13,759 matches
-
respirație; test folosit în medicina legală pentru determinarea alcoolemiei. Plămânul prezintă un sistem complex de apărare împotriva unei potențiale agresiuni din partea particulelor inhalate, sistem care include fenomene de dizolvare, emulsionare, eliminare odată cu mucusul, atac chimic, fagocitoză, mecanisme de apărare specifică. Particulele cu dimensiuni mai mari de 10 µm sunt reținute în rinofaringe, cele de 3-10 µm sunt reținute de către mucoasa traheo bronșică, iar particulele sub 3 µm depășesc bariera traheo-bronșică și ajung în alveole. Particulele ce se depun pe peretele traheo
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
sistem care include fenomene de dizolvare, emulsionare, eliminare odată cu mucusul, atac chimic, fagocitoză, mecanisme de apărare specifică. Particulele cu dimensiuni mai mari de 10 µm sunt reținute în rinofaringe, cele de 3-10 µm sunt reținute de către mucoasa traheo bronșică, iar particulele sub 3 µm depășesc bariera traheo-bronșică și ajung în alveole. Particulele ce se depun pe peretele traheo bronșic sunt eliminate prin sistemul de transport mucociliar asigurat de epiteliul căilor aeriene. Particulele ajunse până la nivel bronhiolo alveolar sunt epurate de sistemul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
chimic, fagocitoză, mecanisme de apărare specifică. Particulele cu dimensiuni mai mari de 10 µm sunt reținute în rinofaringe, cele de 3-10 µm sunt reținute de către mucoasa traheo bronșică, iar particulele sub 3 µm depășesc bariera traheo-bronșică și ajung în alveole. Particulele ce se depun pe peretele traheo bronșic sunt eliminate prin sistemul de transport mucociliar asigurat de epiteliul căilor aeriene. Particulele ajunse până la nivel bronhiolo alveolar sunt epurate de sistemul format din surfactantul pulmonar și macrofagele alveolare. Surfactantul este antrenat spre
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
3-10 µm sunt reținute de către mucoasa traheo bronșică, iar particulele sub 3 µm depășesc bariera traheo-bronșică și ajung în alveole. Particulele ce se depun pe peretele traheo bronșic sunt eliminate prin sistemul de transport mucociliar asigurat de epiteliul căilor aeriene. Particulele ajunse până la nivel bronhiolo alveolar sunt epurate de sistemul format din surfactantul pulmonar și macrofagele alveolare. Surfactantul este antrenat spre exterior împreună cu particulele depuse la nivel alveolar, dar cea mai mare parte din particulele depuse la acest nivel sunt captate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
depun pe peretele traheo bronșic sunt eliminate prin sistemul de transport mucociliar asigurat de epiteliul căilor aeriene. Particulele ajunse până la nivel bronhiolo alveolar sunt epurate de sistemul format din surfactantul pulmonar și macrofagele alveolare. Surfactantul este antrenat spre exterior împreună cu particulele depuse la nivel alveolar, dar cea mai mare parte din particulele depuse la acest nivel sunt captate de macrofage, cu rol de epurare a particulelor prin fagocitoză. Ca mijloace de apărare suplimentare, la nivelul secrețiilor bronșice și în surfactant există
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
mucociliar asigurat de epiteliul căilor aeriene. Particulele ajunse până la nivel bronhiolo alveolar sunt epurate de sistemul format din surfactantul pulmonar și macrofagele alveolare. Surfactantul este antrenat spre exterior împreună cu particulele depuse la nivel alveolar, dar cea mai mare parte din particulele depuse la acest nivel sunt captate de macrofage, cu rol de epurare a particulelor prin fagocitoză. Ca mijloace de apărare suplimentare, la nivelul secrețiilor bronșice și în surfactant există compuși cu acțiune nespecifică asupra microorganismelor inhalate (lizozimul, esterazele, kalicreina, interferonul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de sistemul format din surfactantul pulmonar și macrofagele alveolare. Surfactantul este antrenat spre exterior împreună cu particulele depuse la nivel alveolar, dar cea mai mare parte din particulele depuse la acest nivel sunt captate de macrofage, cu rol de epurare a particulelor prin fagocitoză. Ca mijloace de apărare suplimentare, la nivelul secrețiilor bronșice și în surfactant există compuși cu acțiune nespecifică asupra microorganismelor inhalate (lizozimul, esterazele, kalicreina, interferonul), precum și anticorpi sintetizați de către celulele imunocompetente din această arie ; plămânul este capabil să secrete
