4,211 matches
-
de realizările înaintașilor care, neavând nicio palmă de pământ, au ajuns să stăpânească aproape toată vechea moșie Filipeni. De la 1907 și până după al doilea război mondial, luncașii au intrat în posesia următoarelor suprafețe de teren: A. Pământ cumpărat prin obști sătești: 773 ha prin obștea „Sfânta Treime” 143 ha prin obștea „Petru Rosetti” 60, 60 ha prin obștea „Mihai Rosetti” Total: 976, 60 ha B. Pământ cumpărat cu hectarul: 10 ha de la Virginia Lambrino 20 ha de la Sofia Boteanu 100
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nicio palmă de pământ, au ajuns să stăpânească aproape toată vechea moșie Filipeni. De la 1907 și până după al doilea război mondial, luncașii au intrat în posesia următoarelor suprafețe de teren: A. Pământ cumpărat prin obști sătești: 773 ha prin obștea „Sfânta Treime” 143 ha prin obștea „Petru Rosetti” 60, 60 ha prin obștea „Mihai Rosetti” Total: 976, 60 ha B. Pământ cumpărat cu hectarul: 10 ha de la Virginia Lambrino 20 ha de la Sofia Boteanu 100 ha de la IliescuBrânceni 80 ha
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să stăpânească aproape toată vechea moșie Filipeni. De la 1907 și până după al doilea război mondial, luncașii au intrat în posesia următoarelor suprafețe de teren: A. Pământ cumpărat prin obști sătești: 773 ha prin obștea „Sfânta Treime” 143 ha prin obștea „Petru Rosetti” 60, 60 ha prin obștea „Mihai Rosetti” Total: 976, 60 ha B. Pământ cumpărat cu hectarul: 10 ha de la Virginia Lambrino 20 ha de la Sofia Boteanu 100 ha de la IliescuBrânceni 80 ha de la Ștefan Șendrea 120 ha de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
De la 1907 și până după al doilea război mondial, luncașii au intrat în posesia următoarelor suprafețe de teren: A. Pământ cumpărat prin obști sătești: 773 ha prin obștea „Sfânta Treime” 143 ha prin obștea „Petru Rosetti” 60, 60 ha prin obștea „Mihai Rosetti” Total: 976, 60 ha B. Pământ cumpărat cu hectarul: 10 ha de la Virginia Lambrino 20 ha de la Sofia Boteanu 100 ha de la IliescuBrânceni 80 ha de la Ștefan Șendrea 120 ha de la Florica Cantili Total: 330 ha C. Pământ
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
daco-romane, formată în procesul de romanizare, cu Imperiul Roman, chiar dacă pe teritoriul fostei provincii Dacia și al dacilor liberi au pătruns populațiile migratoare. Ruralizarea populației și a vieții economice, confirmată prin descoperirile arheologice, revenirea la vechile forme de organizare socială - obștile sătești -, continuarea locuirii pe vechile teritorii în forme modeste sunt caracteristici ale procesului de formare a poporului român și a limbii române, autohtonii integrându-se definitiv romanității orientale. Formele modeste de existență a societății protoromânești, supus stăpânitorilor migratori europeni și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-se definitiv romanității orientale. Formele modeste de existență a societății protoromânești, supus stăpânitorilor migratori europeni și asiatici, atestate de locuințele de tip bordei și semibordei pentru secolele V-XI d.Hr., pe teritoriul Moldovei, au evoluat treptat spre uniuni de obști, cnezate și voievodate, capabili să asigure, prin forța lor economică și militară, trăsături distincte pentru individualizarea poporului român. Inventarul așezărilor din perioada secolelelor V-XI d.Hr., atestă existența unei activități economice legată de cultivarea plantelor, creșterea animalelor și practicarea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
zonele joase, de șes, creștea calul sălbatic. Din acest cal sălbatic, încrucișat cu caii domestici, dar și cu caii migratorilor asiatici, au rezultat caii moldovenești renumiți, despre care vorbește Dimitrie Cantemir. Când comunitățile românești s-au organizat în uniuni de obști, capabile să opună o oarecare rezistență militară, creșterea cailor a căpătat o importanță mai mare; era folosit în luptă, la deplasările repezi, pentru a bara calea dușmanilor. Caii erau scumpi, necesitau îngrijire și dresaj pentru a putea fi folosiți la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
E și, din acest motiv, improprie raidurilor prădalnice ale populațiilor parazitare din nordul Mării Negre, tătarii din Crimeea, cazaci și, evident, armatele turcești care au atacat Moldova prima dată în 1420, în timpul lui Alexandru cel Bun. Vechea populație românească, organizată în obști sătești, valorifică potențialul economică al zonei, constând în principal din lemnul, fructele și vânatul pădurilor, vegetația poienilor, solurile libere de vegetație arboricolă, angajându-se într-o permanentă luptă cu pădurea, pentru a transforma în terenuri agricole, vii și livezi, solul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pădurii, formându-se o „secătură”. Operațiunea de „runcuire”, de defrișare și obținerea unor poiene, avea un caracter permanent, deoarece pământul obținut era cultivat trei ani, după care se defrișa în continuare, sau în altă parte, fără să se depășească hotarul obștii. Treptat, odată cu creșterea populației, hotarul obștii a fost curățat de pădurea care prisosea, de arborete, iar locul de arătură, trasă la sorți anual, la început, a devenit o folosință ereditară pentru părți din sat, locuit de un grup de rude
