3,729 matches
-
de război (I-IV, 1980-1987). Subiectele privesc de obicei evenimente militare, romancierul urmărind, uneori cu meșteșug, personajul colectiv în diverse conflicte, dar și ceremonialul sau culoarea de epocă. Literatura aceasta, repetitivă în fond, cu voievozi, mușchetari balcanici, pirați, spioni sau ostași invincibili, întinzându-se cronologic de la Decebal până la Gh. Gheorghiu-Dej, se adresează mai ales tinerilor. Dramele de război sau expedițiile maritime prefigurează o epopee cu accente naționaliste. Uneori reminiscențele sadoveniene sunt evidente, referințele putând duce însă și la surse de tipul
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
da’ probabil că știți. Capitala, pe timpul domnitorului Carol I, a fost apărată de 14 forturi, iar Jilava era fortul numărul 13. Aceste forturi erau săpate În pământ și existau sisteme de camere de muniții, camere În care trebuiau să stea ostașii, nu de detenție. De fapt, Jilava fusese ales mai demult ca Închisoare și pe el s-a brodat acest sistem de detenție. Deci, a fost foarte greu, pentru că alea erau condițiile În care puteai să ții mii de deținuți, Într-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
am căutat să mă orientez În zonă... Unitatea asta Își luase un dispozitiv Într-o zonă de vii de la Ghioroc spre Ineu... Și când nu era lumină, am putut să fug. Dar la un moment dat, am dat peste niște ostași maghiari care m-au somat să stau, m-au făcut prizonier și m-au dus Înapoia frontului, Înspre Arad. Și pentru că frontul totuși Înainta, convoiul de prizonieri s-a deplasat spre Arad, l-a ocolit prin dreapta, printr-un sat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
două mitraliere deasupra, și noi treceam pe dedesubt. Și spunea comandantu’ Închisorii și ăia de la București: „Renunțați la grevă?”. „Renunțăm dacă ni se dă pachet și scrisori. Dacă nu, nu renunțăm.”. „Nu renunțați?” „Nu renunțăm!” „Dați-i drumu’ Înainte! Trageți, ostași!” Striga la ’ceia cu mitraliera. Da’ ’ceia zdrăngăneau armele, banda ’ceea de mitralieră, că puseseră becuri să-i vedem... Și am trecut pe dedesubt, am ieșit dincolo, și mitralierele erau sus... Acelea parcă mă-nfiora puțin... Și când am ieșit
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Cucerirea indepen denței depline a României în 1877-1878 este, evident, cel mai important eve niment pe care Bacalbașa îl consemnează în amintirile sale și, desigur, stăruind asupra ideii că acest act istoric este opera întregului popor român, a miilor de ostași care au căzut pe câm piile însângerate ale Bulgariei, nu se putea să nu se refere și la principalele personalități politice care - înțelegând în acel mo ment sensul ascuns pentru mulți al istoriei - au con dus destinele țării către înfăptuirea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cât și martorii și diviziunea teritorială va orândui de urgență cuvenita cercetare spre a se trimite toți înaintea justiției, conform legilor. Aceste dispozițiuni se aplică și la celelalte elemente ale puterii armate îndată ce faptul s ar fi petrecut între doi ostași pe timpul aflării lor sub arme. Ministru de Război, general Florescu“ Nu-mi amintesc ca dispozițiunile acestui ordin să fi fost aplicate vreodată, de altfel dispoziția era absurdă. Fără un text de lege, și numai pe baza unui ordin ministerial să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care s-ar înălța monumentul lui Mihai Viteazul ar fi, totodată, și o mică piață de arme situată la intrarea cartierului militar al Capitalei; ea ar fi ca Propyleele acelui șir de cazarme ce se destind pre Dealul Spirei, și ostașii români, intrând și ieșind din acel cartier, ar avea pururea dinaintea lor monumentul care le-ar aminti despre gloriile militare ale patriei. Nici un loc, credem, n-ar fi mai nemerit din punctul de vedere al pioaselor tradițiuni și al efectului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și cucerește cele mai importante defileuri.85 362 bucureștii de altădată 84. ROM., an. XXI, 28 mai 1877, p. 473. Poezia a apărut mai întâi în Pressa, în numărul purtând data de 19 mai 1877, fiind inclusă apoi în volumul Ostașii noștri din 1878. Am confruntat textul reprodus de Bacalbașa numai cu Românul. 85. După intrarea în vigoare a armistițiului cu Turcia (20 octombrie/1 noiembrie 1876), principatul Muntenegrului, spre deosebire de Serbia, nu a încheiat pacea cu Imperiul Otoman; la începutul lunii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lichideze rezistența micului principat și să ocupe capitala țării, Cetinje, dar nu a reușit să obțină victoria hotărâtoare. Muntenegrenii, ajutați de herțegovineni, s-au apărat eroic în munții patriei lor, imobilizând aici importante unități otomane numărând peste 100 000 de ostași; ei au dobândit, după unele eșecuri, succese răsunătoare în bătăliile de la Niksić, Bar, Skadar, care au uimit întreaga Europă, cucerindu-și astfel, prin lupte înverșunate în „Marele război“, independența (Ciachir, Independența, pp. 188-190). Intervenția grabnică a armatei ruse este cerută