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
apei și a moleculelor mici, dar reduce trecerea macromoleculelor. Membrana glomerulară este o barieră filtrantă cu trei componente: peretele endoteliului capilar, ale cărui fenestrații permit trecerea plasmei, dar rețin elementele figurate, membrana bazală glomerulară, filtru electrostatic, cu pori ce rețin particulele mai mari de 6-8 nm, fantele de filtrare dintre pedicelele podocitelor, echipate cu nefronă, ce reduc dimensiunea particulelor filtrate sub 4 nm. Ca urmare a acestor caracteristici ale filtrului glomerular, toate moleculele cu o greutate moleculară mai mică de 10000
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
peretele endoteliului capilar, ale cărui fenestrații permit trecerea plasmei, dar rețin elementele figurate, membrana bazală glomerulară, filtru electrostatic, cu pori ce rețin particulele mai mari de 6-8 nm, fantele de filtrare dintre pedicelele podocitelor, echipate cu nefronă, ce reduc dimensiunea particulelor filtrate sub 4 nm. Ca urmare a acestor caracteristici ale filtrului glomerular, toate moleculele cu o greutate moleculară mai mică de 10000 daltoni sunt filtrabile liber. Moleculele foarte mari nu se filtrează deloc (majoritatea proteinelor plasmatice). Gradul de legare al
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
traducerea sensului, fenomen cunoscut sub numele de calc, se va vorbi pe larg într-un alt volum al colecției.) Osana înseamnă „laudă, mărire“ și, la originea îndepărtată, are pe ebr. hōšă’ănnă „ajută!“ (format de la hōšī’a „a ajuta“, cu particula de rugăminte nă). Ca și în cazul precedent, greaca a preluat cuvântul (hosanna) și l-a transmis slavonei (osanna). În Occident, cuvântul a intrat, din greacă, în latina ecleziastică (hosanna), și, de acolo, l-au împrumutat limbile moderne (cf. fr.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
eronate, dând astfel o tentă mitologică maladiei, pe care învățatul Leoniceno o numește „lues gallico“. Peste timp s au impus ambii termeni. Ceea ce intuiseră medicii cândva, Fracastoro demonstrează. Astfel el descrie procesul infecției prin contact direct și indirect, prin intermediul unor particule de „seminaria contagionis“, cum numește el germenii infecției. La cele două posibilități de infecție, Fracastoro o adaugă și pe a treia, infectarea la distanță și propune arderea lucrurilor infectate. De contagione et contagionis morbis („Despre contagiune și bolile contagioase“, Veneția
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
iasă din scenă lăsând în urmă visul ei minunat și viabil, care coincide scopului finalităților medicinei: întinerirea și prelungirea vieții. Alchimia este chimia tuturor timpurilor, lipsite de laboratoare și metode științifice, domeniu care a preocupat figuri ilustre din trecutul medicinei. Particula Al (alchimia) provine din limba arabă, arabii fiind cei care, în trecut, s-au preocupat prioritar, de acest domeniu. Când spre sfârșitul sec. XVII, chimia devine știință exactă Nicolas Lémery publică primul Curs de chimie din lume (manuale elementare de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Nobel pentru fizică împreună cu Bécquérel. în 1905, Albert Einstein descrie fotonii ca unități corpusculare fundamentale ale luminii. între timp (1903) inventatorul filmului și cinematografiei, Auguste Lumière, realizează fotografia în culori — Autochroma. în 1909, Hans Geiger — fizician german — creează detectorul de particule radioactive. Sunt evenimente științifice cu implicații medicale majore. Anul 1900 este un an memorabil. Serologul austriac Karl Landsteiner identifică grupele sanguine cu rol capital în medicina clinică și în medicina legală. La Paris se deschide Expoziția Universală, bilanț ilustrativ al
