4,121 matches
-
adică, ciudat lucru, nu ceea ce e-n folosul oamenilor, ci ceea ce este, spre petrecerea lor. 22 {EminescuOpX 23} Citim azi cu plăcere versurile bătrânului Omer, cu care petreceau odată neamurile de ciobani din Grecia, și imnele din Rig-Veda pe care păstorii Indiei le îndreptau luminei și puterilor naturei, pentru a le lăuda și a cere de la dânsele iarbă și turme de vite. Tot așa privim cu plăcere plăsmuirile celui mai mare poet pe care l-au purtat pământul nostru, plăsmuirile lui
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
unde ni s-au poruncit. Însa cunoscând noi că pentru pășunatul dobitoacelor noastre, om avea lipsă și strâmtoare, ajuns-am cu rugăminte divanul Măriei Sale hanului stăpânului nostru, rugîndînd și cucerindu-ne ca să ne isprăvească puțină nevoie numai pentru dobitoace, și păstorii noștri să se poată pășuna pe unde părți de loc a Moldovei de pe care ne-am rădicat noi, fiind acele părți de loc de această dată nelocuite de raiaua Moldovei, și, deșerte aflîndu-se acele părți de loc, ne-am rugat
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
domnealui sărdarul și dumnealui căpitanul de codru și afară din cuvântul acestor boieri a Măriei Sale nici un pas să nu pășim, nici să facem cât de puțină supărare cuiva, nici să cutezăm a face pe pământul Moldovei lăcaș au sălaș pentru păstorii noștri, ce numai să aibă a-și purta păstorii noștri după obiceiul lor câte o oba în care; iară din oba afară pe locurile acele să nu fim volnici a bate par sau țăruș, fără decât vitele noastre, fiind la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din cuvântul acestor boieri a Măriei Sale nici un pas să nu pășim, nici să facem cât de puțină supărare cuiva, nici să cutezăm a face pe pământul Moldovei lăcaș au sălaș pentru păstorii noștri, ce numai să aibă a-și purta păstorii noștri după obiceiul lor câte o oba în care; iară din oba afară pe locurile acele să nu fim volnici a bate par sau țăruș, fără decât vitele noastre, fiind la iernatec și fiind trebuință pentru vițeii noștri, să stea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
aibă voie a merge, iară fără de voia și cuvântul acestor boieri nimeni din noi să nu aibă voie a călca pe părțile Moldovei. Iară de s-ar afla cineva din nohai cu pricina dobitoacelor să vie pe locurile Moldovei ori păstorii noștri cu vreun chip de s-ar ispiti a face vreun supăr odăilor sau fânațelor răielii locuitorilor Moldovei sau de s-ar afla cineva din nohai sau dintr-alții și s-ar ispiti a face cât de puțin val sau
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ar fi mai iubit pe el ci pe copil. Drept care l-a luat și l-a dat pe mâna unor slujitori să-l arunce într-o prăpastie. Cunoști urmarea, slujitorii nu l-au aruncat, Oedip a fost crescut de niște păstori, l-a detronat pe tat-său și a început să trăiască cu maică-sa..." Mă oprii. Ceea ce spuneam eu acum era ceva inocent? Bineînțeles! Dar văzui că mă ascultase cu o expresie de mare concentrare pe chip, al cărei înțeles
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de mine, adio! Te așteaptă noua ta viață, sus, iubito, coșmarul tău a luat sfîrșit! Vei fi regina Angliei, supușii unui imperiu, deși emancipați, vor privi chipul tău pe bancnote și în hohotele lor de râs respectuoase, te vor iubi... Păstorii din Australia, popoarele primitive din deserturi, care trăiesc mâncând viermi și lăcuste prăjite, se vor închina reginei mame... Ce idioțenie... Matilda, trezește-te!" Și îmi apropiai gura de a ei și începui s-o sărut, s-o mângâi netezindu-i
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Despre geniu că individualitate creatoare apar în Germania, în această conjunctură de entuziaste și promițătoare deșchideri teoretice, mai multe texte. După speculațiile inițiale asupra conceptului (lucrări cu tendința mai degrabă moralista) Betrachtungen über das Genie [Reflecții asupra geniului] (1754), ale păstorului prusian Sebastian Friedrich Trescho și Betrachtung über den Menschen [Reflecție asupra omului] (1755), a cunoscutului scriitor Christoph Martin Wieland -, în 1759 este lansat în Berlin primul studiu considerat filosofic pe această temă, semnat de profesorul Friedrich Gabriel Resewitz: Versuch über
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
