4,853 matches
-
parte dintre vorbitori # - exemplul nu este interpretabil (nu are sens), dar este corect gramatical: #o haită (vs. o haită de lupi) (ex) - termenul dintre paranteze este opțional: Asta (o) știam. (*ex) - termenul dintre paranteze este imposibil, agramatical *(ex) - termenul dintre paranteze este obligatoriu (paranteza nu este opțională): Toate *(le) știe. termen1i ... termen2i - termenii sunt corelați anaforic: Ministrul Turismuluii a participat la emisiune. Aceastai a vorbit despre modernizarea hotelurilor. Capitolul 1. ASPECTE TEORETICE 1. Definirea acordului Problema definirii acordului nu este una
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
exemplul nu este interpretabil (nu are sens), dar este corect gramatical: #o haită (vs. o haită de lupi) (ex) - termenul dintre paranteze este opțional: Asta (o) știam. (*ex) - termenul dintre paranteze este imposibil, agramatical *(ex) - termenul dintre paranteze este obligatoriu (paranteza nu este opțională): Toate *(le) știe. termen1i ... termen2i - termenii sunt corelați anaforic: Ministrul Turismuluii a participat la emisiune. Aceastai a vorbit despre modernizarea hotelurilor. Capitolul 1. ASPECTE TEORETICE 1. Definirea acordului Problema definirii acordului nu este una simplă, având în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
plural, cu N2 (deci în 75% din contexte). În schimb, în 10 enunțuri cu genul ăsta de + N2 feminin, singular, este preferat acordul cu N2 doar într-un context (10% din contexte). Rezultatele sunt prezentate mai jos. Este indicată în paranteză și topica subiectului față de predicat, deoarece poate avea importanță pentru acord (atracția poate influența acordul): genul ăsta de + N Acord cu N1 Acord cu N2 plural 5 (toate SVO) 25% 15 (SVO: 12 VSO: 3) 75% singular, feminin 9 (SVO
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
situație. Indicația de acord din GALR introduce două criterii: substantivele coordonate trebuie să fie nearticulate și să aparțină anumitor clase semantice: masivele și abstractele. De fapt, așa cum este formulată în GALR, cu precizarea referitoare la caracteristicile semantice ale substantivelor între paranteze, se înțelege că doar masivele și abstractele pot fi nearticulate în poziția de subiect, deci unul dintre criterii (cel semantic) se include în celălalt (cel sintactic, referitor la articulare). Prin urmare, ar fi un singur criteriu în această regulă, cel
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și copil era așezat pe scaunele aproape rupte din vechea aripă a spitalului. Prin urmare, regula din GALR ar trebui restrânsă astfel încât să includă o delimitare semantică a substantivelor: nu este vorba de substantivele nearticulate în general (ar trebui scoasă paranteza care generalizează prea mult). La Gruiță (1981: 100-102) sunt mai detaliate tipurile de substantive și de verbe-predicat care pot apărea în structurile de acest tip: " Cele mai frecvent atestate în această ipostază sînt numele de materii, de calități, fenomene ale
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
apelat la trimiteri de la un (sub)capitol la altul. Am păstrat abrevierile din limba engleză pentru conceptele din gramatica generativă, pe care le-am explicat în lista de Abrevieri. Am încercat să traduc în limba română conceptele teoretice, indicând între paranteze, acolo unde am considerat că este cazul, denumirea originală din engleză și, mai rar, din franceză. Pentru numele rolurilor tematice, am folosit inițiala majusculă numai în situațiile în care este vorba clar de numele acestor roluri în teoria generativă, iar
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
O sunt marcate diferit, sunt foarte rare. Cele mai numeroase sunt sistemele acuzative. Deși, în studiul din 1979, Dixon folosește numai termenul de ergativitate morfologică pentru primul tip de ergativitate pe care îl identifică, în cartea din 1994 adaugă, în paranteză, denumirea intrapropozițională, subliniind astfel faptul că mijloacele de marcare a morfologiei ergative, precum și a morfologiei acuzative nu sunt, cu excepția marcării cazuale, propriu-zis morfologice, ci, mai degrabă, sintactice. 3.1.1. Posibilități de marcare a relațiilor sintactice intrapropoziționale Marcarea constituenților S
