10,068 matches
-
față și care se numește goal. În joc se întrebuințează o minge mare de piele ovală (n.a. ?!) și obiectul ambelor partide este de a face ca printr-o lovitură de picior, să azvîrle mingea de mai multe ori prin goalul partidei adverse, iar partida care reușește să scoată mingea de mai multe ori prin goalul partidei adverse, în intervalul de o oră și jumătate, este proclamată triumfătoare de către arbitrul jocului, în aclamațiile partidei învinse. „ Această mostră de regulament al acelui joc
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
se numește goal. În joc se întrebuințează o minge mare de piele ovală (n.a. ?!) și obiectul ambelor partide este de a face ca printr-o lovitură de picior, să azvîrle mingea de mai multe ori prin goalul partidei adverse, iar partida care reușește să scoată mingea de mai multe ori prin goalul partidei adverse, în intervalul de o oră și jumătate, este proclamată triumfătoare de către arbitrul jocului, în aclamațiile partidei învinse. „ Această mostră de regulament al acelui joc, hibrid, de fotbal
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
ovală (n.a. ?!) și obiectul ambelor partide este de a face ca printr-o lovitură de picior, să azvîrle mingea de mai multe ori prin goalul partidei adverse, iar partida care reușește să scoată mingea de mai multe ori prin goalul partidei adverse, în intervalul de o oră și jumătate, este proclamată triumfătoare de către arbitrul jocului, în aclamațiile partidei învinse. „ Această mostră de regulament al acelui joc, hibrid, de fotbal amestec de fotbal și rugby denotă precaritatea cunoștințelor despre fotbal ale gazetarilor
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
azvîrle mingea de mai multe ori prin goalul partidei adverse, iar partida care reușește să scoată mingea de mai multe ori prin goalul partidei adverse, în intervalul de o oră și jumătate, este proclamată triumfătoare de către arbitrul jocului, în aclamațiile partidei învinse. „ Această mostră de regulament al acelui joc, hibrid, de fotbal amestec de fotbal și rugby denotă precaritatea cunoștințelor despre fotbal ale gazetarilor sportivi din acele vremuri. La Timișoara, în 1899, aveau loc câte două meciuri pe săptămână, de teama
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
reprize a 5 minute fiecare, cu o pauză de 2 minute între reprize; c) dacă egalitatea persistă, la terminarea jocului, se va acorda o prelungire de încă o repriză a 5 minute; d) dacă egalitatea persistă și după consumarea prelungirii partidei, se va trece la executarea loviturilor de departajare, câte o execuție pentru fiecare jucător din terenul de joc; e) dacă egalitatea persistă, se vor executa alternativ lovituri de pedeapsă, până când o echipă se va departaja; f) echipă e formată din
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
a 10 minute fiecare, cu o pauză de 2 minute între reprize; c) dacă egalitatea persistă, la terminarea jocului, se va acorda o prelungire de încă două reprize a câte 5 minute; d) dacă egalitatea persistă și după consumarea prelungirii partidei, se va trece la executarea loviturilor de departajare, câte o execuție pentru fiecare jucător din terenul de joc; e) dacă egalitatea persistă, se vor executa alternativ lovituri de pedeapsă, până când o echipă se va departaja; f) o echipă este formată
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
părțile, izbândi Aron Vodă, și-i bătu pe toți, și domnișorul încă-l prinse, ce nu-l omorî, numai ce-i tăe nasul, și-l călugări”40. Pățise la fel mai înainte și Alexandru Joldea, împins spre tron de o partidă boierească (sprijinită de Doamna Elena-Ecaterina a lui Petru Rareș), dar înfrânt de Alexandru Lăpușneanu: „într-aceia vreme intrând și pribegii cu Alexandru Vodă în țară, și de sârg oblicind că țara au rădicat cap pre Joldea la domnie, carele merge
