4,422 matches
-
este astfel menținută la un nivel optim pentru asigurarea perfuziei coronariane, fără a crește presiunea în timpul sistolei, deci fără supraîncărcarea de presiune a VS. Rigidizarea peretelui arterial determină creșterea PWV. Consecința va fi transmisia rapidă a undei de puls spre periferie și reflexie precoce, deplasată din diastolă în telesistolă. Implicit, amplitudinea undei presionale va crește în sistolă (cu 67,5% între prima și a opta decadă de viață) și va scădea în diastolă. Astfel se explică creșterea TA diferențiale și diferența
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
altă tulburare de ritm frecventă este tahicardia supraventriculară, care are o incidență de 2,8% (31). 33.4.3. Radiografia pulmonară Poate fi anormală la un procent ridicat de pacienți; se observă dilatarea arterelor pulmonare la nivel hilar, în timp ce la periferie desenul vascular este amputat. Poate fi observată dilatarea de AD și VD sau patologia pulmonară asociată. Testele funcționale pulmonare și evaluarea gazelor sanguine Pacienții cu HTPA manifestă o scădere a capacității de difuzie pentru monoxidul de carbon. Pot fi puse
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
mai mică de 1 cm [12, 19]. Citologia sputei Folosită ca test de screening în depistarea cancerului pulmonar la grupele cu risc crescut, citologia sputei are o valoare mai redusă în precizarea etilogiei unui NPS de mici dimensiuni situat spre periferia câmpului pulmonar [24]. O condiție esențială pentru a fi pozitiv este aceea ca formațiunea descrisă radiologic să aibă o largă comunicare cu una dintre bronșii. Într-un studiu care compara rolul diverselor metode de investigație în luarea deciziei terapeutice în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
crescută, mucoidă. Peretele intern al chiștelor poate fi fin,mai ales la chistadenoamele mucinoase benigne, sau poate prezenta excrescențe intrachistice papilare (proeminențe) și chiar noduli murali solizi, trăsături care sugerează diagnosticul de adenocarcinoma mucinos. Calcifieri focale sunt prezente uneori la periferia tumorii. Chiștele sunt căptușite cu epiteliu columnar înalt, producător de mucina, dispusă intrași extracelular. Aceste celule columnare prezintă nuclei bazali și mucina abundență intracitoplasmatică apicala și pot forma fascicule plate sau papile. Pereții chiștelor conțin o stroma de tip ovarian
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
structuri anatomice de vecinătate sau cheaguri de sânge. Rupturile diafragmului asociate cu leziuni ale spațiului intercostal conduc la apariția herniilor diafragmatice intercostale, denumite de Moreaux și „hernii intercostale abdominale”. Hernia diafragmatică intercostală este consecința firească a asocierii unei leziuni a periferiei diafragmului cu cea a spațiului intercostal apropiat. Conținutul acestor hernii foarte rar întâlnite (cu incidență ceva mai ridicată după plăgile toraco-abdominale) este format din viscere abdominale. Primul caz a fost descris de Cloquet în 1818, iar în 1898 Bazy prezintă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
efort se adaptează bine. Când tensiunea sistolică se mărește, dar se mărește si tensiunea diastolică, arată o stare nefavorabilă, o neadaptare la efort sau o stare de oboseală, rezultată dintr-o vasoconstricție periferică, deci o irigație mai slabă la nivelul periferiei și al mușchilor. Acest fenomen se poate întâlni în sporturile practicate în microclimat rece, ca schi, hochei, patinaj. Revenirea tensiunii arteriale după efort se face în două faze: în primele minute revine repede, iar în minutele următoare mai lent. Când
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