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de raze, titlu preluat imediat de presa internațională. La scurt timp de la această comunicare, Bécquérel, întrevăzând radioterapia prin radiofotografierea oricărui segment al organismului, descoperă că uraniul emite raze ionizante, așa cum, tot la scurt timp, soții Curie descopăr că radiumul emite particule, intrând în circuit și radiumterapia, sau curiterapia. Dezvoltarea rapidă a radiologiei, radioscopiei, radiobiologiei a înlesnit progresul radiografierii cu aparatură tot mai perfecționată până la tehnicile tomografice și mai recent, a comunicării la distanță a imaginilor amplificate, sonorizate, sau chiar imprimate pe
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
externă a membranei celulare, dublată de deficitul de sarcini negative interne asigură polaritatea membranară de repaus și existența potențialului electric a membranei, ca principală condiție a excitabilității celulei. Forțele care influențează deplasarea ionilor de Na+ și K+ cu rol de particule încărcate electric, prin membrana celulară sunt reprezentate de: gradientul de concentrație ionică a celulei; gradientul electric realizat de atragerea sarcinilor ionice pozitive extracelulare de către cele negative intracelulare reprezentate de anioni nedifuzibili ai proteinelor celulare și ionii de Cl-; permeabilitatea selectivă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
crește cu vârsta și este dependent de gradul de activitate. La nivelul densităților postsinaptice ale sinapselor axo-spinoase s-a identificat un material filamentos fin, ce se continuă cu filamentele din matricea bulbului spinului dendritic, fiind în același timp atașate de particulele conținute în densitățile postsinaptice (Carlin și colab., 1980). După Matus (1982) aceste filamente ar fi de actină, pentru identificarea lor utilizându-se anticorpi antiactină. Al doilea tip de sinapsă asimetrică pe care o realizează axonii terminali este la nivelul dendritelor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pe fața intracelulară (P) a membranei, acestea reprezentând deschiderea canalelor intracitoplasmatice. Fața extracelulară (E) a joncțiunii gap conține o aglomerare de depresiuni corespunzătoare rețelei de pe fața intracelulară. Ar exista deci două seturi de canale, unul intra- și altul extracelular. Fiecare particulă (canal) a joncțiunii gap se extinde prin stratul bimolecular lipidic al membranei presinaptice și proemină în spațiul sinaptic, unde se continuă cu particula (canalul) corespunzătoare de pe membrana postsinaptică. Alinierea cap la cap a acestor particule joncționale formează unități denumite conexoane
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
rețelei de pe fața intracelulară. Ar exista deci două seturi de canale, unul intra- și altul extracelular. Fiecare particulă (canal) a joncțiunii gap se extinde prin stratul bimolecular lipidic al membranei presinaptice și proemină în spațiul sinaptic, unde se continuă cu particula (canalul) corespunzătoare de pe membrana postsinaptică. Alinierea cap la cap a acestor particule joncționale formează unități denumite conexoane. Fiecare conexon este compus din 6 subunități proteice aranjate în jurul canalului central hidrofilic. Rezultă că această apoziție strânsă poate fi considerată drept o
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
intra- și altul extracelular. Fiecare particulă (canal) a joncțiunii gap se extinde prin stratul bimolecular lipidic al membranei presinaptice și proemină în spațiul sinaptic, unde se continuă cu particula (canalul) corespunzătoare de pe membrana postsinaptică. Alinierea cap la cap a acestor particule joncționale formează unități denumite conexoane. Fiecare conexon este compus din 6 subunități proteice aranjate în jurul canalului central hidrofilic. Rezultă că această apoziție strânsă poate fi considerată drept o regiune cu canale intracitoplasmatice legate între ele fără să comunice cu zona