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu strajă...”). Vodă suprima astfel - în sinteza pe care o face Anonimul Bălenilor, contemplându-l pe același Șerban Cantacuzino - invidia („pizma”) vreunui boier (cauză superficială, totuși, dacă nu se transforma în dușmănie militantă), inamiciția vreunei persoane sau a unui grup (partidă), reală sau doar presupusă („bănuială pă cineva”), stârpea posibile dezvoltări vrăjmașe ce-i erau comunicate prin reclamații („pâră”) - rareori verificate -, născute adesea din răutate” („precum mulți oameni răi sunt în țara Românească”). Cronicarii îi supravegheau atent pe acești Voievozi excesivi (le
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
înăuntrul hotarelor țării sau în afara lor -, așteptate deci, surprinzătoare alteori, acordând preponderență aleatoriului și accidentalului în locul planului politic (urzit de un adversar puternic sau de un pretendent mai bine plasat), dar supunându-se mai mereu intereselor de grup sau de partidă. Dacă privim cu rezerve ipoteza care face și din Vlad țepeș victima unei conspirații a boierilor (în urma morții lui acea femeie, înrudită cu Matei Corvin, care îi era soție, rămânând văduvă) simpatizanți ai lui Laiotă Basarab (capul tăiat al Voievodului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cea care - văduvă fiind - a isprăvit mănăstirea de la Menedic (veritabilă fortăreață cu ziduri și turnuri la colțurile incintei)83. Când și-au pus în gând să-l suprime pe Ștefan Lăcustă (1538-1540), mult prea supus voinței turcilor, Găneștii și Arbureștii (partidă cercetată de Ștefan S. Gorovei într-o carte din ?) și-au dat seama că proiectau o „premieră” în relațiile Domn - boieri” din Moldova, „pentru că la noi nu era obiceiul acesta”. Dar, se justifică ei, „Dumnezeu ne e martor că nu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
rar) la Curte, alături de frații legitimi, de câte un tată neatent la conveniențe, precum Mihnea Turcitul, care l-a crescut lângă el pe Radu Mihnea, făcut cu o ibovnică, Vișa, urcați - câteodată - printr-un concurs fericit de împrejurări (forța unei partide bierești, ce îi propulsa după ce-i afla ascunși prin țară - „Bieții oameni!”, va exclama Nicolae Iorga - sau pribegi, acțiuni ale unor „vecini” puternici care îi protejau ca pretendenți în exil) - ar trebui să înceapă cu marii „fii nelegitimi” ai neamului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
marele postelnic Constantin Cantacuzino i-a dat-o lui Papa Brâncoveanu, fiul marelui ban Preda Brâncoveanu (probabil că nu doar interese materiale - Preda Brâncoveanu a fost ctitor al multor lăcașe de închinăciune, bogat peste măsură, dorit pe tron de o partidă boierească și ucis în 1658, de Mihnea al III-lea Radu - i-au dictat lui Constantin Cantacuzino aranjarea acestei căsătorii; Preda Brâncoveanu, care îi devenea cuscru, era nepot al lui Matei Basarab și acest lucru a primat, fără discuție, în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
evident neînsemnate pentru o persoană cu ambițiile viitorului cronicar (el va face cu adevărat carieră în divanul domnesc abia către sfârșitul vieții, sub Nicolae Mavrocordat, care îl pune mare vornic în 1716 și 1724). Spirit neliniștit și fidel idealurilor „de partidă” - prin 1700 el era amestecat într-o uneltire contra lui Brâncoveanu, pusă la cale de Băleni și Știrbești -, Radu Popescu va avea de suportat un scurt „stagiu” în temniță („pă unii dentr-aceștea, care li s-au dovedit faptele și vrăjmășia
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