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
George Rosnoveanu. 102. În iulie-august 1877 forțele armate rusești, deși superioare numericește, au întâmpinat o neașteptată rezistență, pe frontul din Balcani, din partea trupelor turcești, atât la Plevna, unde Osman-pașa venise de la Vidin, la 7/19 iulie, cu 15 000 de ostași, cât și în sudul munților Balcani, unde au fost atacate și silite să se retragă de forțele otomane de sub comanda lui Suleiman-pașa. La 9/21 august este stopat, cu eforturi disperate, un atac turcesc condus de Suleiman-pașa, în pasul Șipka
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se retragă de forțele otomane de sub comanda lui Suleiman-pașa. La 9/21 august este stopat, cu eforturi disperate, un atac turcesc condus de Suleiman-pașa, în pasul Șipka, în timp ce generalul Mehmed Ali pornea și el la ofensivă, cu 80 000 de ostași. Totodată, în spatele frontului principal, puternicele garnizoane turcești din Vidin, Rusciuk și Silistra, bine înarmate, așteptau un moment favorabil pentru a intra în luptă. În aceste condiții împăratul Alexandru al II-lea a dispus, încă de la sfârșitul lunii iulie, ca unitățile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sfârșitul lunii iulie, ca unitățile corpului de gardă imperială să primească ordinul de marș către Dunăre. 103. Orașul Giurgiu a fost bombardat în tot timpul războiului, din Rusciuk, unde s-a aflat o puternică garnizoană turcească numărând 14 300 de ostași și 250 de tunuri; fortăreața Rusciuk a fost predată trupelor rusești ale generalului Totleben abia după încheierea armistițiului, la 9/21 februarie 1878. Locuitorii Giurgiului au fost nevoiți să părăsească orașul începând de la sfârșitul lunii aprilie 1877, corespondenții de presă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
române din fața Plevnei. Ion Brătianu a luat portofoliul Războiului, iar Ion Câm pineanu interimatul Finanțelor.107 În același timp, principele Carol, care se afla în capul armatei române în ziua când a trecut Dunărea, a rostit pentru trupe următoarea cuvântare: „Ostași, A trecut anul de când lupta de peste Dunăre între turci și creștini pune în primejdie hotarele noastre. Pentru a le apăra, țara a făcut apel la voi. La glasul ei v-ați părăsit căminele cu avântul oamenilor cari au conștiință că
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ar fi învingători, este învederat că ar năvăli cu toții asupra țării, aducând cu dânșii măcelul, prădarea și pustiirea. În această pozițiune, ca să scăpăm țara de sălbătăciile năvălitorilor, este de datoria noastră a merge să-i combatem pe chiar tărâmul lor. Ostași români! Voi știți cât de mult a suferit patria voastră în timp de peste 200 de ani în care vi se răpiseră mijloacele de a mai apăra bărbătește, pe câmpurile de bătaie, drepturile ei. Astăzi aveți ocaziunea de a arăta din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mie. Aceasta este o onoare care se resfrânge asupra țării, asupra voastră. Faceți dar să fâlfâie din nou cu glorie drapelul românesc pe câmpul de bătaie, unde strămoșii voștri au fost, secoli întregi, apărătorii legii și ai libertății. Înainte dar, ostași români, înainte cu bărbăție și în curând vă veți întoarce în familiile voastre, în țara voastră liberă prin voi înșive, acoperiți de aplauzele întregii națiuni. Carol“ 108 Armata răspunse cu un ura răsunător și, în aceeași clipă, soldații români, cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se referă la cea de a treia bătălie - socotită hotărâtoare - pentru cucerirea Plevnei, de la 30 august/11 septembrie 1877, bătălie susținută de armata de vest, pusă acum sub comanda principelui Carol, la care au luat parte peste 80 000 de ostași, dintre care 38 000 de români și peste 40 000 de ruși. Asaltul asupra Plevnei nu a fost însă încununat de succes (de altfel el fusese devansat pentru a coincide cu ziua de nume a țarului, sfântul Alexandru); au fost
