5,043 matches
-
asupra călcătorilor de hotare. Dezvăluirea planurilor sale i-a salvat în parte pe poloni. Lupta s-a dat la 6 septembrie și Bogdan a întâlnit un dușman pregătit de luptă. Victoria a fost însă de partea sa. În încleștare căpeteniile oastei polone au pierit, dar rezultatul putea să fie și mai dezastruos pentru poloni, dacă nu era influențat în mare măsură de intervenția oastei de boieri, de sub conducerea lui Costea, partizanii lui Alexandrel. La bătălia de la Crasna se poate să fi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a întâlnit un dușman pregătit de luptă. Victoria a fost însă de partea sa. În încleștare căpeteniile oastei polone au pierit, dar rezultatul putea să fie și mai dezastruos pentru poloni, dacă nu era influențat în mare măsură de intervenția oastei de boieri, de sub conducerea lui Costea, partizanii lui Alexandrel. La bătălia de la Crasna se poate să fi participat și Ștefan, fiul lui Bogdan, care putea să aibă pe atunci 15 ani. Dacă a fost așa, se poate spune că, încă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Practic, nu s-a ajuns la nici un rezultat și, în anul următor, 1451, un alt fiu al lui Alexandru cel Bun, Petru Aron, își încerca norocul tot cu ajutor polon. De data aceasta noul pretendent nu intenționa să ridice o oaste împotriva domnului moldovean. Pândind la graniță, el așteptă un moment potrivit pentru a-și suprima fratele. Era acțiunea cea mai simplă și mai puțin costisitoare care ar fi putut să-l ducă pe scaunul Moldovei. Și prilejul n-a întârziat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
timp de un secol, până în vremea domniei lui Ștefan cel Mare, va depune un efort constant pentru cucerirea Moldovei. O primă tentativă, în acest sens, are loc în anul 1359 când Bogdan I, adevăratul „întemeietor” al țării, reușește să înfrângă oastea ungară. În anul 1395, regele maghiar încearcă pentru a doua oară să cucerească Moldova. O numeroasă oaste ungurească trece munții, dar este înfrântă de moldoveni sub conducerea voievodului Ștefan I, la Ghindăuani. Până la descoperirea Letopisețului de la Putna, inscripția de pe piatra
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cucerirea Moldovei. O primă tentativă, în acest sens, are loc în anul 1359 când Bogdan I, adevăratul „întemeietor” al țării, reușește să înfrângă oastea ungară. În anul 1395, regele maghiar încearcă pentru a doua oară să cucerească Moldova. O numeroasă oaste ungurească trece munții, dar este înfrântă de moldoveni sub conducerea voievodului Ștefan I, la Ghindăuani. Până la descoperirea Letopisețului de la Putna, inscripția de pe piatra de mormânt a lui Ștefan I, pusă în vremea lui Ștefan cel Mare, a fost singura mărturie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Alexandru cel Bun, depunea la Liov omagiul său de vasal al regelui polon. În afara unui sprijin militar, pe care Moldova se obligă să-l acorde Poloniei în momente de mare primejdie și când însuși regele polon se afla în fruntea oastei regatului, Moldova nu mai avea nici o altă îndatorire. În schimb, regele își asuma obligația să apere Moldova de orice dușman care i-ar fi amenințat independența, obligație pe care într-adevăr și-a îndeplinit-o opunându-se intențiilor maghiare de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Este întrebarea fundamentală care se pune și pentru domnia lui Ștefan. Grigore Ureche, referindu-se la începutul domniei lui Ștefan cel Mare, ne spune că tânărul voievod „nu cerca să așaze țara, ci de războaiu se gătiia că au împărțitu oastei sale steaguri și au pus hotnogi și căpitaniia, carile toate cu noroc i-au venit”. Într-adevăr, în primii ani de domnie marele voievod a fost preocupat în primul rând de organizarea oastei, de care depindea în ultimă instanță apărarea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de războaiu se gătiia că au împărțitu oastei sale steaguri și au pus hotnogi și căpitaniia, carile toate cu noroc i-au venit”. Într-adevăr, în primii ani de domnie marele voievod a fost preocupat în primul rând de organizarea oastei, de care depindea în ultimă instanță apărarea independenței Moldovei. Paralel cu această acțiune, și pe același plan au stat însă și problemele politice care se ridicau în fața noii domnii. Petru Aron, după înfrângere, s-a refugiat în Polonia, în speranța
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
