]
-
Basarabiei” (Chișinău), „Universul literar și artistic”, „Pagini basarabene”, „Curentul”, „Gazeta literară”, „Viața românescă” și încă multe din Arad, Blaj, Botoșani, Chișinău, Craiova, Dorohoi. Prima carte, Chinuiții. Nuvele și schițe din viața de port, îi apare în 1907. Urmează Răsplata (1908), Nuvele și schițe (1909) și altele, până la izbucnirea războiului. După 1920, absorbit poate de preocupările profesionale, scrie și publică tot mai rar. Vremuri cernite (1920) însumează însemnări de călătorie și impresii din Basarabia, iar în Nădejdi spulberate (1928) face o selecție
DUNAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286919_a_288248]
-
schițe (1909) și altele, până la izbucnirea războiului. După 1920, absorbit poate de preocupările profesionale, scrie și publică tot mai rar. Vremuri cernite (1920) însumează însemnări de călătorie și impresii din Basarabia, iar în Nădejdi spulberate (1928) face o selecție din nuvele și amintiri mai vechi. A tradus, între 1908 și 1928, din proza lui N. V. Gogol, A. P. Cehov și V. G. Korolenko. La București și Craiova, teatrele naționale au pus în scenă traducerile lui din Revizorul (1909) de Gogol, Cererea în
DUNAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286919_a_288248]
-
Al. Cazaban ș.a., intrând în contact direct cu oameni și cu stări de lucru insolite. Viziunea lui este una realistă, directă, irigată de înțelegere, de simpatie, de o percepție a frământărilor sufletești doar aparent lipsită de adâncime. Unii dintre eroii nuvelelor din cărți precum Chinuiții sau Răsplata, un Ion Picioroagă, nefericitul adolescent Lavrentie sau hamalul Vulpe, sunt „oameni sărmani”, cu „nădejdile spulberate”, împovărați de destin, condamnați să fie înfrânți. Indiferența celor din jur, relațiile sociale văduvite de compasiune, de comunicare sau
DUNAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286919_a_288248]
-
un Ion Picioroagă, nefericitul adolescent Lavrentie sau hamalul Vulpe, sunt „oameni sărmani”, cu „nădejdile spulberate”, împovărați de destin, condamnați să fie înfrânți. Indiferența celor din jur, relațiile sociale văduvite de compasiune, de comunicare sau, în cazul cuplului Vania - Duniașa (din nuvela Vania), povara prejudecăților religioase se dovedesc necruțătoare. Alții, însingurați, aflați în pragul revoltei sau bântuiți de violență, trăind în situații de cele mai multe ori fără ieșire, încearcă să se opună, dar obstacolele ridicate de cei din jurul lor ori de un mediu
DUNAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286919_a_288248]
-
furtunile și forța copleșitoare a mării - sunt de netrecut. Toate acestea sunt relatate cu un remarcabil simț al proporțiilor și al culorii, uneori însă cu o zgârcenie a mijloacelor cam apăsată, într-un ritm al povestirii aproape întotdeauna supravegheat. Prin nuvela Cantonul lui Macrea, D. obține o adevărată performanță de construcție tensionată și de suspans. Descrierea canalelor tainice, a locurilor întunecate, cețoase, a stufărișurilor nesfârșite, bântuite de sălbăticiuni, fără a prisosi, intervine de câte ori evoluția textului o pretinde, sprijinită de amănuntul relevant
DUNAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286919_a_288248]
-
sau chiar a elementelor de peisaj selectate. De aici, și o monotonie a procedeelor stilistice, o impresie de repetare, de autocitare care, fără îndoială, există, dar nu domină o literatură ce nu pare datată, nu se refuză lecturii. SCRIERI: Chinuiții. Nuvele și schițe din viața de port, București, 1907; Răsplata, București, 1908; Nuvele și schițe, București, [1909]; Din negura vieții, București, [1912]; Din împărăția stufului, București, [1914]; Vremuri cernite. Călătorind prin Basarabia, Chișinău, 1920; Nădejdi spulberate, Chișinău, 1928; Nuvele și schițe
DUNAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286919_a_288248]
-
a procedeelor stilistice, o impresie de repetare, de autocitare care, fără îndoială, există, dar nu domină o literatură ce nu pare datată, nu se refuză lecturii. SCRIERI: Chinuiții. Nuvele și schițe din viața de port, București, 1907; Răsplata, București, 1908; Nuvele și schițe, București, [1909]; Din negura vieții, București, [1912]; Din împărăția stufului, București, [1914]; Vremuri cernite. Călătorind prin Basarabia, Chișinău, 1920; Nădejdi spulberate, Chișinău, 1928; Nuvele și schițe, București, 1952; Oameni și fapte, pref. Demostene Botez, București, 1961; Frumoasa Paulină
DUNAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286919_a_288248]
-
SCRIERI: Chinuiții. Nuvele și schițe din viața de port, București, 1907; Răsplata, București, 1908; Nuvele și schițe, București, [1909]; Din negura vieții, București, [1912]; Din împărăția stufului, București, [1914]; Vremuri cernite. Călătorind prin Basarabia, Chișinău, 1920; Nădejdi spulberate, Chișinău, 1928; Nuvele și schițe, București, 1952; Oameni și fapte, pref. Demostene Botez, București, 1961; Frumoasa Paulină, București, 1972. Antologii: Prozatorii noștri, I-II, Chișinău, 1921 (în colaborare cu Liviu Marian). Traduceri: A. P. Cehov, Nuvele alese, București, 1908, Nuvele, București, 1910 (în colaborare
DUNAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286919_a_288248]