10,871 matches
-
spațiul real. VIII.5. Implicarea în comunitățile virtuale religioase Ponderea subiecților care își asumă un rol activ (62,04%) în cadrul uneia sau mai multor comunități virtuale religioase este mai mare decât aceea a subiecților care preferă să adopte un rol pasiv, de observator (37,96%). Spre deosebire de comunitățile locale, în care comunicarea este de multe ori unidirecțională (slujbe cu formă fixă, cuvântări, predici, învățături etc.) și rolul membrilor laici predominant pasiv, comunitățile virtuale oferă un mediu deschis pentru inițiativa tuturor participanților. În
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
mare decât aceea a subiecților care preferă să adopte un rol pasiv, de observator (37,96%). Spre deosebire de comunitățile locale, în care comunicarea este de multe ori unidirecțională (slujbe cu formă fixă, cuvântări, predici, învățături etc.) și rolul membrilor laici predominant pasiv, comunitățile virtuale oferă un mediu deschis pentru inițiativa tuturor participanților. În plus, spre deosebire de comunitățile locale, cele virtuale, prin facilitatea accesului și specificul mediului online, oferă posibilitatea participării simultane la mai multe asemenea structuri sociale. Această situație creează premisele pentru diversitatea
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
ia exemplu de la moluștele înțelepte! Ce Dumnezeu odată, nu pricepi?". Bidaru, pentru prima oară, și-a dat seama de ce colegii, atât de volubili și prietenoși în viața și activitatea de zi cu zi, în fața reprezentanților puterii deveneau cu totul alții. Pasivi și tăcuți, nu mai recunoșteau nimic și executau fără să comenteze sarcinile trasate: fie bune, fie rele. Ei s-au readaptat mai repede. Au luat exemplu de la moluște înaintea lui. Odată, de față fiind și Bidaru, un bătrân din sat
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
moderne, precum algoritmizarea, modelarea, problematizarea, instruirea programată, studiul de caz, metodele de simulare. Actual, se constată tendințe de perfecționare și modernizare a strategiilor educaționale. M. Stanciu (2003, pp. 229-234) surprinde câteva din aceste tendințe: - reevaluarea strategiilor tradiționale, criticate pentru caracterul pasiv al elevilor în procesul de predare-învățare; - amplificarea impactului strategiilor de tip activ-participativ; - accentuarea caracterului euristic al strategiilor didactice; - diversificarea metodologiei didactice; - folosirea metodelor de tip acțional, cu caracter aplicativ; - însușirea metodelor și tehnicilor de muncă intelectuală; - informatizarea strategiilor prin integrarea
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
după modalitatea principală de prezentare a cunoștințelor: - metode verbale, bazate pe cuvântul scris sau rostit; - metode intuitive, bazate pe observarea directă, concret senzorială a obiectelor și fenomenelor; PREDARE d. după gradul de angajare a elevilor la lecție: - metode expozitive sau pasive, centrate pe memoria reproductivă și pe ascultarea pasivă; - metode active, care stimulează activitatea de explorare personală a realității; e. după funcția didactică principală: - cu funcția principală de predare și comunicare; - cu funcția principală de fixare și consolidare; - cu funcția principală
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
verbale, bazate pe cuvântul scris sau rostit; - metode intuitive, bazate pe observarea directă, concret senzorială a obiectelor și fenomenelor; PREDARE d. după gradul de angajare a elevilor la lecție: - metode expozitive sau pasive, centrate pe memoria reproductivă și pe ascultarea pasivă; - metode active, care stimulează activitatea de explorare personală a realității; e. după funcția didactică principală: - cu funcția principală de predare și comunicare; - cu funcția principală de fixare și consolidare; - cu funcția principală de verificare și aprecierea rezultatelor; f. după modul
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
adecvare la particularitățile individuale ale elevilor, toți desfășurând aceeași activitate; - autoritarismul relației profesor-elev și climatul psihosocial necorespunzător generat; - rigiditatea sistemului de promovare; indiferent de aptitudini și performanțe, elevii trebuie să parcurgă în același ritm toate etapele procesului de formare; - caracterul ,,pasiv” al metodelor de instruire și educare; în centrul activității e profesorul care expune cunoștințele; elevul este considerat un factor pasiv, un ,,obiect” al educației care receptează și apoi redă conținutul asimilat; - organizarea conținuturilor pe discipline de învățământ fragmentează realitatea, împiedicând
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
de promovare; indiferent de aptitudini și performanțe, elevii trebuie să parcurgă în același ritm toate etapele procesului de formare; - caracterul ,,pasiv” al metodelor de instruire și educare; în centrul activității e profesorul care expune cunoștințele; elevul este considerat un factor pasiv, un ,,obiect” al educației care receptează și apoi redă conținutul asimilat; - organizarea conținuturilor pe discipline de învățământ fragmentează realitatea, împiedicând interpretarea corectă și înțelegerea situațiilor de viață reală PREDARE 3. Alte forme de organizare a procesului de învățământ (Dumitriu, Gh.
