3,023 matches
-
într-o diacronie psihologizantă și nu foarte flatantă pentru sentimentele național(ist)e. Lumea atemporală a românismului larvar este, cu toate acestea, seducătoare, chiar fascinantă. Perversiunea lui Daniel Bănulescu este, în fapt, și o inversiune, pentru că subtextele sale nu sânt pamflete de tip Patapievici, ci - mai degrabă - poeme ale unei mari singurătăți colective, starea de romînitate. Evenimentul apariției noului roman al lui Daniel Bănulescu ține de posibilitățile aproape nemăsurate de inovare și renovare 412 DAN-SILVIU BOERESCU Pe strada mea locuiește moartea
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
o figură ridicolă pe un șemineu, Între două vaze sau Într-o nișă, În chip de bust. Mă voi simți Întotdeauna pregătit cu biciul, ca pentru dresură, spre a alunga dintre oameni un asemenea parazit dăunător”. Chiar dacă numele semnatarului acestui pamflet anti-Macaroni ne-a rămas deocamdată necunoscut, rândurile sale au fost citite probabil cu mare voluptate la Curte, dar și În cele mai modeste case burgheze. The Beaux, the Buckstc "The Beaux, the Bucks" Tot cam pe atunci, În aceeași Anglie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
partea doctrinei călugărului Luther, în timp ce eu îl imploram să-și țină gura dacă nu voia să-și sfârșească zilele pe rug. Blond, colțuros, remarcabil și încăpățânat, Hans, după fiecare lecție, scotea din coșul pe care-l căra după sine un pamflet sau o broșură, pe care se apuca să le traducă și să le comenteze, hărțuindu-mă necontenit ca să afle ce gândeam. Aveam invariabil același răspuns: — Oricare mi-ar fi sentimentele, nu-mi pot trăda binefăcătorul. Hans își exprima părerea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
fi căutat, am devenit un pivot și un simbol al rezistenței îndărătnice în fața lui Adrian. Văzându-mă cum trec, mângâind cu mândrie smocurile stufoase de pe bărbie, romanii cu chipurile cele mai spânatece făceau să se audă murmure de admirație. Toate pamfletele întocmite împotriva papei ajungeau mai întâi în mâinile mele, abia după aceea fiind strecurate pe sub ușile notabilităților orașului. Unele texte nu erau decât un păienjeniș de insulte, „barbar, zgârcit, porc“ și chiar mai rău decât atât. Altele glăsuiau despre mândria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
sume de bani însoțite de scrisori de încurajare. Făgăduia să-și arate întreaga recunoștință de îndată ce se va fi schimbat norocul. Așteptam clipa asta cu nerăbdare, căci situația mea la Roma devenea precară. Un preot care-mi era prieten, autorul unui pamflet incendiar, fusese închis la Sant’Angelo la două ceasuri după ce mă vizitase. Un altul fusese molestat de niște călugări spanioli. Mă simțeam eu însumi veșnic pândit. Nu mai ieșeam de acasă decât pentru a face câteva rapide cumpărături în cartier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
să fie înapoi în mai puțin de zece zile. Și-a ținut promisiunea, fiind însă întâmpinat de o Maddalena care plângea cu sughițuri. Fusesem arestat în ajun, pe 21 decembrie, într-o zi de duminică, pe când duceam, foarte imprudent, un pamflet pe care mi-l strecurase în buzunar un călugăr francez la ieșirea din biserica San Giovanni dei Fiorentini. Coincidență sau jignire deliberată, când am fost dus la castelul Sant’Angelo, am fost închis în aceeași celulă pe care o ocupasem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
pleonasmul, la adresa fostului regim politic din țara sa, căruia i-a turnat În creștet toate nenorocirile și insanitățile cu putință. Comisia a ascultat cu atenție și răbdare, iar la sfârșit, prezidentul ei i-a spus: „Ne-ai prezentat un excelent pamflet, dar, tinere dragă, știința este altceva”. Bănuiesc că nu e nevoie să traduc... În legătură cu ce ai spus, țin să-ți atrag atenția asupra a două aspecte. Unu: este puțin hazardat ca, după numai șaptezeci de ani de existență a comunismului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
despre "Istoricii critici ai vieții lui Iisus", și a provocat un scandal atât de mare încît Guvernul, cu toata apatia sa obișnuită, a fost silit să interzică celelalte conferințe democratice. Membrii grupului însă continuă să acționeze prin alte mijloace: cărți, pamflete, conferințe universitare, societăți secrete. Conferințele de la Casino dăduseră semnalul atacului masiv împotriva stării de lucruri în prezent. Ce se ataca? Totul. Pentru "generația de la Coimbra", Portugalia se afla atunci în ultima fază a decadenței. "Decadența națională e marele fapt inexorabil
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