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
la un stocaj de reguli însoțite de modalități. Între structura profundă și structurile de suprafață există o dezvoltare liniară. Mesajul se produce fără să fi ținut cont de situațiile respective ale emițătorului și ale receptorului. Poziție neutră care lasă între paranteze tot ce ar putea afecta interpretarea cuvîntului enunțat. Este posibil, din acel moment, să se pună în legătură procesul calculatorului și cel al limbajului uman: pentru calculator, facultatea (sau competența) lingvistică poate fi considerată ca înnăscută, în măsura în care ea se instalează
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
ocazie, nu mai era nevoit să caute un hotel acceptabil bursei sale subțirele, ci purta orgolios În buzunar cheița unei camere mobilate ce-l aștepta, peste care era stăpân și pentru care plătea o sumă ridicolă, lunar. Deschid aici o paranteză care va lămuri „unele lucruri”, neimportante În ochii mei, dar, se pare, extrem de importante pentru nu puțini care s-au Întrebat sau se Întreabă și azi „cum de-am rezistat”, cele vreo două decenii, după ce mi-am dat demisia În
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
nivelul fragmentului, deși există și aici, cât la acela al întregului. Eminescu al său este o construcție pe cât de complexă, pe atât de bine gândită, de coerentă, de armonioasă. Considerații pe care am fi dispuși a le crede prisositoare, simple paranteze ori popasuri pentru împrospătarea forțelor în anevoiosul drum al exegezei, își vădesc ulterior un rost precis. Meritul principal al autorului este că-l scoate definitiv pe Eminescu dintr-o tradiție culturală, aceea a romantismului, ca să-l așeze convingător la originile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
inserat motivului Labirintului (interior și exterior). Analiza și autoanaliza psihologică transformă cele două personaje (Dragoș Ivănescu și Dimitrie Cristea) în personaje-reflectori (reflectat și reflectant), inclusiv prin tehnica jurnalului, a caietului cu însemnări. Realitatea ne apare astfel ca "o punere între paranteze" (ėpohė), reducționismul lui Edmund Husserl din "Meditațiile carteziene". De altfel, prozatorul marchează și grafic prin paranteze părerile, ideile și sentimentele lui Dragoș când Dimitrie își expune pe ton confesiv povestea vieții sale: "Dar ecourile nu se mai răsfrângeau în auzul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și Dimitrie Cristea) în personaje-reflectori (reflectat și reflectant), inclusiv prin tehnica jurnalului, a caietului cu însemnări. Realitatea ne apare astfel ca "o punere între paranteze" (ėpohė), reducționismul lui Edmund Husserl din "Meditațiile carteziene". De altfel, prozatorul marchează și grafic prin paranteze părerile, ideile și sentimentele lui Dragoș când Dimitrie își expune pe ton confesiv povestea vieții sale: "Dar ecourile nu se mai răsfrângeau în auzul și în ochii ei, ci se întorceau în mine însumi ca într-o stea neagră, strivindu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
vieții sale: "Dar ecourile nu se mai răsfrângeau în auzul și în ochii ei, ci se întorceau în mine însumi ca într-o stea neagră, strivindu-mă sub densitatea lor formidabilă. Ochii străinei mă sfărmau cu inflexibilitatea lor mată". Urmează paranteza husserliană: ("Eu, Dragoș Ivănescu, eram tot mai cutremurat de spovedania lui Dimitrie, aș fi vrut să-l consolez, rațiunea se revolta dureros a neputință (...) aveam presimțirea că o singură picătură în paharul sufletului l-ar fi aruncat dincolo de marginile lucidității
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