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a fost însă încununat de succes (de altfel el fusese devansat pentru a coincide cu ziua de nume a țarului, sfântul Alexandru); au fost cucerite numai trei redute, dintre care numai una singură, Grivița I, a putut fi menținută de ostașii români, care și-au dovedit cu această ocazie înaltele virtuți militare, vitejia și buna pregătire, cu nimic mai prejos decât a aliaților lor. 112. Opinia nefavorabilă asupra calităților militare ale armatei române s-a modificat fundamental după strălucitele fapte de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și-au dovedit cu această ocazie înaltele virtuți militare, vitejia și buna pregătire, cu nimic mai prejos decât a aliaților lor. 112. Opinia nefavorabilă asupra calităților militare ale armatei române s-a modificat fundamental după strălucitele fapte de arme ale ostașilor noștri în luptele de la Plevna. Astfel, într-un raport, cunoscutul general rus Ed. Totleben se pronunța elogios la adresa armatei române: „a cărei comportare, indiferent de grad, de la general și până la soldat, a fost mai presus de orice laudă“ (Ciachir, Independența
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Iași) a atacat și a cucerit, după o luptă sângeroasă, redanul (semireduta - „întărire de pământ“) din fața redutei Grivița I, redan care se afla la jumătatea distanței dintre pozițiile române și cele turcești. A fost primul atac, încununat de succes, al ostașilor români aflați în fața Plevnei; pentru vitejia lor ei au fost distinși cu ordine și medalii române și ruse, printre care 50 de ordine rusești Sf. Gheorghe. Din Regimentul 13 dorobanți (batalionul II, de la Vaslui) făcea parte și sergentul Constantin Țurcanu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
august/11 septembrie 1877; în lupta de la 27 august/ 8 septembrie s-a evidențiat în mod deosebit bateria a III-a din Regimentul III artilerie, coman dată de căpitanul Gh. Lupașcu, despre care a mai fost vorba în aceste pagini; ostașii acestei glorioase baterii au primit a doua zi, din partea țarului, patru „cruci Sf. Gheorghe“. 115. La lupta pentru cucerirea redanului din fața redutei Grivița I, din 27 august/8 septembrie, a luat parte și batalionul 2, din Regimentul 5 linie, comandat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ziua de 30 august/11 septembrie 1877, la orele 15.15. Diviziilor române le-a revenit sarcina de a acționa în zona redutei Grivița, aflată în nord-vestul Plevnei. În timpul luptei înverșunate care a urmat s-a descoperit că în fața lor ostașii români nu aveau o singură redută, ci două, care se sprijineau Regimentul 14 curcani a intrat cel dintâi în reduta Grivița.121 Afară de căpitanul Mărăcineanu, Regimentul al 8-lea de infanterie a pier dut pe căpitanul Pană Alexandrescu, pe sublocotenenții
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Numărul răniților e mare. Bucureștiul este în fierbere și cu îngrijorare așteaptă știrile de pe câmpul de bătaie, pe care edițiile speciale ale ziarelor le aruncă în public. anul 1877 375 prin foc încrucișat. Pentru a ajunge la reduta Grivița II, ostașii Diviziei a IV a au trebuit să străbată și o vale neînregistrată pe hartă (numită apoi Valea Plângerii), urmată de o pantă abruptă. În acest asalt, terminat prin retragerea unităților românești care au ajuns totuși până la șanțurile de lângă reduta Grivița
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
II, au pierit eroic maiorul George Șonțu și căpitanul Nicolae Valter Mărăcineanu și au fost răniți maiorii George Lipan și Petre Maca. Batalioanele românești care au susținut aici greul atacului au pierdut peste 90% dintre ofițeri și jumătate din totalul ostașilor antrenați în luptă. 121. Pentru cucerirea redutei Grivița I au fost necesare patru asalturi sângeroase, susținute de ostașii Diviziei a IV-a de infanterie română, sprijiniți, la utimele două asalturi și de două batalioane din Divizia a V-a de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Lipan și Petre Maca. Batalioanele românești care au susținut aici greul atacului au pierdut peste 90% dintre ofițeri și jumătate din totalul ostașilor antrenați în luptă. 121. Pentru cucerirea redutei Grivița I au fost necesare patru asalturi sângeroase, susținute de ostașii Diviziei a IV-a de infanterie română, sprijiniți, la utimele două asalturi și de două batalioane din Divizia a V-a de infanterie rusă. Asaltul decisiv - terminat cu cea mai importantă victorie a bătăliei de la Plevna, de la 30 august 1877
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
radical, George Panu), locotenent Șurcă Mihai, sublocotenent Nancovici Nicolae - și nu Marcovici, sublocotenent Ulescu Constantin, sublocotenent Horcea Vasile - și nu Horea, sublocotenent Ghenoiu Alex. În bătălia de la 30 august nu a fost ucis nici un sublocotenent Iarca (v. Tablou nominal al ostașilor români morți pe câmpul de luptă și dispăruți în războiul pentru independența țării din 1877-1878 în vol. Istoricul războiului din 1877-1878, București, 1898, partea a III-a, pp. CCXX-CCCXLIII). 123. Din Regimentul 5 infanterie de linie au căzut pe câmpul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]