protesteze, să atace - întotdeauna pe propria lui răspundere. Indiferent față de glorie, lasă să-i publice alții cărțile. Consecvent cu sine până la absurd, distruge un manuscris voluminos pentru că își modificase anumite idei formulate acolo. De o extraordinară bunătate, e neînduplecat în pamfletele lui revoluționare. Învață limba germană ca să citească pe filosofi și se trudește o viața întreagă să-și găsească echilibrul zdruncinat prin pierderea credinței. Amână mereu expunerea sistemului lui de filosofie. "Sunt un filosof inedit", mărturisește cuiva. Dar este nefericit, neliniștit
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
a republicii. Toți trăiesc sub magia aceluiași cuvînt: libertate, mai multă libertate. Dar cereau un lucru pe care-l aveau, căci toți acești revoluționari republicani își pot tipări cărțile, se pot organiza în centre revoluționare, pot ataca în ziare și pamflete familia regală și monarhia constituțională. În 1873 ia naștere "Centrul republican federal" la Lisabona, fără ca Guvernul să protesteze. Programul Centrului e un amestec ciudat de constituție elvețiană, comunism și federalism iberic. Se creează un partid republican, care cere: egalitate civilă
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
astfel de mizerii. Nu mă supăram însă. Știam că astea sunt inerente gazetăriei. Nu pătimise și Arghezi la vremea sa de neatențiile corectorilor, paginatorilor sau ale secretarilor de redacție? Și? S-a lăsat Arghezi de gazetărie? A renunțat el la pamfletele-i zilnice? Atunci de ce să renunț tocmai eu, acum, când lupta pentru noua dimensiune a trăirii românești de-abia începuse... Răsuceam neliniștit gazeta. Nu-mi venea să cred că nu apăruse articolașul. Poate se strecurase un exemplar greșit în teancul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
omis, de la enumerare, acum, după peste 20 de ani de la Evenimente ? Postat și în această zonă a scrisului, C. Hușanu a respectat și respectă adevărurile vieții, el nu răstălmăcește, nu aproximează, nu improvizează, chiar atunci când alături de analiza textului folosește și pamfletul, precum în cazul ce urmează și care pentru mine rămâne pilduitor. La un moment dat, la Iași, un tânăr cadru didactic universitar, uitând sau neștiind că în Moldova lui Ștefan cel Mare, un bătrân Mitrea de la Tarcău plângându-se lui
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
gerontologi, psihologi, profesori, medici, poeți, prozatori”, constată C. Hușanu (p.137), care s-au constituit într-un „elegant protest împotriva jignirilor aduse vârstei a treia”, el însuși considerându-se afectat, ceea ce l-a determinat să-i răspundă tânărului printr-un pamflet publicat în cartea Românii așa cum sunt, pagina 198, Editura PIM, Iași, 2011, dar și în revista culturală Ecouri literare, Vaslui, nr. 8, 2011, precum și în Reflecții, p. 133-135. „Aș dori să-l văd pe acest tânăr condeier peste ani”, scria
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
rațiune duce la fanatism. Primele ființe care au beneficiat de libertate după revoluție au fost câinii vagabonzi. Libertatea este vorbă goală, dacă nu este susținută de reguli draconice. Suntem liberi într-o lume cu gurile de evacuare blocate. În politică, pamfletul se strigă, nu se scrie. În politică, principala regula vestimentară e să-ți acoperi spatele. Politicienii știu să transforme trecutul într-o ficțiune a prezentului. Cele mai multe ideologii apar pe lume cu statut de revanșă. De multe ori, politica este axată
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
lumea care îl sfidează. Arta înseamnă revelație, nu enciclopedism. Creatorul de artă este un Dumnezeu în haine civile. Arta ar putea curăța totuși jegul de pe destine. În zestrea spirituală a oricărui geniu intră și arta. Arta autentică tulbură, nu cosmetizează. Pamfletul spurcă. Uneori - sublim. Artistul este puțin anormal chiar în vremuri cumsecade. Arta autentică constă în ruguri interogative, nu în curcubeie exclamative. Talentul topește și apoi prelucrează influențele. Izgonită din rai, Eva a revoluționat artele plastice. Dacă în timpul afectat scrisului aș
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
măsoară, la un momentdat, starea de normalitate a condiției umane. Nimbul valorilor intră numai în sarcina posterității. Arta - această imperioasă nevoie de noi înșine. Scriitorul - acest sclav de pe plantațiile visului. Dacă lectura este inutilă, cărțile ar trebui incinerate. Jumătate din pamflet poate să muște. Restul trebuie să fie artă. Cartea valoroasă își transformă cititorii în coautori. Arta înnobilează singurătăți. Marea provocare a artei rămâne inefabilul. Cartea care nu - și propune să schimbe lumea este un rebut, o blasfemie. Debutanților le stă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