comasarea fragmentelor. Așa-ceva a întreprins cu finețe regretatul Edgar Papu, în ceea ce a devenit prefața cărții. Totuși, demersul are aerul unei îmbrățișări, deci al unui gest de iubire. Or, marele sentiment chintesență a existenței și a credinței pune între paranteze simțul critic. Fragmentele lui Lamparia (Fundația "Scrisul românesc", Craiova, 2002) nu sunt ale personajului, evident. Sunt ale autorului Theodor Codreanu, care găsește de cuviință să se dedubleze, în speranța de a ilumina ființa unui al treilea, sinele omului cu același
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și demitizarea fiind consecințele de fond. Volumul este special și intens polemic, autorul având toate datele unei asemenea inițiative pentru a câștiga "bătălia": cunoașterea perfectă a subiectului, bună-credință, spirit și incisiv, logică impecabilă în conducerea demonstrației. [Voi face aici o paranteză, determinată de atitudinile tipic "provinciale" (id est: de crasă mediocritate) față de acest "caz" cu totul special. De o cultură remarcabilă, bine asimilată, dusă până la erudiție, Theodor Codreanu sfidează provincia în accepția ei geografică. Din cea mai mică provincie, de la Huși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a lui Mihail Diaconescu nu ar fi, totuși, nici în felul acesta mulțumită; o recunoaște chiar monografistul. El scrie: "Direcționarea către roman vine, paradoxal, dintr-o inaptitudine pentru miniatural, pentru simpla metodă reducționistă a fenomenologiei husserliene, care, punând lumea între paranteze, o uită în favoarea esențelor". Să fie însă altă accepțiunea pe care Mihail Diaconescu o dă fenomenologiei (firește, epice) și Theodor Codreanu nu se putea, oare, să nu o admită? "De aceea (va completa el degrabă) mi se pare că Mihail
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pariază pe devenirea nonromânească a românilor, pe disponibilitatea urii de sine a mutantului moștenit din comunism, pe doctrina dispariției națiunilor". O rușine continuă că este român îl roade pe H.-R. Patapievici, "ceea ce iarăși poate fi o mistificare", adaugă în paranteză Theodor Codreanu, cu referință la "român", desigur, nu la "rușine". În "sufletul rural-neolitic" al românului el nu găsește nimic bun: "Blândețe, toleranță, spirit receptiv, curaj, patriotism haida-de! Eu nu am văzut nicăieri așa ceva la "români". Spațiul mioritic, unduire și moarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
apoi între dilema: anonimatul sau creația autentică), propulsându-l în deplina libertate a hăulirii în ninsoarea de "la o margine de existență", în acel spațiu-timp care transcende realitatea, prin înglobarea într-o totalitate de înțelesuri-nențelese, nu prin punerea ei între paranteze. Abia aici, în acest punct al situării dincolo de vreme se produce revelația: "și-auzim cum trece timpul peste timpurile moarte". și, în consecință: Am înțeles abia acum că toată viața am mers împotriva vieții mele... E ca un blestem. Când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
capăt. Dar planurile sunt făcute și pentru a fi încălcate, mai ales că motivația avea să fie una extrem de solidă: la finele anului trecut aveam să primesc cartea profesorului / criticului Theodor Codreanu Eminescu incorect politic, apărută la Editura "Scara". În paranteză, fie-mi îngăduit chiar pe rândurile de mai sus zace cuvântul "incorect". Deși softul este programat pentru limba română, imediat, fără a cere vreo aprobare, aproape în chip magic, mi-a apărut varianta în limba engleză iar "corectura"... cât pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
stare civilă, cât și de modificările ce decurg din mențiunile înscrise ulterior întocmirii acestuia. ... (2) La completarea certificatelor de stare civilă, se vor respecta următoarele reguli: ... a) la completarea numelui de familie, nu se tine seama de cuvintele scrise în paranteză sau de particulele "zis", "recte" sau "născută"; b) cuvintele "sin" și "von", precum și titlurile de noblețe, gradele militare sau confesionale, aflate înaintea numelor de familie, nu vor fi preluate; ... c) dacă în registrele de stare civilă sunt înscrise expresii ca
METODOLOGIE nr. 1 din 13 octombrie 1997 pentru aplicarea unitară a dispoziţiilor Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116817_a_118146]
