3,569 matches
-
că, printre ruinele școlii normale distruse, rămăsese în picioare partea în care se aflau clasa și dormitorul meu... era intervenția salvatoare. În noiembrie 1931, datorită înțelegerii din partea celor doi conducători ai școlii - Paul Constantinescu și Constantin Iacomi - am înlăturat ultima piedică din calea mea ca școlar. În anul următor lucrurile s-au schimbat în bine, tata a făcut rost de bani și eu mi-am continuat drumul de școlar bun și de serios muncitor agricol în timpul vacanțelor. Anii următori trec mult
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
cuvânt urât: totdeauna! Cu ce picior să găsesc drumul bun? Credeam că o să fii mereu lângă mine când aș fi avut nevoie! Dar ai plecat și nu știu cu ce picior să-mi continui lupta! Lupta cu viața și cu piedicile ei! Puteai să mă înveți atâtea. De ce ai plecat? Acum cu ce picior să mă ridic și să merg înainte? Câte lucruri puteam să învăț de la tine... Cum să zâmbesc când mi-e greu, cum să râd, cum să mă
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
de la Milostivul Dumnezeu. S-a îndurat de Moise, de rugăciunile lui. I S-a arătat în vis să ia poporul evreu și să se întoarcă în țara lui. Egiptenii n-au vrut să le dea voie și le-au pus piedici. Atunci Dumnezeu i-a spus lui Moise să adune imediat poporul evreu și să fugă cât mai repede din Egipt. Și așa a făcut. Cand au ajuns la Marea Roșie, Dumnezeu a făcut minune. I-a zis lui Moise să dea
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
așa este înlăturat de a sluji la Sfanțul Mormânt de către greci. Acum ce facem? Și noi îl părăsim? Are mare nevoie de sprijinul nostru al tuturor. Părintele a fost înlăturat pentru că a făcut un lucru bun. Vrăjmașul îi pune multe piedici. Dar Dumnezeu nu-l va părăsi. Poate se va găsi o soluție de a-l ajuta, a-i trimite bani s-o termine. A ajuns aproape la capăt și acum se oprește. Nu, nu se poate! Cu Milă și Ajutorul
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
cele din urmă” anulează retroactiv toate agrementele, toate vanitățile, prestigiul și puterea de care vei fi avut parte. Sigur, povestea aceea cu cămașa fericitului nu e decât un apolog fără cine știe ce relevanță. Tot sigur este că marile lipsuri sunt teribile piedici în calea fericirii. Însă nu insurmontabile. După cum plăcerile, huzurul, îndestularea sunt, dar nu negreșit, propice fericirii. Totul depinde de felul cum sunt primite. Acestea sunt arhiștiute, repetate de milenii. Le repet și eu acum. Arhiștiute, dar în fond nu prea
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
dat jos din pat și am mers direct la arma lui tata și am apăsat puternic pe trăgaci, dar fără efect. M- am ținut de trăgaci cu toată greutatea trupului meu, dar tot fără efect. Nu știu cum am reușit să întorc piedica armei, și arma a luat foc. Alicele au intrat în tavan, arma a căzut din cui, camera s-a umplut de fum și de miros greu. Sora Nica, speriată, a rămas sub așternut, iar eu am fugit afară să mă
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
militant. Nu putem uita spiritul combativ a lui bădia Pătru care nu mai este printre noi și până la moartea sa În anul 2000 a condus Filiala „Ginta Latină” de la Bor și revista „Curcubeul Timocean”. Vocea lui a răsunat mobilizatoare dezvăluind piedicile oficialilor În acordarea drepturilor pentru Timoceni. Ardoarea sa În apărarea cauzei naționale o simțim și În versurile Închinate „Fratelui Ilie Ilașcu”: „Eh, Ilie, dacă ucideai o mie de ostași, erai erou, erai eliberat! Chiar decorat! Dar tu ești doar român
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
un popor fără de viitor”. 15.IV. Dr. Eugen Belinsehi Fălești (jud. Bălți) Am fost și eu la Chișinău la Marea Adunare Națională din 31 martie. Din Fălești am plecat cu două zile mai devreme pentru că peste tot ni se puneau piedici. Așteptăm adevărata primăvară. Ne-am săturat de anotimp rece. 18.IV. Ing. dipl. Traian Trifa Căta (Voivodina) Ne-a trimis numerele 31-33 din prestigioasa revistă „Familia” care apare În condiții grafice excepționale. Preocupările harnicului redactor șef ilustrează deopotrivă viața românilor
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
generală, avându-se În vedere "primejdia pe care o reprezenta extinderea elementului slav" pentru Europa Centrală și de Est. Carp a Încercat să arate că România ar putea juca un rol important În aceasta zonă, dacă nu s-ar pune piedici În calea dezvoltării sale, vorbind despre pericolul venit din partea Rusiei, care amenința siguranța sud-est europeană. În cadrul unui bal de curte, la care a fost invitat la 6 februarie 1883, Împăratul Franz- Iosif a ținut să-i precizeze că poziția guvernului
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