mai umbla decât desculță. În aceste zile, mai ales copiii, cu toată ceata - și erau vreo patruzeci și ceva de școlari -, au început s-o necăjească și chiar să arunce cu noroi în ea. Ea s-a rugat de un păstor s-o lase să păzească vacile, dar păstorul a alungat-o. Atunci ea, fără voie, a început să plece de acasă ziua întreagă, ținându-se după cireadă. Deoarece îi aducea mult folos păstorului și el și-a dat seama de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ales copiii, cu toată ceata - și erau vreo patruzeci și ceva de școlari -, au început s-o necăjească și chiar să arunce cu noroi în ea. Ea s-a rugat de un păstor s-o lase să păzească vacile, dar păstorul a alungat-o. Atunci ea, fără voie, a început să plece de acasă ziua întreagă, ținându-se după cireadă. Deoarece îi aducea mult folos păstorului și el și-a dat seama de asta, a început să n-o mai alunge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ea. Ea s-a rugat de un păstor s-o lase să păzească vacile, dar păstorul a alungat-o. Atunci ea, fără voie, a început să plece de acasă ziua întreagă, ținându-se după cireadă. Deoarece îi aducea mult folos păstorului și el și-a dat seama de asta, a început să n-o mai alunge și uneori chiar îi lăsa resturile de la prânzul lui, brânză și pâine. Credea chiar că face o faptă creștinească. La moartea mamei ei, nici pastorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
râdeau veseli drept răspuns, iar fetele băteau din palme și mă sărutau. Uneori mergeam și eu pe furiș să mă întâlnesc cu Marie. De-acum boala i se agravase și mergea greu; în cele din urmă nu mai argățea la păstor, dar în fiecare dimineață pleca cu cireada. Se așeza deoparte; acolo, o stâncă dreaptă, aproape verticală avea o ieșitură; se așeza în colțul cel mai ascuns, pe o piatră, și stătea nemișcată aproape toată ziua, de dimineața până la ceasul când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mai ține minte de cîndu-i? răspunse cărbunarul. Și în sfârșit peste alte cinci sute de ani omul pururea tânăr regăsi iar un oraș mare. În piață larmă, trâmbițe, tobe, steaguri, veselie. - De când o orașul, întrebă el, unde-i pădurea, unde păstorul cu fluierul? - Dar cine să-i răspunză la toate întrebările acestea? Fiecine în piață era preocupat de trebile lui proprii, de sine însuși, de ceea ce se petrecea împrejurul lui. Omul pururea tânăr, când trecuse pe lângă acel oraș, făptuise multe lucruri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ocupa în special cu toate cestiile lucrative: cu interesele lui Strusberg, cu răscumpărările, cu împămîntenirea en masse a ovreilor, cu colonizarea țării cu nemți, cu sporirea lefurilor și cu alte lucruri și plăcute, și folositoare. Noi, poporul românesc de plugari, păstori și prisăcari, am fi avut în adevăr nevoie de un ministeriu al nostru special: de un ministeriu al agriculturii și domeniilor. Am fi avut nevoie în fiece județ de prăsilă de cai și cornute, de o îngrijire și exploatare sistematică
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de arme, ca zidari, croitori, blănari ș. a. m. d.: căci românul e căutat, fiind cu minte, harnic și sobru, și cîstigă în genere mai mulți bani decât [î ]i trebuie familiei lui. Înainte se admitea despre macedoromâni că sunt numai păstori și băcani; marea lor înclinațiune pentru industria de arte și talentul lor pentru arhitectură nu se releva, deși, abstracție făcând de Constantinopol, Atena și Belgrad, ei și bulgarii sunt singurii arhitecți în triunghiul iliric. E în adevăr de mirare cum
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sale ar fi periculos, pe când abătut în albia unei munci liniștite și productive ar deveni folositor patriei lui adoptive și, cu vremea, ar ține poate la pământul ei sfânt tot cu atâta tragere de inimă ca și urmașii acelor războinici păstori cu puternice și încăpătoare cranii cu cari Radu și Dragoș au cuprins câmpiile Moldovei și ale Țării Românești. O serioasă reorganizare socială și apărarea meserielor de concurența articolelor gata importate din străinătate, așadară măsuri interne, combinate cu alte vederi de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
viziuni și percepții particulare. Iar „istoria Transilvaniei”, ca desfășurare de fapte și evenimente, nu e decât Însumarea nenumăratelor aventuri individuale pe care le-au trăit câteva zeci de milioane de bărbați și femei, români, unguri și sași, principi și țărani, păstori și voievozi, care și-au intersectat pașii pe aceste meleaguri de peste păduri, În ultima mie de ani. Cine este istoricul care ar putea să-i cunoască și să-i Înțeleagă pe toți acești oameni care nu mai sunt? Nu voi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
