3,524 matches
-
cu pseudonimul Toma Racoviceanul. A fost căsătorit și a avut doi băieți care nu i-au urmat profesia. A decedat la Sibiu unde este și înmormântat. Valeriu Florianu (n. 26 iunie 1864, Racovița - d. 17 iunie 1946, Racovița) a fost paroh greco-catolic în Racovița. Studiile elementare le-a făcut în sat iar pe cele liceale la Sibiu și Blaj. În ""Mica Romă"", ca gimnazist iar mai apoi ca student teolog a făcut parte din Societatea de lectură "Ioan Inocențiu Micu Klein
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
pe 28 ianuarie 1943. Primăverile sunt scurte și trecerea la vară se face uneori pe nesimțite. Nu sunt rare nici zăpezile târzii (ale mieilor) și ale înghețurilor, care produc uneori pagube prin grădinile de pomi ale localnicilor. Referitor la acestea parohul Petru Florianu nota pe un Chiriacodromion: Verile sunt lungi oscilând între veri ploioase, cum a fost cea din anul 1864, când „"otarul Racoviței n-au produsu mai nemica"”, sau veri secetoase cum au fost cele din anii 1865 și 1866
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
rețelei hidrografice. Cele mai mari cantităti cad în lunile de vară, iar cele mai scăzute, în lunile februarie, noiembrie și decembrie. Uneori, precipitațiile lunilor de vară au și caracter de aversă, acestea fiind însoțite și de grindină. După cum a povestit parohul Petru Florianu, în anul 1926 mărimea grindinei cazută peste sat și hotar a avut mărimea unui ou de puică. În unele veri, cum a fost cea a anului 1948, precipitațiile abundente căzute în bazinul „Văii Lupului” și al „Racovicioarei”, a
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
trebuie să și-o pună conducerea Bisericii Ortodoxe Române e următoarea: ce punem noi în loc?” După 23 de ani de putere sovietică, în Transnistria mai funcționa doar o singură biserică, în raza cimitirului nr. 2 din Odesa, avându-l ca paroh pe preotul de origine română Vasile Braga. Nici un ierarh ortodox nu exercita jurisdicție canonică în teritoriu. Din cele 891 de biserici ortodoxe parohiale sau mănăstirești care funcționau în provincie în 1917, fuseseră demolate 258, altele 269 fuseseră distruse parțial, iar
Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria () [Corola-website/Science/309542_a_310871]
-
unei catedrale mitropolitane, ctitorie a Regelui Mihai I. Numărul deservenților de cult ortodocși din Transnistria era în ianuarie 1943: 737 de deservenți (dintre care 451 localnici și 276 detașați de la diverse eparhii din interiorul României). Dintre aceștia 461 erau preoți parohi (dintre care 196 localnici și 265 detașați), 23 - diaconi (dintre care 18 localnici și 5 detașați) și 253 - cântăreți (dintre care 237 localnici și 16 detașați). Majoritatea deservenților de cult detașați proveneau din cele trei eparhii ale Mitropoliei Basarabiei (250
Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria () [Corola-website/Science/309542_a_310871]
-
stabilit ca hramul bisericii să fie Sfinții Împărați Constantin și Elena (21 mai). Ca urmare a deteriorării picturii, aceasta a fost refăcută în anii 1995-1996 de către pictorul maestru Nicolae Gavrilean, fiu al acestei parohii, cu sprijinul credincioșilor, în timpul păstoririi ca paroh a preotului iconom stavrofor Mircea Nuțu. Lăcașul de cult a fost resfințit la 19 mai 1996 de către arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților, înconjurat de către un sobor de preoți. Deasupra intrării din pridvor în pronaos se află o pisanie
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Gura Humorului () [Corola-website/Science/309550_a_310879]