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
constată existența mai multor variante. Aceste variante sunt cercetate în amănunt în această etapă prin inventarierea alternativelor posibile de realizare a obiectivelor decizionale. Această inventariere se poate face, în funcție de gradul de participare a decidentului, prin două căi: - inventarierea pasivă , când decidentului i se prezintă variantele fără ca el să depună vreun efort în acest sens; - inventarierea activă , când însuși decidentul stabilește variantele posibile prin diferite metode. 4. Alegerea variantei optime. Această etapă este cunoscută în literatura de specialitate și sub
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
și strategii interactive dintre care amintim: învățarea prin colaborare, învățarea prin descoperire, rezolvarea de probleme, dezvoltarea gândirii critice etc. Horst Siebert (2001:109) remarca importanța activismului didactic, identificând principiile învățării situative: ”de regulă cunoașterea care este doar transmisă va rămâne pasivă, superficială. Cunoașterea situațională are, să sperăm, efecte de lungă durată și este activă”. Pentru dezvoltarea unor atitudini și valori dezirabile, profesorul trebuie să creeze situații de învățare menite să dezvolte astfel de atitudini, să se descurce în situații conflictuale date
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
rezolve conflictele, dacă e cazul. Abilitățile interpersonale sunt necesare pentru interacțiunea efectivă, individual și în grupuri, și sunt utilizate atât în domenii private cât și în domenii publice. Spirit de inițiativă și antreprenoriat Antreprenoriatul are o componentă activă și una pasivă: cuprinde atât capacitatea de a induce schimbări cât și abilitatea de a le primi, sprijini și adapta la inovația adusă de către factorii externi. Antreprenoriatul implică asumarea responsabilității pentru acțiunile cuiva, pozitive și negative, dezvoltarea unei viziuni strategice, stabilirea obiectivelor și
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
constată existența mai multor variante. Aceste variante sunt cercetate în amănunt în această etapă prin inventarierea alternativelor posibile de realizare a obiectivelor decizionale. Această inventariere se poate face, în funcție de gradul de participare a decidentului, prin două căi: - inventarierea pasivă , când decidentului i se prezintă variantele fără ca el să depună vreun efort în acest sens; - inventarierea activă , când însuși decidentul stabilește variantele posibile prin diferite metode. 4. Alegerea variantei optime. Această etapă este cunoscută în literatura de specialitate și sub
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
printro terminologie specifică (adecvată ariilor funcționale: juridică, administrativă, economică, politică, diplomatică ș.a.); creația lingvistică este eliminată în favoarea stereotipiilor de limbaj, a clișeului lingvistic; - nivelul morfosintactic este caracterizat prin ocurența mare a verbelor (la indicativ sau infinitiv, la diateza reflexivă și pasivă)/a expresiilor verbale impersonale, a unor adverbe specifice (obligatoriu, permis, interzis, efectiv, corespunzător etc.) sau a locuțiunilor prepoziționale (cu privire la, în funcție de, în raport cu, față de, în afară de, în decurs de, în vederea, referitor la, în consens cu, în scopul, în calitate de etc.), prin tipare sintactice oficializate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
omului și egalitatea oportunităților economice 486. Printre obiectivele pe termen scurt se numărau: apărarea intereselor pe care le aveau americanii în România; implementarea măsurilor Tratatului; ridicarea moralului majorității cetățenilor români prin "perpetuarea" credinței în valorile civilizației occidentale; încurajarea unei rezistențe pasive față de regimul comunist și dezvoltarea comerțului 487. Deși adoptase o atitudine mai puțin critică față de aceste propuneri, Pigott a arătat că nici o persoană din Legație nu are "deloc sau aproape deloc încredere în capacitatea acesteia de a "proteja" interesele americane
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
remarcau cei de la Legație, românii "înșiși trebuie să ia măsuri pentru a se elibera și nimeni nu le va da această eliberare pe tavă, fără nici un efort din partea lor". Însărcinatul cu afaceri ezita să-și pună speranțele într-o rezistență pasivă și avertiza guvernul că Statele Unite nu trebuie să întreprindă nimic în sensul sprijinirii României decît dacă Washingtonul este dispus să se angajeze în mod serios pentru a duce la bun sfîrșit acest efort. În sfîrșit, Pigott a arătat că și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Americii. Obiectivul pe termen lung al acestei propagande era acela "de a elibera România de sub dominația sovietică și de a o face să se întoarcă la familia națiunilor libere și democratice". Washingtonul spera ca, pînă atunci, propaganda să stimuleze rezistența pasivă față de ideologia comunistă și dominația Kremlinului". Pentru atingerea acestor obiective, propaganda era menită să convingă poporul român că America se preocupa, încă, de viitorul, libertatea și bunăstarea lui economică. În același timp, ea avea și rolul de a-i încredința
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