în mijlocul fibrei musculare și este învelită de o altă teacă de țesut conjunctiv numită endomisium. Vascularizația fibrei musculare este asigurată de capilarele care o înconjoară, numărul acestora fiind esențial pentru utilizarea substraturilor energetice, depinzând de gradul de activitate musculară. La periferie, mușchiul este învelit de epimisium, țesut conjunctiv care îl ancorează de fascie. 2.1.2. Microscopic, sunt vizibile următoarele componente la nivelul fibrei musculare striate: A. Sarcolema, evidențiată la microscopul electronic, este formată din: - sarcolema propriu-zisă (plasmalema) cu structură trilaminată
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
suprafață (ATP-aza, adenilat-ciclaza, 5’-nucleotidaza). - membrana bazală, alcătuită din lama bazală, lamina rara (electronotransparentă), lamina densa (electronodensă) și lama reticulară. Sarcolema formează invaginații intracitoplasmatice numite tubi T și caveole. B. Nucleii, în număr mare (20-40/cm lungime), sunt dispuși la periferie, alungiți și puternic colorați (hetero-cromatici), indicând faptul că aparțin unei celule care nu se poate divide. C. Sarcoplasma, citoplasma celulei musculare scheletice, eozinofilă (colorată în roz) în hematoxilină-eozină, la nivelul căreia se evidențiază: organite comune tuturor celulelor (mitocondrii numeroase, aparat
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
1.2.3 Gramatica dublă a determinantului cel 19 1.2.4 Domeniul prenominal 20 1.3. Structuri discontinue 22 2 Cadru teoretic 23 2.1 ACORD și INSERARE. Trăsături sintactice: interpretabile, valorizate. Trăsături EPP 25 2.2 Faze și periferii sintactice 28 2.3 Parametrul centrului 30 2.4 "Parametrul" configuraționalității. Configuraționalitate vs nonconfiguraționalitate. Configuraționalitate discursivă 33 3 Metodologie 34 3.1 Periodizare 34 3.2 Corpus 34 3.3 Metode de analiză 34 3.4 Relația dintre modelele străine
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
178 3.2.2.2 Asimetria propoziție principală / propoziție subordonată 179 3.2.2.2.1 Analiză calitativă 179 3.2.2.2.2 Analiză cantitativă 181 3.2.2.2.3 Concluzii 184 3.2.2.3 Domeniul preverbal (periferia stângă) în propozițiile V2 184 3.2.2.4 Natura reziduală a gramaticii V2. O perspectivă statistică 188 3.2.2.5 Alte valori ale inversiunii. Construcțiile V1 193 3.2.3 Concluzii. Rezumat 196 3.3 Dinspre latină înspre
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
iar de la Pesetsky și Torrego (2007), ideea că trăsăturile sintactice sunt caracterizate prin două dimensiuni, interpretabilitate și valorizare. Cadrul teoretic se detaliază în §II.2; tot aici vom discuta pe scurt și sursele sintactice ale variației de topică (deplasarea la periferia stângă; Parametrul centrului; distincția configurațional / nonconfigurațional / configurațional discursiv). Paradigma teoretică pe care am îmbrățișat-o justifică în bună măsură și perspectiva de analiză pe care o avem asupra faptelor de limbă: restrângând discuția la verb (obiectul volumului de față), poziția
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
săîn voroavătocmăsc în numele Tău (DDL.1679: 43) b. luminreadză ochii miei senucânduvaadorm în moarte (PH.1500−10: 8v) c. și așa fu a setoțimântuispre pământu (CV.1563-83: 48r; Stan 2013: 282) Analiza pe care o propunem pentru aceste structuri exploatează periferia propozițională internă (periferia vP) identificată de Belletti (2004), în conjuncție cu ideea că verbul ocupă o poziție joasă în nucleul propozițional în aceste structuri (i.e. nu părăsește domeniul lexical). Printre argumentele care conduc la formularea concluziei că, uneori, verbul poate
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Tău (DDL.1679: 43) b. luminreadză ochii miei senucânduvaadorm în moarte (PH.1500−10: 8v) c. și așa fu a setoțimântuispre pământu (CV.1563-83: 48r; Stan 2013: 282) Analiza pe care o propunem pentru aceste structuri exploatează periferia propozițională internă (periferia vP) identificată de Belletti (2004), în conjuncție cu ideea că verbul ocupă o poziție joasă în nucleul propozițional în aceste structuri (i.e. nu părăsește domeniul lexical). Printre argumentele care conduc la formularea concluziei că, uneori, verbul poate ocupa o poziție