a șase opere și al „Legendei pentru vioară și orchestră“. O cafea cu lapte (germ.). Edmund Burke (1729-1797), om de stat englez, orator parlamentar și gânditor politic, angajat În lupta pentru limitarea puterii regale și pentru constituționalitate. Multe fraze din pamfletele și discursurile sale au rămas memorabile prin caracterul lor aforistic. Legendari jucători de crichet englezi. Hobbs, de exemplu, a fost primul jucător englez de crichet Înnobilat, devenind sir John Berry Hobbs (1882-1963). Joc de cuvinte intraductibil. Pentru budinca de orez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
dar ei nu sînt materialiști. Pentru ei, e vorba doar de statistici. — Dar doctorul Forester? E și el un idealist, pe cît se pare. — A, e un om dintr-o bucată! exclamă Johns patetic. A scris pentru Ministerul Informațiilor un pamflet intitulat Psihanaliza nazismului. Dar a fost o vreme cînd au circulat pe seama lui unele zvonuri. În timp de război, vînătoarea de vrăjitoare e inevitabilă. Și-apoi, sînt și invidioșii... Vezi dumneata, doctorul Forester e un om extrem de activ, preocupat atît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
eșec rușinos, iar acum Încearcă să explice totul prin trădare. Dar nu trădarea altora l-a făcut pe prietenul său Barnes să... — Aveți și pentru mine o revelație asemănătoare, doctore Forester? Îl Întrerupse Digby, amintindu-și de sublinierile de pe marginea pamfletului lui Tolstoi, pe care cel ce le făcuse, lipsit de curajul propriilor lui opinii, le ștersese apoi. Ce puneați la cale Împreună cu Poole pe Întuneric În clipa cînd v-a surprins Stone? urmă el. Pusese Întrebarea doar din dorința de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
pentru că a Început să-și pipăie prietena În timpul orelor. Îi ridica fusta, Îi punea laba pe coapse, cât mai sus; apoi mă privea surâzând, foarte cool. O doream pe puștoaica aceea dureros de mult. Mi-am petrecut weekendul scriind un pamflet rasist, chinuit de o erecție vecină cu priapismul; luni am telefonat la L’Infini. De data asta, Sollers m-a primit În biroul lui. Era jovial, malițios, ca la televizor - chiar mai mult decât la televizor. — Ești cu adevărat rasist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
o politică dezastruoasă, miam cam ieșit un pic din țâțâni și atunci, deși cunosc la perfecție să trag cu pușca și mitraliera, dar mijlocele mele nu-mi permit o asemenea prea nobilă manifestare, am ales ca să trag așa cum pot, cu pamfletul. Până la urmă, așa cum zicea și nea Grigore, filosoful oficial al blocului nostru, și pamfletul e o armă. Și între două reprize de tras mâța de coadă, tragi române cu pamfletul. Oricum nu moare nimeni. Nici măcar de râs! Eu de fapt
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
la perfecție să trag cu pușca și mitraliera, dar mijlocele mele nu-mi permit o asemenea prea nobilă manifestare, am ales ca să trag așa cum pot, cu pamfletul. Până la urmă, așa cum zicea și nea Grigore, filosoful oficial al blocului nostru, și pamfletul e o armă. Și între două reprize de tras mâța de coadă, tragi române cu pamfletul. Oricum nu moare nimeni. Nici măcar de râs! Eu de fapt am vrut aici să scriu o carte de istorie contemporană. Carte serioasă și cu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
prea nobilă manifestare, am ales ca să trag așa cum pot, cu pamfletul. Până la urmă, așa cum zicea și nea Grigore, filosoful oficial al blocului nostru, și pamfletul e o armă. Și între două reprize de tras mâța de coadă, tragi române cu pamfletul. Oricum nu moare nimeni. Nici măcar de râs! Eu de fapt am vrut aici să scriu o carte de istorie contemporană. Carte serioasă și cu ștaif! Și ce-a ieșit! Dar în timpurile noastre doar istoria este un pic mai veselă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cuviincioase. Dar, indiferent de cum au pornit-o În viață, sper să văd cum o sfârșesc câțiva și să pot face niște speculații despre cum viermii vor pune la Încercare acea sterilitate păstrată atât de mult timp cu sfințenie. Nostimele lor pamflete ruinate și dorințele-adnotate. Deși probabil că este legitim să ne ocupăm de acești autodesemnați cetățeni Într-o istorie a morților, deși desemnarea s-ar putea să nu mai Însemne nimic la data publicării acestei lucrări, ar fi totuși nedrept față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
este un fenomen aproape planetar. În multe locuri din lume au apărut cluburi de fani, oamenii (mai ales fetele) Îi imită modul de a se Îmbrăca, de a vorbi, de a mînca (mănîncă fructe putrede) etc. Acid sulfuric este un pamflet Împotriva telespectatorilor care se Îndoapă cu imagini horror. „SÎnteți niște porci”, exclamă eroina bună la un moment dat. Perfect de acord. Numai că asta-i tot. Amélie are Însă nevoie de zeci și zeci de pagini pentru afirmație. Construiește o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]