similitudini senzaționale, dar facile, te surprinde constatarea că același clișeu poate fi Întâlnit și În relatarea din Chronicon Pictum Vindobonense, potrivit căreia, În anul 1330, regele Ungariei, Carol Robert de Anjou XE "de Anjou" , Îl numea pe voievodul român Basarab „păstorul oilor sale”, și la istoricul romantic Kőváry László XE "László" , care scrie că la 1848 maghiarii nu trebuiau să se teamă de români, așa după cum nu se poate teme cineva de oile lor. Chiar dacă formula din Cronica pictată poate fi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
trimite spre regalitatea lui Cristos care îi face părtași pe Maria și pe creștini de aceeași demnitate, cu referință la unitate, forma catedralei este o invitație la realizarea rugăciunii lui Isus: « Ca toți să fie una », emblemă și dorință a păstorului Diecezei de Iași. Semnele și simbolurile introduc în istoria mântuirii...Cupola... reprezintă cerul, monograma lui Cristos și razele care coboară pe cei patru stâlpi, pe cei patru evangheliști...”. Pe revers (figura 27rv) este reprodusă, în bandă liniară marginală și cerc
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
considerați corect: Cuvântul “vatră” s- a transmis în limba română din limba: a) traco- dacă b) latină c) slavă d) germană 10) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Potrivit istoricului Robert Roesler Transilvania a fost colonizată cu păstori vlahi veniți de la S de Carpați și Dunăre după: a) retragerea aureliană b) marea ciumă din secolul XIV c) prima invazie tătaro- mongolă d) a doua invazie tătaro- mongolă 11) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
a face sufletul mai bun, nu de a-l învăța; de a da sfat pentru o viață înțeleaptă, nu pentru o viață dedicată științei”, scrie Clement Alexandrinul<footnote id="23">Ibidem, p. 167<footnote>. El își mai dă numele de păstor: „Eu sunt un bun păstor”; se face comparație între Pedagog și păstori care-și conduc turmele, căci Pedagogul îi conduce cu solicitudine pe copii. Cum procedeză el pentru a-și atinge un astfel de scop? Prin pilde încurajatoare, care întăresc
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
nu de a-l învăța; de a da sfat pentru o viață înțeleaptă, nu pentru o viață dedicată științei”, scrie Clement Alexandrinul<footnote id="23">Ibidem, p. 167<footnote>. El își mai dă numele de păstor: „Eu sunt un bun păstor”; se face comparație între Pedagog și păstori care-și conduc turmele, căci Pedagogul îi conduce cu solicitudine pe copii. Cum procedeză el pentru a-și atinge un astfel de scop? Prin pilde încurajatoare, care întăresc sufletul omului și prin reguli
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
da sfat pentru o viață înțeleaptă, nu pentru o viață dedicată științei”, scrie Clement Alexandrinul<footnote id="23">Ibidem, p. 167<footnote>. El își mai dă numele de păstor: „Eu sunt un bun păstor”; se face comparație între Pedagog și păstori care-și conduc turmele, căci Pedagogul îi conduce cu solicitudine pe copii. Cum procedeză el pentru a-și atinge un astfel de scop? Prin pilde încurajatoare, care întăresc sufletul omului și prin reguli de conduită, care îl îndrumă spre adevărata
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
acest punct de vedere. Fiul cel mic trece prin etapa crizei de identitate, el își cere cu îndrăzneală partea de avere pentru a pleca în lume. Nechibzuit fiind își cheltuie toată averea, rămâne într-o cruntă mizerie și se tocmește păstor al unei turme de porci. Însă, risipitorului nu i-a fost de folos nici această slujbă căci rămânea flămând, fiind lipsit nu numai de hrană omenească ci, până și de roșcovele, care erau destinate porcilor. În această stare jalnică, cuprins
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
acestui bun (finanțarea alocată de la UE) este transferată cetățenilor prin intermediul programelor și proiectelor, într-un sistem de coordonare, planificare, distribuire, monitorizare și evaluare gestionat de stat prin instituțiile sale. Astfel, spre deosebire de pășunea lui Hardin, unde în starea inițială interacționau doar păstorii, în cazul de față avem de-a face cu două tipuri de actori: pe de o parte, utilizatorii resurselor (universitățile) care produc rezultate (indicatori) în urma folosirii resurselor (fondurile distribuite prin competiție) și, pe de altă parte, statul, prin instituțiile sale
Împărţirea resurselor comune: cooperare, parteneriate, competiţie şi comportament oportunist în accesarea fondurilor disponibile în cadrul POSDRU pentru finanţarea şcolilor doctorale. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]