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de „runcuire”, de defrișare și obținerea unor poiene, avea un caracter permanent, deoarece pământul obținut era cultivat trei ani, după care se defrișa în continuare, sau în altă parte, fără să se depășească hotarul obștii. Treptat, odată cu creșterea populației, hotarul obștii a fost curățat de pădurea care prisosea, de arborete, iar locul de arătură, trasă la sorți anual, la început, a devenit o folosință ereditară pentru părți din sat, locuit de un grup de rude (o ceată), sau ca proprietate individuală
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
devenit o folosință ereditară pentru părți din sat, locuit de un grup de rude (o ceată), sau ca proprietate individuală, prin ieșirea din indiviziune. Tragerea anuală la sorți a loturilor arabile avea urmări pozitive asupra bunei înțelegeri dintre toți membri obștii sătești: fiecare, prin rotație, beneficia atât de solurile mai puțin fertile, cât și de cele fertile natural, care dădeau recolte mai mari cu un efort mai mic. După secătuirea locului obținut prin runcuire - prima recolt fiind bună, a doua, în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dinspre răsărit la apus, în cazul satelor Fruntești și Filipeni. Urmele vechilor delnițe (inițial delnița era locul de fânaț) se mai cunoscă și astăzi, chiar și după folosirea comună a terenurilor agricole în timpul C.A.P.-urilor (1962-1989). Fiecare dintre membrii obștii avea accesă la sursa de apă, atâta cât era, fiind traversată de terenul în posesie, în unele cazuri pornea de la apă către zare. Fără să știm cu siguranță dacă dania făcută în 1438 de domnitorii Ilie și tefan, lui Mihail
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un dig de pământ cu o instalație de reglat debitul capabil să poarte pietrele morii, care se ridica și se lăsa (se numește „călugări”) și, ca să se umple iazul făcut în spatele digului, trebuia să ai voie de la cealaltă parte a obștii. În sfârșit, la măcinat nu se îngrămădeau toți, trebuie să fi fost o programare făcută de cel recunoscut ca autoritate de grup. După ce moșia răzeșilor din Filipeni a fost acaparată, pe rând de Pătrașcu, Anghelușa și apoi de Manolache Ruset
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
urnire nu se putea face decât dacă se învăța carte. Gheorghe Pastoiu a organizat șezători sătești, cercuri culturale, bibliotecă populară, conferințe pe teme variate de morală, dar și de economie agrară. Pentru ridicarea economică a satului, Gheorghe Pastoiu a organizat obști de arendare a pământurilor moșierești, bancă populară, cooperativă sătească și, ca să fie în rând cu lumea, și-a făcut casă, a cumpărat pământ și s-a gospodărit, ca să fie exemplu pentru sat. După primul război mondial, în condiții politice și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
începânăd cu Revizoratul Școlar căruia îi trimite o cerere la 18 aprilie 1919: „Domnule Revizorîam onoarea a vă raporta următoarele: de 15 ani m trudescă să capăt pământul cuvenit școlii și n-am putut. Acum s-a milostivit Dumnezeu și obștea locuitorilor Sfânta Treime a reușit să cumpere la licitație publică moșia Dobreana Îîn care sunt înglobate 120 prăjini, pământ clăcășescă rămasă de la 10 lingurari care au fost împroprietăriți după Legea rurală din 1864 cu câte 12 prăjini fiecare și cu toate că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Această cerere a fost înaintată de Revizorat prefectului județului Bacău în 4 mai 1919 cu nr. 2298. Prefectul trimite o adresă primarului comunei Filipeni prin care recomandă „să pună la dispoziția școlii acest pământ pentru practica școlii.” Primăria cere președintelui obștii „Sfânta Treime” și inginerului cadastral „ca la parcelarea moșiei Dobreana să puneți la dispoziția școlii Lunca 120 de prăjini pământ clăcășescă de la locul Siliștea Șiganilor” coala Lunca a primit cele 120 de prăjini din moșia Dobreana și, în 1924, coala
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe luna mai 1913 a elevilor din divizia I, Școala Filipeni - Lunca. Sunt nominalizați 39 elevi. c) învățătorul Gheorghe Postoi cere concediu pentru zilele în care va putea ajunge la Bacău pentru a ridica un împrumut de 6500 lei pentru obștea „Dornenii”, pentru a completa garanția colectivă pentru cumpărarea de pământ din moșia boierească. Gheorghe Postoi era președintele acestei obști. A se observa că nu se putea pleca de la programul școlar fără învoire, fără să știr revizorul școlar! d) Adresa din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Postoi cere concediu pentru zilele în care va putea ajunge la Bacău pentru a ridica un împrumut de 6500 lei pentru obștea „Dornenii”, pentru a completa garanția colectivă pentru cumpărarea de pământ din moșia boierească. Gheorghe Postoi era președintele acestei obști. A se observa că nu se putea pleca de la programul școlar fără învoire, fără să știr revizorul școlar! d) Adresa din 20 octombrie 1906 privind ținerea Cercurilor culturale. Cercul Cultural din Lunca - Filipeni purta numele „Vasile Alecsandri”, avea un președinte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