-
în curte. În anii de după cel de-al doilea război mondial, boierul Manu Stere a fost obligat să lase în paragină conacul boieresc, chiliile și moșia din Poiana Răftivanului și să plece în lumea largă. În anul 1948, în timpul păstoririi parohului Neculai Gherghina, au început lucrări de reparație ale bisericii, pe cheltuiala localnicilor. S-au efectuat lucrări de consolidare a temeliei. Bătrânul Gheorghe Toader Beraru (născut în 1906) își amintește că deși preotul le-a atras atenția meșterilor zidari și zugravi
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
s-a solicitat ajutor înainte de a se deteriora mai grav biserica. Se impune consolidarea zidurilor, înlocuirea învelitorii și refacerea streșinii. În ianuarie 2009, într-un articol din ziarul "Obiectiv de Suceava" se aducea la cunoștință faptul că preotul Gabriel Botezatu, paroh la biserica monument istoric de la Poiana-Dolhasca, este cercetat penal de Compartimentul de protejare a patrimoniului cultural național din cadrul Serviciului de Investigații Criminale al IPJ Suceava pentru încălcarea prevederilor Legii 50/1991 republicată, articolul 24, care sancționează intervenția asupra monumentelor istorice
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
1948 în folosința BOR), construirea actualei școli generale în 1904 și executarea pe întreg teritoriul satului a lucrărilor de cadastru și crearea „Cărții funduare” a localității între anii 1871-1886. Implicările oamenilor satului în evenimentele vremii au fost numeroase. Astfel, fiii parohului greco-catolic Petru Florianu, Dionisie și Aurel sunt semnatari ai procesului-verbal din 29 aprilie 1876 prin care „septimanii” și „octavanii” Blajului s-au decis să sărbătorească aniversarea zilei de 3/15 mai 1848, manifestație interzisă de autorități după anul 1867; Racovicenii
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
semnate de racoviceni au rămas încă nedescoperite în arhivele de documente ale Unirii, situație care de altfel nu este singulară. Se cunoaște însă componența delegației Racoviței care s-a deplasat la Alba Iulia pentru a susține Unirea în frunte cu parohul Leonte Opriș: Ioan Aleman, Dionisie Crișan, Alexandru Gligor, David Limbășan, Ioan Stoica și David Tărîță. Evenimentele din toamna anului 1918 l-au găsit pe Dionisie Florianu în Cehoslovacia scriindu-i o scrisoare prietenului său, profesorul ceh Jan Urban Jarnik: Fidel
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
în această etapă, primul cuvânt care îți vine în minte este: șantier. Se construiește sau se reconstruiește imens. Biserici și suflete se ridică din țărână iarăși, în spiritul credinței. Ce are deosebit catedrala din Drochia? Răspunsul îl primim de la părintele paroh Pavel Vuluță: "Este construită în perioada de democrație. Este o probă a credinței noastre, a dragostei față de Dumnezeu. Când a început democrația în Basarabia, atunci s-a venit cu ideea ca în orașul acesta să se construiască o biserică. Necătând
Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Drochia () [Corola-website/Science/309679_a_311008]
-
controversele" pe care le invocă părintele Vuluță sunt de bun augur pentru catedrala din Drochia: "Omul simplu are admirație pentru lucrare și, pe de altă parte, nu există delegație oficială, din orice țară, care să nu ne viziteze". Gândurile părintelui paroh despre "zugravul" Petre Achițenie au totuși și o încărcătură emoțională: "Achițenie era bucuros că a putut să-și realizeze gândul, să lase pe pământul Basarabiei o biserică pictată de mâna lui. Până de curând nu am știut că a murit
Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Drochia () [Corola-website/Science/309679_a_311008]
-
a avut rangul de arhiepiscop al Iașilor și mitropolit al Moldovei și Sucevei (1950-1956). a invatat la Liceul „Sfanțul Vasile cel Mare” din Blaj, apoi a urmat cursurile Institutului „Andreian” din Sibiu, pe care le-a absolvit în 1907. Ajunge paroh la Crăciunești (jud. Hunedoara), între 1907-1912, apoi la Vulcan, între 1912-1929. În timpul războiului este arestat de austrieci și închis la Șopron (Ungaria), apoi este eliberat și trimis că preot militar pe frontul italian, apoi în Bucovina. Între 1929-1931 este administrator
Sebastian Rusan () [Corola-website/Science/310304_a_311633]
-
la Vulcan, între 1912-1929. În timpul războiului este arestat de austrieci și închis la Șopron (Ungaria), apoi este eliberat și trimis că preot militar pe frontul italian, apoi în Bucovina. Între 1929-1931 este administrator protopopesc în Hațeg, apoi, la cererea să, paroh la Ocna Sibiului, între 1931-1933, din nou administrator protopopesc în Odorhei, între 1933-1940, preot refugiat în Viștea de Jos (județul Făgăraș), până în 1945, când ajunge paroh și protopop de Satu Mare. În vremea păstoririi de la Ocna Sibiului rămâne văduv. A construit
Sebastian Rusan () [Corola-website/Science/310304_a_311633]
-
apoi în Bucovina. Între 1929-1931 este administrator protopopesc în Hațeg, apoi, la cererea să, paroh la Ocna Sibiului, între 1931-1933, din nou administrator protopopesc în Odorhei, între 1933-1940, preot refugiat în Viștea de Jos (județul Făgăraș), până în 1945, când ajunge paroh și protopop de Satu Mare. În vremea păstoririi de la Ocna Sibiului rămâne văduv. A construit biserici și școli la Crăciunești, Vulcan și Odorhei (în ultimele două localități - catedrale) și a condus societăți culturale. La Odorhei a fost profesor de religie la
Sebastian Rusan () [Corola-website/Science/310304_a_311633]
-
(n. 16 martie 1968, Tămășeni, județul Neamț, România) este un preot romano-catolic, fost responsabil diecezan cu pastorația tineretului în Arhidieceza Romano-Catolică de București (timp de 21 de ani, până în 2016) și paroh la Biserică Italiană „Preasfântul Mântuitor” din București. A absolvit școală primară în satul natal, liceul în orașul Român și seminarul la Institutul Teologic Romano-Catolic din Iași. După terminarea studiilor universitare a fost sfințit diacon pe data de 8 decembrie 1992
Daniel Bulai () [Corola-website/Science/309137_a_310466]
-
parte dintr-un Plan Pastoral stabilit în fiecare toamnă alături de echipa Centrului Diecezan pentru Pastorația Tineretului - București, organizație prin intermediul căreia a reușit să anime viața tinerilor și adolescenților din Arhidieceza de București. Din data de 1 decembrie 2003 este numit paroh la Biserică Italiană „Preasfântul Mântuitor” din București rămânând în același timp responsabil cu pastorația tineretului din Arhidieceza. Începând cu 1 septembrie 2016 a primit rolul de vicar episcopal și se ocupă cu pastorația Arhidiecezei Romano-Catolice de București, la nivel general
Daniel Bulai () [Corola-website/Science/309137_a_310466]
-
mai multe ori în Sânmihaiu Almașului. Vlaicu Patriciu a păstorit între anii 1947-1970. Sub păstorirea sa și cea a lui Virgil Tămășan s-a construit biserica cea nouă a satului. Următorii preoți: Barbu Flaviu, Gorcea Ovidiu, Stânean Alexandru și actualul paroh, Iovița Vasile, nu au decât legături sentimentale cu biserica de lemn.