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
adoptarea unei analize sintactice propuse pentru o altă limbă romanică veche. Grăitoare din această perspectivă sunt câteva aspecte. În analiza structurilor din portugheza veche, Martins (2002) aduce argumente pentru faptul că verbul se deplasează în afara domeniului lexical (V-la-I), deci nu periferia vP găzduiește constituenții interpolați. În schimb, Poletto (2014: §2) arată că, în italiana veche, elementele inteporlate se află în periferia vP. Concentrând-se asupra dislocărilor cu pronume clitic din spaniola veche (asemănătoare 18 cu exemplele noastre din (12)) și comparând
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
structurilor din portugheza veche, Martins (2002) aduce argumente pentru faptul că verbul se deplasează în afara domeniului lexical (V-la-I), deci nu periferia vP găzduiește constituenții interpolați. În schimb, Poletto (2014: §2) arată că, în italiana veche, elementele inteporlate se află în periferia vP. Concentrând-se asupra dislocărilor cu pronume clitic din spaniola veche (asemănătoare 18 cu exemplele noastre din (12)) și comparând datele din spaniola veche cu cele din portugheza veche, Poole (2007: 188) atrage atenția că asupra faptului că ""Interpolation" phenomena
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cu Principiul preferinței centrului (van Gelderen 2004, 2011; Poletto 2014: 32), care se manifestă în procesele de schimbare diacronică) și reanaliza sa ca determinant (prin procesele tipice gramaticalizării determinanților, v. Giusti 1998; Roberts și Roussou 2003); (iii) specializarea și restrângerea periferiei stângi a grupului nominal (v. §1.2.4 infra), în acord cu reducerea generală a deplasărilor la periferia stângă în trecerea de la latină la limbile romanice (Ledgeway 2012: 281-282). 1.2.4 Domeniul prenominal În româna veche, domeniul prenominal dă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
diacronică) și reanaliza sa ca determinant (prin procesele tipice gramaticalizării determinanților, v. Giusti 1998; Roberts și Roussou 2003); (iii) specializarea și restrângerea periferiei stângi a grupului nominal (v. §1.2.4 infra), în acord cu reducerea generală a deplasărilor la periferia stângă în trecerea de la latină la limbile romanice (Ledgeway 2012: 281-282). 1.2.4 Domeniul prenominal În româna veche, domeniul prenominal dă dovadă de o mai largă accesibilitate decât în româna modernă. Lăsând deoparte elementele funcționale (determinanții și cuantificatorii), o
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
vreare (CC2.1581: 63) c. a lui iaste de oameni iubire (CC2.1581: 63) d. Tuturor sfârșitul apropie-se (CV.1563−83: 79v) Deși nu se poate distinge în toate cazurile dacă poziția prenominală este accesată prin deplasare pragmatică la periferia stângă nominală (deplasare A-bar) sau este efectul setării centru-final a Parametrului centrului (v. §2.3 infra) în toate cazurile de mai sus21 (v. discuția la Ledgeway 2012: 281-2, 2015b, 2015d), există indicații în favoarea existenței reziduale a structurilor cu centru
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
1969 cu referire la limba lui D. Cantemir) se găsesc, cu o frecvență redusă, în texte originale și în traduceri. Acest fenomen lingvistic presupune întreruperea contiguității grupurilor sintactice: constituenți interni grupurilor nominale (și adjectivale) sunt extrași 23 și deplasați la periferia stângă propozițională (38a-b); exemple complexe ca (38c) arătă că și periferia stângă internă a propoziției (periferia vP) este accesată de constituenți dislocați simultan cu accesarea periferiei stângi propoziționale 24; rareori, (38d), deplasarea se produce în afara limitelor propoziției de care ține