de Europa”. Discuțiile au fost reluate În ședința Adunării din 26 septembrie 1879, când deputatul D. Giani a citit raportul și proiectul de lege relativ la revizuirea articolului 7 din Constituție. Noua redactare prevedea că „diferența de credință nu constituie o piedică de naturalizare, că Împământenirile vor fi individuale, că doar cetățenii vor putea dobândi proprietatea rurală, că toți locuitorii din Dobrogea se bucură de toate drepturile fără discriminațiune de religiune, că indivizii născuți și crescuți În România, care nu se vor
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
ajunge la un bun rezultat”, căci atunci când au fost aplicate, pentru țară nu a-ți făcut nimic, iar În străinătate am fost tratați ca barbari”. Noul articol 7 al Constituției stabilea: „Diferența de credințe religioase și confesionale nu constituie o piedică spre a dobândi drepturile civile și politice și a le exercita. Se stabilea și modul de Împroprietărire, acordându-se naturalizarea În bloc a evreilor ce făcuseră războiul (circa 900); ceilalți nu o puteau căpăta decât individual”. Legea propusă de guvern
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
nulă. Moștenind ideile evului mediu după care exploatarea minelor era un drept regalian, mai toate statele au revendicat În trecut, fie dreptul absolut de proprietate, fie dreptul de imixiune. De acolo o sumă de legislații care nu erau decât atâtea piedici În dezvoltarea industriei miniere. Pe de altă parte proprietarii suprafeței au revendicat Întotdeauna libera dispozițiune a subsolului fără a avea totuși mijloacele materiale de al exploata”. Carp a dezvoltat o teorie În care identifica deosebirile dintre proprietatea suprafeței și proprietatea
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
din 7 februarie 1895 raportorul Gr. Tocilescu considera legea ca impusă prin Însăși firea lucrurilor: „voim să scoatem din fundul pământului avuțiile miniere; voim cu alte cuvinte să creăm industria minieră; trebuie atunci să găsim mijloacele proprii pentru asemenea Întreprindere, piedicile de tot felul, ce se opun În cale, Înlăturate; inițiativa privată Încurajată, capitalurile din țară și străinătate atrase către o Întreprindere grea și uneori riscantă”. În Parlament, cei care au combătut legea, Sturdza, Panu, Mârzescu, Aurelian, În loc de a o combate
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
deci reangajarea marinarilor) ; reorganizarea mai bună a Marinei, cu salarii și condiții mai convenabile ; abolirea corsariatului ; extinderea confesiunii creștine a metodiștilor în rândul coloniștilor americani ; instituirea unei taxe pe gin, o băutură foarte populară. Privind problema prin prisma raportului dintre piedici și stimulente, istoricul american a conchis că, atunci când stimulentele au fot mai puternice, piedicile au trecut în plan secund. Pirateria a fost aleasă pentru că erau mai ușoare câștigurile ilegale (nu din dorința de aventură sau de frica greutăților din marina
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
abolirea corsariatului ; extinderea confesiunii creștine a metodiștilor în rândul coloniștilor americani ; instituirea unei taxe pe gin, o băutură foarte populară. Privind problema prin prisma raportului dintre piedici și stimulente, istoricul american a conchis că, atunci când stimulentele au fot mai puternice, piedicile au trecut în plan secund. Pirateria a fost aleasă pentru că erau mai ușoare câștigurile ilegale (nu din dorința de aventură sau de frica greutăților din marina comercială ori militară) și a fost părăsită când câștigurile legale au redevenit mai confortabile
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Teologie Practică în cadrul căreia suplinește o vreme și catedra de Teologie Morală, profesor titular de Teologie Practică devenind din 1919. Iată cum caracteriza Vasile Loichiță venirea lui Cotlarciuc în rândul profesorilor de la Alma Mater: „Grele au fost frământatele încercări și piedicile de trecut în această strădanie a sa, dar, în sfârșit, a izbutit, și odată cu întregirea noastră națională, ajunge titularul catedrei de teologie practică, ilustrată decenii de-arândul cu atât de rară vrednicie de neuitatul Dr. Teodor Tarnavschi”. Și aici, la facultate
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
9), iar dacă nu vor să audă, nu vor auzi nimic indiferent de ce cuvântare va ține predicatorul. Există oameni ignoranți, lipsiți de știință și înțelegere, care nu sunt în stare să primească Cuvântul lui Dumnezeu. Dacă predicatorul reușește să înlăture piedicile care vin din partea lui și din partea auditoriului, și totuși predica nu are succes, înseamnă că intervine și o a treia cauză: „metoda învechită omiletică”. „Te cuprinde adesea mila, când vezi câte-un preot asudând și oftând sub sarcina acestor forme