județul Bacău, plasa Traian și înregistra sumar la „însemnări geografice” unele toponime care nu se mai folosescă astăzi: (Regiune deluroasă) - Dealurile Obârșia, Palanca, Măgura, Văcăriei, Dobreana, Tarnița, șintirim, Bârgăoani, Tureatca, Beșicata, Mamarca, Cornițel. La „însemnări economice”, recensământul înregistrează: Banca „Dunavățul”, Obștea „Dornenii”, Moară cu aburi, Banca „Fruntești”, Moară pe benzină, Bancă populară, Obștea „Sfântul Nicolae”. De asemenea, la însemnări administrative se arată că este: Primărie, Biserici, Școli, Post de jandarmi și post telefonic. Mai sunt înregistrate cârciumile și sălașe de țigani
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care nu se mai folosescă astăzi: (Regiune deluroasă) - Dealurile Obârșia, Palanca, Măgura, Văcăriei, Dobreana, Tarnița, șintirim, Bârgăoani, Tureatca, Beșicata, Mamarca, Cornițel. La „însemnări economice”, recensământul înregistrează: Banca „Dunavățul”, Obștea „Dornenii”, Moară cu aburi, Banca „Fruntești”, Moară pe benzină, Bancă populară, Obștea „Sfântul Nicolae”. De asemenea, la însemnări administrative se arată că este: Primărie, Biserici, Școli, Post de jandarmi și post telefonic. Mai sunt înregistrate cârciumile și sălașe de țigani. Recensământul din 1912 înregistrează creșterea teritorială și demografică a comunei Filipeni prin
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
românești vechi, face mai dificilă descifrarea acelor elemente de putere și administrație care au făcut posibilă dăinuirea societății românești în spațiul ei ancestral. Timp de mai multe secole, viața societății daco-romane și românești a continuat „sub forma aproape exclusivă a obștilor teritoriale libere”. Continuitatea obștilor înseamnă continuitatea poporului român în Dacia, ca popor așezat, teritorializat, permanent legat de pământ. Existența termenului „moș” și „bătrân” lângă altele ca sat, seminție, gint (cu înțelesul de generație) arată vechimea obștii la români care a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dificilă descifrarea acelor elemente de putere și administrație care au făcut posibilă dăinuirea societății românești în spațiul ei ancestral. Timp de mai multe secole, viața societății daco-romane și românești a continuat „sub forma aproape exclusivă a obștilor teritoriale libere”. Continuitatea obștilor înseamnă continuitatea poporului român în Dacia, ca popor așezat, teritorializat, permanent legat de pământ. Existența termenului „moș” și „bătrân” lângă altele ca sat, seminție, gint (cu înțelesul de generație) arată vechimea obștii la români care a avut la bază un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
forma aproape exclusivă a obștilor teritoriale libere”. Continuitatea obștilor înseamnă continuitatea poporului român în Dacia, ca popor așezat, teritorializat, permanent legat de pământ. Existența termenului „moș” și „bătrân” lângă altele ca sat, seminție, gint (cu înțelesul de generație) arată vechimea obștii la români care a avut la bază un moș întemeietor, strămoșul obștii care putea da numele satului, confundat cu obștea, ca în cazul nostru: Filip - Filipeni, Frunteș - Fruntești (satul lui Filip, satul lui Frunteș). Până târziu, în secolul al XIX
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
român în Dacia, ca popor așezat, teritorializat, permanent legat de pământ. Existența termenului „moș” și „bătrân” lângă altele ca sat, seminție, gint (cu înțelesul de generație) arată vechimea obștii la români care a avut la bază un moș întemeietor, strămoșul obștii care putea da numele satului, confundat cu obștea, ca în cazul nostru: Filip - Filipeni, Frunteș - Fruntești (satul lui Filip, satul lui Frunteș). Până târziu, în secolul al XIX-lea, întâlnim în documente o subdiviziune a obștii numită ceată, cuprinzând locuitorii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
legat de pământ. Existența termenului „moș” și „bătrân” lângă altele ca sat, seminție, gint (cu înțelesul de generație) arată vechimea obștii la români care a avut la bază un moș întemeietor, strămoșul obștii care putea da numele satului, confundat cu obștea, ca în cazul nostru: Filip - Filipeni, Frunteș - Fruntești (satul lui Filip, satul lui Frunteș). Până târziu, în secolul al XIX-lea, întâlnim în documente o subdiviziune a obștii numită ceată, cuprinzând locuitorii dintr-o parte de sat, dintr-un cot
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]