-
stare civilă, cât și de modificările ce decurg din mențiunile înscrise ulterior întocmirii acestuia. ... (2) La completarea certificatelor de stare civilă, se vor respecta următoarele reguli: ... a) la completarea numelui de familie, nu se tine seama de cuvintele scrise în paranteză sau de particulele "zis", "recte" sau "născută"; b) cuvintele "sin" și "von", precum și titlurile de noblețe, gradele militare sau confesionale, aflate înaintea numelor de familie, nu vor fi preluate; ... c) dacă în registrele de stare civilă sunt înscrise expresii ca
METODOLOGIE nr. 1 din 13 octombrie 1997 pentru aplicarea unitară a dispoziţiilor Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116818_a_118147]
-
asistență tehnică; finanțarea de acțiuni de pregătire a personalului; cumpărarea de acțiuni; majorarea capitalului propriu; leasing financiar; finanțarea de reparații; scopuri multiple; altele (finanțare, credite de refinanțare, credite de trezorerie, capital circulant etc.). Categoria beneficiarului final: se va înscrie între paranteze semnul X în dreptul categoriei corespunzătoare a beneficiarului final, în cazul liniilor de finanțare contractate de societățile bancare. Sectorul economic de destinație: se va înscrie sectorul din economie căruia îi este destinat împrumutul/creditul (agricultură, industrie extractiva, industrie petrolieră, industrie energetică
REGULAMENT nr. 3 din 23 decembrie 1997 - (*actualizat*) privind efectuarea operaţiunilor valutare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116851_a_118180]
-
personalul de conducere și de execuție tehnic, economic și de alta specialitate din aparatul unor instituții prevăzute în anexa nr. VI, capitolul I, lit. A, nota ÎI, poz. 1 - 11, la care salarizarea este mai mică cu două clase, precum și paranteză de la poz. 10 din notă I la aceeasi anexă. Articolul 2 Personalul redacțional din cadrul Agenției de presă "Rompres" va fi salarizat în continuare potrivit sistemului de salarizare aprobat pentru unitățile de presă prevăzut la art. 165 și anexă nr. V
DECRET-LEGE nr. 110 din 30 martie 1990 privind abrogarea şi modificarea unor prevederi din Legea nr. 57/1974. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121031_a_122360]
-
fax primirea prezenței și, în termen de 10 zile, să ne precizați intenția dumneavoastră privind participarea la licitație. Reprezentantul autorizat*5) ... (numele) ... (funcția) ... (semnătură) ... (localitatea), ... (dată) ----------------- *1) Pentru întreg documentul "Invitație la licitație", ... are semnificația: se completează conform indicațiilor din paranteză alăturată. *2) Același titlu se va folosi și pe Internet, daca este cazul. *3) Pentru întreg documentul "Invitație la licitație", are semnificația: se șterge acolo unde este cazul. *4) Prevăzute în anexa nr. 4 la Norme. *5) Al MCT/Autorității
ORDIN nr. 17 din 3 februarie 1998 privind aprobarea Instrucţiunilor de finanţare şi implementare, în sistem descentralizat, a programelor/proiectelor de cercetare-dezvoltare şi stimulare a inovarii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120104_a_121433]
-
valabilitate a acestor documente) 3) 4) ... (documente de plată acceptate de Autoritatea Contractanta, în derularea contractului) 5) ... (garantarea imparțialității membrilor Comitetului de evaluare a ofertelor) 6) ----------------- *1) Pentru întreg documentul "Instrucțiuni pentru ofertanți", ... are semnificația: se completează conform indicațiilor din paranteză alăturată. *2) Acolo unde Autoritatea Contractanta consideră necesar, în Instrucțiunile pentru ofertanți pot fi reluate dispoziții cuprinse în aceste acte normative. *3) Pentru întreg documentul "Instrucțiuni pentru ofertanți", are semnificația: se șterge acolo unde este cazul. *4) Punctajul maxim ce
ORDIN nr. 17 din 3 februarie 1998 privind aprobarea Instrucţiunilor de finanţare şi implementare, în sistem descentralizat, a programelor/proiectelor de cercetare-dezvoltare şi stimulare a inovarii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120104_a_121433]