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
pe atunci, nu era îngăduit să deraiezi de pe acele linii stabilite. Giovanni intuia subiectele, dar se pierdea și se zăpăcea atunci când intra în harababura discuțiilor filozofice subtile. Și așa, în fiecare an, se găsea în situația de a lupta împotriva piedicii dogmaticii, pe care trebuia să o repete în sesiunea de toamnă. Pentru a depăși examenul a fost providențial iarăși impulsul și recomandarea protectorului său don Scapini. Profesorul don Zenati se lamenta pentru amestecul invadator al maturului și navigatului don Scapini
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
centimetri. În timpul îndelungii sale convalescențe, Francesco și-a maturat convingerea că ceea ce i se întâmplase ar fi fost un semn sigur că Domnul l-ar voi total și definitiv în Operă. A reflectat, s-a rugat și a decis. Dar piedica i-a venit din partea celui de la care se aștepta cel mai puțin: don Calabria. Orice alt fondator ar fi primit cu brațele deschise un om cult, pios, generos și bogat. Dar don Calabria se temea că prezența acelui conte printre
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
De aici și necesitatea construirii unui mic centru sanitar în sat, pentru a putea dispune de un medic stabil și de unele asistente medicale. Opera era utilă și meritorie, dar din interese politice jenante, a fost împiedicată în realizarea sa. Piedici continue birocratice se interpuneau recunoașterii din partea autorităților. Se găseau totdeauna câte o chichiță pentru a refuza aprobările. Atunci populația s-a mobilizat pentru a cere recunoașterea: 647 capi de familie, nepăsători față de disputele politice, au semnat o petiție pentru ca acea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și de infirmeria Casei Copiilor Buni, don Calabria s-a resemnat. Dar imediat a cerut permisiunea să primească vreo femeie evlavioasă care ar fi intenționat să-și consacre propria viață activității Operei. Iar cardinalul și-a dat încuviințarea. Bacilieri punea piedici și frâna inițiativele acestui preot umil. Dar nu a voit să-i stingă entuziasmul, în ciuda palavrelor și solicitărilor unor monseniori și profesori ai seminarului. Dimpotrivă, în privat spunea: «Nu trebuie să mergi la Lourdes ca să vezi minuni, e destul să
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
din fașă?"). Cu noul rege, scena s-a schimbat: fiecare misiune intra în totalitate în sala tronului și trebuia să se retragă cu spatele, făcînd trei saluturi și reverențe încercare periculoasă, de aproape 20 de metri de parchet alunecos, din cauza piedicilor neașteptate pentru doamnele cu trene lungi de catifea sau de mătase care le încurcau picioarele în timpul plecăciunilor prescrise de protocolul nemilos... În aceste condiții, mi-a fost dat între 1899 și 1904 data plecării mele să asist la șase spectacole
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Într-adevăr, prin acțiunea personală a ministrului și prin poziția Franței în Europa, această legație făcea figură de ambasadă printre misiunile acreditate la Praga, cu atît mai mult cu cît Philippe Berthelot era un susținător fervent al noului stat. În ciuda piedicilor pe care le comportă întotdeauna și pretutindeni programele oficiale, mi-a fost dat să admir, în scurte plimbări, splendorile acestei capitale, unde triumfă arta barocă care, dezvoltată exact la nivelul pe care trebuie să-l aibă rolul său decorativ, dă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
fi de demagog președintele nostru. Vine, vorbește, promite marea cu sarea, pe urmă pleacă, uită sau nu poate întreprinde nimic în sensul făgăduielilor sale, dă vina pe cei din jur, pe dezorganizarea instituțiilor, pe dezbinarea scriitorilor care își pun voios piedică unul altuia, timpul trece, peste doi ani n-o să mai fie președinte, cine știe cine o să-i urmeze și o să rămânem cu imaginea spectacolului de la Neptun. Și el, și eu, și noi toți care am fost acolo. Cotidianul, 18 octombrie 2002 De la
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
românii, atît de înțelepți cît pot fi ei, au produs și proverbe despre învățămintele eșecului. Unul dintre acestea spune că deșteptul învață din greșelile altuia, în timp ce prostul nu înțelege nimic nici măcar din propriile erori. Putem spera la deșteptăciune? Cum uneori piedica fatală ne-o punem singuri, s-ar putea spune că nu. Dar trăim cu speranța că, pe pămîntul acesta, pentru fiecare om există o linie a orizontului. N-o să mîncăm niciodată cîini, pentru că îi doare! O fotografie difuzată de agenția
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]