impunătoare. Considerând această conjunctură favorabilă, Ștefan și-a trimis călăreții dincolo de Nistru și a început vânătoarea fostului domn și pustiirea marginilor regatului. Actul de îndrăzneală al voievodului pornea dintr-o cunoaștere exactă a capacității militare a adversarului. Ștefan știa că oastea de feudali a Poloniei are nevoie de multă vreme să se adune și să pornească la acțiune. Până la terminarea luptelor din Prusia, până la organizarea unei campanii de pedepsire împotriva Moldovei, era nevoie de cel puțin doi ani. În acest răstimp
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Dracula. Odată ostilitățile începute, în 11 februarie 1462, Țepeș îi cere ajutor regelui dar, la 10 mai, Dieta ungară consideră că mai important și mai presant este să strângă bani pentru răscumpărarea coroanei de la împăratul Frederic. Matei va strânge o oaste la Seghedin, unde ajungea în luna august, iar de aici se deplasează lent spre Brașov, unde ajungea în noiembrie 1462, după ce campania otomană din Țara Românească se încheiase de multă vreme. În schimb, față de provocarea lui Țepeș, Mahomed revine din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
schimb, față de provocarea lui Țepeș, Mahomed revine din Asia, își concentrează întreaga putere militară și, în timpul verii, 70.000 de oameni porneau spre Dunăre sub comanda sultanului. În timp ce Vlad Țepeș trebuia să înfrunte cea mai numeroasă și cea mai puternică oaste pe care o cunoscuse Europa până atunci, Ștefan cel Mare se hotărăște să atace și să cucerească Chilia. În istoriografia noastră s-a discutat acest episod și s-a încercat să se explice cum de a fost posibil ca Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
chema să vină și spunea mereu că e gata să se ridice în război și el”. Mahomed a fost bucuros că Ștefan vrea să-l atace și el pe Vlad Țepeș și i-a cerut domnului român să-și trimită oastea și să se unească, la Dunăre, cu comandantul flotei turcești, „și să impresoare orașul, așa numit Chilia, al lui Vlad, de la gura fluviului”. Ștefan și-a unit oastea cu turcii, au asediat împreună Chilia, au bătut-o câteva zile, pierzând
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe Vlad Țepeș și i-a cerut domnului român să-și trimită oastea și să se unească, la Dunăre, cu comandantul flotei turcești, „și să impresoare orașul, așa numit Chilia, al lui Vlad, de la gura fluviului”. Ștefan și-a unit oastea cu turcii, au asediat împreună Chilia, au bătut-o câteva zile, pierzând câțiva oameni și cum nu le mergea bine, s-au retras și turcii, și Ștefan. Atunci, Ștefan „s-a pornit cu năvală în țara dacilor”, era însă oprit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
conflict moldo-muntean, așa cum este relatat de Laonic Chalcocondil și de Tursun-bei. În primul rând, ca să cucerească Chilia, Ștefan nu avea cum să facă apel la cel mai înverșunat dușman al creștinătății. Era un politician prea abil și un comandant de oști care înțelegea că Mahomed al II-lea nu va ocoli Moldova și o va ataca la momentul potrivit, când situația militară internațională i-o va permite. Lăsând la o parte priceperea politică și militară a domnului român, Chalcocondil nu explică
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de a cărei importanță știm că-și dădea seama ? În această situație, nu era mai firesc ca Ștefan să încerce să cucerească singur Chilia, așa cum a făcut-o în 1465 ? Și Chalcocondil și Tursun-bei afirmă că Vlad Țepeș a trimis oaste ca să apere hotarul dinspre Moldova, 7.000 de oameni, după cronicarul turc. N. Iorga nu s-a îndoit de afirmațiile făcute de cronicarul bizantin, mai mult, el a adus în discuție două documente italienești. Este vorba de o scrisoare a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
anterioare, alături de dușmanii celui care era încă de dinainte dușman.” Numai că cronicarul bizantin și cel turc au imaginat un Țepeș romantic, care și-a împărțit armata în două, ca să facă față lui Mahomed și lui Ștefan. Țepeș avea o oaste care număra abia jumătate din oastea turcească. A împărți oastea lui, și așa mică, ar fi fost o greșeală de neiertat, pentru că în felul acesta, n-ar fi putut să facă față nici sultanului, nici lui Ștefan. Ștefan nu a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