libertate de mișcare: guvernul putea să revizuiască politica de dezvoltare economică și putea delimita proiectele care meritau aplicate în continuare de cele ce puteau fi amînate. Creșterea producției de produse alimentare și bunuri de consum a redus, de asemenea, rezistența pasivă a muncitorilor și țăranilor la colectivizarea forțată și dezvoltarea industriei grele prevăzute în Planul Cincinal. Noua direcție părea să ofere consumatorului cîteva din roadele promise de tranziția către socialism și acest lucru era foarte important pentru Gheorghiu-Dej, care urmărea aplicarea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
punea un accent atît de mare pe emigrarea evreilor. Printre acestea se număra o descriere a procedurilor de imigrare în Israel, unde se arăta că "politica adoptată de Ambasada Israeliană față de emigrarea evreilor din România trebuie considerată ca fiind una pasivă. Ambasada nu intervine decît rareori în cazuri individuale și pretinde că nu are cum să știe cui i se acordă documente pentru emigrarea din România în Israel și cu atît mai puțin cine sînt solicitanții". Apoi, Israelul îi primea pe
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lirica modernă tinde spre o recuperare a dimensiunii raționale și spre o redefinire a sa sub semnul unui proces care implică efort, prelucrare, meșteșug. O astfel de viziune care atribuie din nou poetului rolul de făuritor, nu doar de receptacul pasiv al manifestării inspirației, o regăsim la Eliot care conferă poeziei și o funcție socială înțeleasă drept mijloc de a menține și a îmbogăți limba. Pentru o aprofundare a acestor principii vom dezvolta pe scurt câteva idei din Funcția socială a
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
mod absolut «compusă»? - A întreba în afara unui anumit joc de limbaj « Este acest obiect compus?» seamănă cu ceea ce a făcut odată un băiat care trebuia să spună dacă, în anumite exemple de propoziții, verbele erau folosite în forma activă sau pasivă, și care își bătea capul cu întrebarea dacă, de exemplu, verbul «a dormi» înseamnă ceva activ sau pasiv.“ (Cercetări filozofice, § 47.) În sfârșit, tindem să considerăm exactitatea drept o valoare în general, drept ceva de dorit în orice fel de
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
unor determinanți verbali, determinanți actualizabili, desigur, din per-spectiva conținutului verbului. În acest context, subiectivul este reprezentat în primul rînd de subiect, cînd verbul-predi-cat este la diateza activă sau la diateza reflexivă. Subiectiv este însă și subiectul unui verb-predicat la diateza pasivă, dar dintr-o altă perspectivă, ce decurge din valențele trazitivității verbale, care presupune relația subiectului cu un CE, cu o entitate exterioară subiectului sau apreciată ca fiind astfel. Această relație îmbracă însă mai multe aspecte, încît în legătură cu verbele constatative acest
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
acțiuni, fiindcă aceasta este acum o condiție, iar nu o cauză. Aseme-nea situații (CE facem să se întîmple) sînt generate de verbele factitive, acest CE nemaifiind o entitate (un lucru făcut), ci o activitate. De aici rezultă că subiectul propoziției pasive poate fi reprezentat de un CE care ilustrează una din cele două posibilități ale obiectivității relative, iar nu subiectivita-tea propriu-zisă. Faptul că obiectivitatea sau subiectivitatea enunțului este dată în primul rînd de grupul verbal predicativ este pe deplin explicabil dacă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
contemporană generate de accentuarea fenomenului de globalizare și de crizele traversate de economia mondială, nu mai este aplicabilă țărilor în curs de dezvoltare ca element propulsor principal al creșterii economice. Spre deosebire de abordarea lui Keynes, în care întreprinzătorul reprezenta un factor pasiv, care nu poate exercita nici o influență asupra cererii, în concepția economistului francez François Perroux 8 (1903-1987) acesta are o conduită activă, fiind permanent implicat în acțiuni directe împotriva situațiilor externe mai puțin favorabile, printr-un proces de promovare intensă a
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
nivel de aproximativ 25% din totalul forței de muncă 20. După un studiu efectuat de UNCTAD/ECLAC 21 (Comisia Economică pentru America Latină și Caraibe), eforturile pentru atragerea investițiilor străine directe, prin intermediul unei stabilități macroeconomice și a unor politici de investiții pasive, pot conduce la riscul blocării avantajelor statice în cadrul sectoarelor pentru export având legături minime cu industria internă. Acest risc este sensibil mai ridicat acolo unde fluxurile comerciale se bazează pe un acces preferențial pe piață, proces care implică ca elementele
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
aplicat călătorilor și altor persoane fizice (secțiunea IV). Capitolul VII "Regimuri vamale suspensive" tratează operațiunile cu titlu temporar, care au drept efect suspendarea plății taxelor vamale: tranzitul vamal, antrepozitul vamal, perfecționarea activă, transformarea sub control vamal, admiterea temporară și perfecționarea pasivă; Capitolul VIII "Alte destinații vamale" stabilește normele referitoare la regimul zonelor libere, la reexportul mărfurilor străine de pe teritoriul României, la mărfurile exportate și returnate în România; Capitolul IX "Datoria vamală" stabilește cadrul legal pentru formarea datoriei vamale (care ia naștere
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]