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
teritoriului de schimb gazos alveolo-capilar. Grație particularităților sale morfo-funcționale, sistemul de conducte aeriene asigură: - deplasarea aerului în dublu sens, cu posibilitatea de reglare a debitului, rezistenței la flux și a volumului spațiului mort; - încălzirea și umectarea aerului; - captarea și îndepărtarea particulelor inhalate (proces de apărare nespecifică). Traheea și bronhiile principale (canale independente de țesutul pulmonar respirator) au o armătură cartilaginoasă dispusă în potcoavă, închisă posterior printr-o porțiune musculară. Țesutul conjunctiv cartilaginos le conferă o oarecare rigiditate, care le permite să
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de trecere și transport al acestora la organele beneficiare. Digestia propriu-zisă se efectuează în mod diferit în seria animală. La unicelulare are loc intracelular, în vacuolele digestive, cu ajutorul echipamentului enzimatic lizozomal; substanțele preluate din mediul extern prin fagocitoză (ingerarea de particule) și prin pinocitoză (ingerarea de substanțe solvite) sunt astfel descompuse până la substanțe elementare, care trec prin membrana vacuolară pentru a fi orientate spre locul de întrebuințare. La pluricelulare, digestia se realizează în lumenul diferitelor segmente ale tubului digestiv, sub acțiunea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
un proces fizico-chimic complicat, de traversare a nutrimentelor prin epiteliul intestinal activ în vederea pătrunderii lor în mediile interne. La om, etapele amintite fiind bine reprezentate, digestia constă din înlănțuirea unor complicate procese chimice precedate de fenomene mecanice de micșorare a particulelor alimentare ingerate. Omul fiind omnivor, acțiunea catalitică enzimatică este întărită de mediul lichidian din etajul respectiv al tubului digestiv. Digestia începe în gură, unde alimentele suferă primele transformări mecanice și chimice. Digestia bucală este dominată de procesele mecanice voluntare ale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
renină gastrică, produce coagularea laptelui prin mecanismul precipitării cazeinogenului solubil, pe care îl transformă în cazeină și paracazeină în prezența Ca++. La omul adult, este în cantitate redusă și acționează la un pH optim de 4,5-5,5. Coagulul cuprinde particule grăsoase și separă un lichid restant, lactoserum, în compoziția căruia intră substanțe minerale, lactoză și proteine necoagulate (lactalbumine și lactoglobuline), care sunt atacate de pepsină. Separarea laptelui sub acțiunea sa în două fracțiuni, una solidă care rămâne în stomac și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acidul colic, se combină cu doi acizi aminați, glicocolul sau taurina, formându-se acizii glicocolic sau taurocolic. Sărurile biliare rezultă din combinarea acizilor biliari cu Na+ sau K+. Sărurile biliare au o acțiune de tip detergent, scăzând tensiunea superficială a particulelor mari de grăsime și favorizând fracționarea în particule fine, în vederea emulsionării lor. Sărurile biliare intervin, de asemenea, în activarea lipazelor, în transportul acizilor grași (rezultați prin lipoliză) din lumenul intestinal până în imediata apropiere a peretelui intestinal, cu ajutorul miceliilor (adevărate „platforme
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
glicocolul sau taurina, formându-se acizii glicocolic sau taurocolic. Sărurile biliare rezultă din combinarea acizilor biliari cu Na+ sau K+. Sărurile biliare au o acțiune de tip detergent, scăzând tensiunea superficială a particulelor mari de grăsime și favorizând fracționarea în particule fine, în vederea emulsionării lor. Sărurile biliare intervin, de asemenea, în activarea lipazelor, în transportul acizilor grași (rezultați prin lipoliză) din lumenul intestinal până în imediata apropiere a peretelui intestinal, cu ajutorul miceliilor (adevărate „platforme” de transport), precum și în absorbția acizilor grași și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]