doar de interesele personale. Firește că de-a lungul timpului s-a instalat o stare de nemulțumire generală. Dându-și seama de consecințe, ministrul Dhian Singh pretinse că vrea să meargă Împreună cu fratele său mai mic, Sachet Singh, la o partidă de vânătoare În munții patriei natale, cu scopul de a-și reface sănătatea; În realitate, acesta nu era decât un pretext pentru a-l chema pe Sher Singh, sub al cărui steag se aliniară toate trupele. Ascensiunea lui Sher Singh
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
înscrie la Universitatea din Budapesta, unde studiază filologia și istoria. Lipsurile materiale, dar și pasiunea luptei politice pentru afirmarea idealului național îl determină să se angajeze ca redactor la „Tribuna” din Sibiu. Intrând, însă, în conflict cu unii conducători ai partidei naționale, părăsește Sibiul și ajunge la București, unde va lucra, grație sprijinului acordat de Aurel C. Popovici, ca redactor la ziarul „Dreptatea” al lui Nicolae Fleva, condus de Anton Bacalbașa (1897-1898). Un ajutor din partea Societății Transilvania îi înlesnește continuarea studiilor
SCURTU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289585_a_290914]
-
nou paradox, asumarea conservatorismului În discursul boerescian a cunoscut apogeul tocmai În perioada imediat următoare, În contextul implicării României În „criza orientală”. La 26 noiembrie/8 decembrie 1877, fostul șef al diplomației prezenta o declarație privitoare la politica externă În numele „partidei conservatoare”. Este suficient a menționa că principiul unic al opțiunii sale devenea neutralitatea, sau cel puțin atitudinea În mod egal precaută și „respectuoasă” față de toate marile puteri, privită ca o garanție a independenței : o veritabilă obsesie a „dreptei”, care avea
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
să constituie statul român, să aducă În atenția Europei națiunea română și, În ultimă instanță, să pregătească, așa cum se angajase În Adunarea ad-hoc, terenul pentru aducerea prințului străin. Astfel Încât, doar pentru un neavizat ar putea constitui o surpriză angajamentul reprezentanților partidei unioniste de a acționa cu consecvență, și pe viitor, pentru realizarea acestui ultim obiectiv al programului unionist: Înscăunarea pe tronul țării a unui principe străin. Din aceste motive, la 4/16 ianuarie 1859, cu doar o zi Înaintea alegerii domnitorului
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
Regale a României, era în fapt primul castel construit de familia princiară. Era reședință regală. La Castelul Peleș viața era, dacă de poate spune familiară. Curtea lua masa împreună cu Majestățile Lor, iar după cină, Regele se distra deseori cu o partidă de biliard, în timp ce Regina trecea în sala de muzică împreună cu suita.<footnote Robert Scheffer, Orient Regal. Cinci ani la curtea României, Ed. Saeculum I.O., Buc., 1997, p. 26 footnote> Pe timpul verii, cât familia regală stătea la Peleș, Elisabeta avea
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
JL, 1991, 15-16; Ruxandra Cesereanu, Țepeneag, onirologul, CNP, 1991, 29; Convorbiri: Eugen Simion - D. Țepeneag, CC, 1991, 6-7; Florin Manolescu, Pamfile și broasca țestoasă, LCF, 1991, 23; Nicolae Bârna, Pamfile și broasca țestoasă, L, 1991, 3; Ov. S. Crohmălniceanu, O partidă de șah câștigată magistral, CC, 1991, 8-9; Valeriu Cristea, Când absurdul devine firesc, ADV, 1991, 522; Corin Braga, Halucinaria - resurecția onirismului, RL, 1992, 6; Eugen Simion, Mitul mioritic în variantă textualistă, L, 1992, 7; Gabriel Dimisianu, Onirismul subversiv, RL, 1992
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