încă de dinainte dușman.” Numai că cronicarul bizantin și cel turc au imaginat un Țepeș romantic, care și-a împărțit armata în două, ca să facă față lui Mahomed și lui Ștefan. Țepeș avea o oaste care număra abia jumătate din oastea turcească. A împărți oastea lui, și așa mică, ar fi fost o greșeală de neiertat, pentru că în felul acesta, n-ar fi putut să facă față nici sultanului, nici lui Ștefan. Ștefan nu a năvălit în Țara Românească, cum zice
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Numai că cronicarul bizantin și cel turc au imaginat un Țepeș romantic, care și-a împărțit armata în două, ca să facă față lui Mahomed și lui Ștefan. Țepeș avea o oaste care număra abia jumătate din oastea turcească. A împărți oastea lui, și așa mică, ar fi fost o greșeală de neiertat, pentru că în felul acesta, n-ar fi putut să facă față nici sultanului, nici lui Ștefan. Ștefan nu a năvălit în Țara Românească, cum zice Chalcocondil, nu avea nici un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
duce (Ștefan) în care avea mare încredere”. Încercând să cucerească Chilia, Ștefan comitea o agresiune împotriva regelui Ungariei și nu împotriva lui Vlad Țepeș. Aflat într-o crâncenă încleștare cu forțe mult superioare, Vlad Țepeș nu putea să-și împartă oastea și să trimită 7.000 de oameni ca să apere Chilia sau hotarul cu Moldova, în ipoteza că l-ar fi amenințat Ștefan. Domnul Moldovei n-a făcut altceva decât să încerce să cucerească Chilia de la ungurii care nu puteau să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
putut să ocupe Chilia, din moment ce nici turcii, și nici Ștefan, nu reușiseră s-o cucerească. Ca s-o cucerească singur, Radu ar fi trebuit să pătrundă în Sudul Moldovei, să parcurgă peste 100 km ca să ajungă la Chilia cu o oaste numeroasă, cu scări, cu frânghii, cu puști (tunuri), acțiune care nu este consemnată de nici un letopiseț. Ar fi putut să cucerească Chilia cu ajutorul forței turcești, dar un asemenea succes ar fi produs vâlvă și l-ar fi consemnat măcar cronicarii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sultanul nu putea să treacă la represalii, s-a mulțumit cu darurile trimise. L-a dăruit, la rândul său, pe solul moldovean și l-a lăsat să plece. Dlugosz scrie că sultanul ar fi dat poruncă să se pregătească o oaste cu care să atace Moldova. Ștefan s-a pregătit pentru a-i întâmpina pe turci și i-a chemat „la arme pe toți ai săi, atât pe oșteni, cât și pe țărani, așa că numai femeile și copiii mai rămăseseră acasă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ar fi părăsit pe domn, deoarece, după bătălia de la Baia, Ștefan a tăiat pe 20 dintre ei, iar pe alți 40 i-a tras în țeapă. Deci, după Baia și nu înainte! Armata regelui a fost întâmpinată la Oituz de oastea Moldovei condusă de domn. Până la Baia, așa cum scria domnul regelui polon, s-a luptat zi și noapte cu dușmanul. Bonfinius, cronicarul de curte al lui Matei, scrie și el că ungurii au jefuit și au ars tot ce-au întâlnit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se confrunte în 1467, avem doar pentru armata moldoveană o cifră exactă. Secuiul, prins în seara de dinaintea începerii bătăliei, declara în fața regelui că Ștefan cel Mare se pregătește să-l atace cu 12.000 de oameni. Este așadar vorba de oastea mică, adică elita oastei moldovene formată din boieri care luptau călare și aveau armament bun. Jan Dlugosz considera că armata regelui număra 40.000 de oameni. Istoricii români au acceptat, în general, acest efectiv. Matei Corvin, socotit a fi unul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
avem doar pentru armata moldoveană o cifră exactă. Secuiul, prins în seara de dinaintea începerii bătăliei, declara în fața regelui că Ștefan cel Mare se pregătește să-l atace cu 12.000 de oameni. Este așadar vorba de oastea mică, adică elita oastei moldovene formată din boieri care luptau călare și aveau armament bun. Jan Dlugosz considera că armata regelui număra 40.000 de oameni. Istoricii români au acceptat, în general, acest efectiv. Matei Corvin, socotit a fi unul dintre cei mai bogați
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Vienei, în 1485, regele dispunea de 20.000 de cavaleri greu înarmați și de 8.000 de călăreți ușor înarmați, plus pedestrimea. Era o armată foarte numeroasă pentru vremea respectivă. Nu este exclus ca în 1467 să fi avut o oaste al cărei efectiv să se fi ridicat la peste 40.000 de oameni. Matei Corvin a pătruns în Transilvania cu 8.000 de călăreți și 4.000 de pedeștri. Acestora li se adăuga nobilimea transilvăneană, contingentele oferite de orașe și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]