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
o frecvență redusă, în texte originale și în traduceri. Acest fenomen lingvistic presupune întreruperea contiguității grupurilor sintactice: constituenți interni grupurilor nominale (și adjectivale) sunt extrași 23 și deplasați la periferia stângă propozițională (38a-b); exemple complexe ca (38c) arătă că și periferia stângă internă a propoziției (periferia vP) este accesată de constituenți dislocați simultan cu accesarea periferiei stângi propoziționale 24; rareori, (38d), deplasarea se produce în afara limitelor propoziției de care ține grupul nominal din care se face extracția. (38) a. [A duhului
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
originale și în traduceri. Acest fenomen lingvistic presupune întreruperea contiguității grupurilor sintactice: constituenți interni grupurilor nominale (și adjectivale) sunt extrași 23 și deplasați la periferia stângă propozițională (38a-b); exemple complexe ca (38c) arătă că și periferia stângă internă a propoziției (periferia vP) este accesată de constituenți dislocați simultan cu accesarea periferiei stângi propoziționale 24; rareori, (38d), deplasarea se produce în afara limitelor propoziției de care ține grupul nominal din care se face extracția. (38) a. [A duhului svântu]idă-ne [DP tidarurile] (FT
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
grupurilor sintactice: constituenți interni grupurilor nominale (și adjectivale) sunt extrași 23 și deplasați la periferia stângă propozițională (38a-b); exemple complexe ca (38c) arătă că și periferia stângă internă a propoziției (periferia vP) este accesată de constituenți dislocați simultan cu accesarea periferiei stângi propoziționale 24; rareori, (38d), deplasarea se produce în afara limitelor propoziției de care ține grupul nominal din care se face extracția. (38) a. [A duhului svântu]idă-ne [DP tidarurile] (FT.1570−5: 2r) b. Iacă, creștine, [ce mare]iavem [DPveselie
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
dimensiuni în verificarea trăsăturilor (morfo)sintactice: interpretabilitatea și valorizarea, idee exploatată recent atât în literatura generativă 28, cât și în literatura de tipologie lingvistică 29. În fine, teoria fazelor propusă de Chomsky (2001, 2008) permite extinderea firească a noțiunii de periferie sintactică, propusă inițial de Rizzi (1997) pentru periferia stângă propozițională și extinsă de autori ca Belletti (2004) la periferia propozițională internă sau Giusti (1996) și Aboh (2004) la periferia grupului nominal. Vom prezenta, pe scurt, în secțiunile următoare toate aceste
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
valorizarea, idee exploatată recent atât în literatura generativă 28, cât și în literatura de tipologie lingvistică 29. În fine, teoria fazelor propusă de Chomsky (2001, 2008) permite extinderea firească a noțiunii de periferie sintactică, propusă inițial de Rizzi (1997) pentru periferia stângă propozițională și extinsă de autori ca Belletti (2004) la periferia propozițională internă sau Giusti (1996) și Aboh (2004) la periferia grupului nominal. Vom prezenta, pe scurt, în secțiunile următoare toate aceste concepte teoretice pe care le folosim în analiza
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în literatura de tipologie lingvistică 29. În fine, teoria fazelor propusă de Chomsky (2001, 2008) permite extinderea firească a noțiunii de periferie sintactică, propusă inițial de Rizzi (1997) pentru periferia stângă propozițională și extinsă de autori ca Belletti (2004) la periferia propozițională internă sau Giusti (1996) și Aboh (2004) la periferia grupului nominal. Vom prezenta, pe scurt, în secțiunile următoare toate aceste concepte teoretice pe care le folosim în analiza datelor românei vechi și moderne. Până la explicitarea conceptelor de mai sus
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]