care totuși s-a fumat). Romanul Mlaștina (1971) prezintă un triunghi de îndrăgostiți, narațiunea fiind împânzită cu prea multe detalii și digresiuni, cu lungi fragmente de dicteu automat, menite să sporească ambiguitatea sentimentală și neliniștea personajului principal. Mai dinamic, O partidă de remi (1974) are în centru aventura unui profesor onest și entuziast, venit să predea într-o școală sătească. El intră în conflict cu directorul, un tip de activist „corect” din punct de vedere ideologic, dar, de fapt, corupt și
ZEHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290731_a_292060]
-
romanul își pierde interesul literar și devine o pledoarie fără măsură pentru țara natală, unde oamenii ar avea frigiderele pline, mașini, vile, soții frumoase și fidele, o stare socială respectabilă. SCRIERI: Cerul de dincolo, București, 1969; Mlaștina, București, 1971; O partidă de remi, Cluj-Napoca, 1974; Studenții, I-II, Cluj-Napoca, 1977-1981; Tăcutele neliniști, București, 1979; Pasul de cadril, București, 1980; Prins în capcană, București, 1989. Traduceri: Frank Norris, McTeague. O întâmplare din San Francisco, București, 1973. Repere bibliografice: Mircea Vaida, „Cerul de
ZEHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290731_a_292060]
-
B. Jucan, „Cerul de dincolo”, ST, 1970, 6; Aurel Sava, „Cerul de dincolo”, VR, 1970, 8; Alex. Ștefănescu, „Mlaștina”, LCF, 1971, 18; Nicolae Balotă, „Mlaștina”, RL, 1971, 20; Liviu Petrescu, Un romancier: Eugen Zehan, TR, 1974, 19; Val Condurache, „O partidă de remi”, CL, 1974, 6; Ion Oltean, „O partidă de remi”, ST, 1974, 8; Traian Vedinaș, De la inerție la acțiune, TR, 1974, 41; Cristea, Domeniul, 352-357; Pavel Aioanei, „Studenții”, TR, 1977, 40; Dana Dumitriu, Viața de student, RL, 1977, 52
ZEHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290731_a_292060]
-
Sava, „Cerul de dincolo”, VR, 1970, 8; Alex. Ștefănescu, „Mlaștina”, LCF, 1971, 18; Nicolae Balotă, „Mlaștina”, RL, 1971, 20; Liviu Petrescu, Un romancier: Eugen Zehan, TR, 1974, 19; Val Condurache, „O partidă de remi”, CL, 1974, 6; Ion Oltean, „O partidă de remi”, ST, 1974, 8; Traian Vedinaș, De la inerție la acțiune, TR, 1974, 41; Cristea, Domeniul, 352-357; Pavel Aioanei, „Studenții”, TR, 1977, 40; Dana Dumitriu, Viața de student, RL, 1977, 52; Popa, Dicț. lit. (1977), 628-629; Clujeni ai secolului 20
ZEHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290731_a_292060]
-
seria II, t. XXXIV, București, 1912, p. 609-833; Idem, Autoritatea faptului Îndeplinit executat În 1866 de cei Îndreptățiți, În același loc, p. 834-1022; v., pentru semnificația de „program” al Unirii, Dan Berindei, Epoca Unirii, București, 1979, p. 51-73; Mihai Cojocariu, Partida națională și constituirea statului român (1856-1859), Iași, 1995, p. 266-283.</ref>. Destinul lui Cuza Vodă a fost serios marcat de incidențele „chestiunii prințului străin”. Rezolvarea În sens național a „chestiunii”, ca „punct al programului unionist”, a imprimat domniei lui Cuza
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
la Primăria municipiului Piatra Neamț (1999-2001). Ulterior conduce Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural a Județului Neamț. Este și redactor-șef la „Reformatorul” (1993-1999), codirector la „Antiteze” (2002). Debutează în 1969, cu poezie, la „Amfiteatru”, iar editorial cu volumul Penultima partidă de zaruri, apărut în 1985. Colaborează la „Luceafărul”, „România literară”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Amfiteatru”, „Astra” ș.a. În Penultima partidă de zaruri, ca și în Memoria fulgerului (1999), S. optează pentru proza scurtă de factură clasică, urmărind linia realismului. Pornește
STROCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289984_a_291313]