Biserica de lemn din Sânmihaiu Almașului () [Corola-website/Science/309171_a_310500]
-
austriac, cu fronton specific perioadei. Ea este compusă din șapte camere mari și înalte, cu cinci ferestre pe latura de sud, spre biserica-monument, și cu un beci boltit. În toamna anului 2003, la inițiativa și cu efortul financiar al preotului paroh Gabriel Herea, s-a început restaurarea acestei case, fiind reconstituită atmosfera de secol XIX. În vara anului 2007 s-a deschis aici un muzeu, ce își dorește să reconstituie crâmpeie din viața preotului bucovinean din secolul al XIX-lea. Casa
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
sprijinul tehnic al autorităților de stat. Cu acest prilej, a fost curățată și refăcută pictura murală interioară, catapeteasma și vechile jilțuri, s-au consolidat și restaurat turnul-clopotniță, clădirea fostei egumenii, zidul de incintă și casa de ape. În acea vreme, paroh era preotul Constantin Andrei. Biserica a fost resfințită la 27 noiembrie 1988 de către patriarhul Teoctist, înconjurat de un sobor de preoți din Iași. Atunci s-a amplasat o nouă pisanie pe peretele exterior vestic, în stânga jos a intrării, cu următorul
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
sumele rezultate fiind apoi folosite pentru finisarea și înfrumusețarea bisericii noi. În perioada 1906-1907 a fost pictat iconostasul de către pictorul transilvănean Octavian Smigelschi, costul picturii fiind de 1600 de coroane. Acest lucru a fost posibil datorită legăturilor de prietenie dintre parohul local Valeriu Florianu și renumitul pictor. În 1948 biserica a trecut în administrarea Mitropoliei Ortodoxe din Sibiu fără a fi consemnate conflicte sau mișcări de rezistență: În 1970 biserica a fost pictată în stil neobizantin de către pictorul bucureștean Dumitru Bănică
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
americană", fapt reflectat și în presa vremii. Începând cu anul 1923, printr-un ordin ministerial, practicarea cultului baptist în sat a fost interzisă, pe considerentul că adepții acestuia nu posedau autorizația legală de funcționare. La data de 14 martie 1924, parohul local sesiza Ministerul cultelor că baptiștii racoviceni nesocotesc ordinul dat și continuă să-și desfășoare activitatea. În urma recunoașterii oficiale a cultului baptist prin Legea cultelor din 1928, baptiștii și-au construit actuala biserică din "Hudița Piștii". În 1930 numărul baptiștilor
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
ani mai târziu și pictura interioară, de bună seamă afumată. Clădirea este afectată puternic de cutremurul din 1940 necesitând noi refaceri, atât la structură cât și la pictura interioară. Aceste noi lucrări sunt executate în anul 1945 sub conducerea preotului paroh Mihail Toma și ale protosinghelului Augustin Mateescu de la Cernica, pictori fiind Vasile Blendea și Marin Nițescu. Alte lucrări de refacere au mai avut loc în anul 1960, la subzidire, iar în anul 1974, sub conducerea aceluiași preot paroh Mihail Toma
Biserica Sfânta Treime din Brătia () [Corola-website/Science/308791_a_310120]
-
conducerea preotului paroh Mihail Toma și ale protosinghelului Augustin Mateescu de la Cernica, pictori fiind Vasile Blendea și Marin Nițescu. Alte lucrări de refacere au mai avut loc în anul 1960, la subzidire, iar în anul 1974, sub conducerea aceluiași preot paroh Mihail Toma, s-a refăcut zugrăveala în frescă de către pictorii Ștefan Constantinescu și Marin Nițescu. Cu această ocazie, în data de 1 decembrie 1974 are loc resfințirea bisericii în prezența P.S. Roman Ialomițeanul, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
Biserica Sfânta Treime din Brătia () [Corola-website/Science/308791_a_310120]
-
începută de sărbătoarea Sfinților Apostoli, de către preotul Gheorghe Prisecaru, iar slujbele se țineau în paraclisul nou construit. Până în această perioadă s-a reușit ridicarea bisericii și acoperirea cu tablă. În toamna acestui an, conducerea Mitropoliei Slătioara a dispus schimbarea preotului paroh, noul numit fiind preotul stavrofor Mihai Marchidan ce păstorea parohia Adormirea Maicii Domnului din Salcia - Galați. Întrucât la Salcia se construia biserică nouă, s-a dispus ca preotul Mihai să păstoreasca în același timp ambele parohii. Astfel, în timp ce două duminici
Biserica Sfântul Ilie din Bacău () [Corola-website/Science/308817_a_310146]