3,087 matches
-
Adică nu prea mult. Oricum, nu destul pentru mine. S.A.: Și așa, încă o dată, ai simțit limitele micii tale lumi. Pe lângă claustrofobia propriu-zisă, să-i zicem existențială, ai trecut și prin claustrofobia cititorului, care apare probabil în momentul în care pipăi limitele fizice ale bibliotecii tale. Tu tinzi spre biblioteca infinită, borgesiană, iar în realitate ajungi rapid la capătul raftului, și apoi în toate direcțiile nu mai urmează decât peretele. M.I.: Da, am epuizat cărțile din târg. Din fericire, chiar și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
copilărie) (b) "Fii încredințat că nu eu, ci puterea milosteniei și inima ta cea bună te ajută, Harap-Alb, zice Sfânta Duminică ieșind și lăsându-l în pace să se liniștească." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (c) "Dară împăratul, mulțumit că pipăise merele cele aurite, nu mai voia să știe de hoți. Fiul său însă nu se lăsa cu una cu două, ci, arătând împăratului dâra de sânge ce lăsase pe pământ rana ce făcuse hoțului, îi spuse că se duse să
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pământ al legendelor (mai ales olimpice) cu un turism bine bine dezvoltat și un comerț pe măsură. Grecii trăiesc din ,,vânzarea” culturii lor de odinioară, din turismul ecumenic, mica ciubucăreală și slujbe mereu nesigure, ca în toată sfera capitalului. Am PIPĂIT monumente și am sărutat multe icoane, pelerinajul (pe) la mânăstiri și lăcașuri de cult (organizat de directoarea Doinița Mihai) fiindu-ne benefic. M-am ciocnit pe străzi și în magazine cu lume grăbită și stresată. M-au pipăit și câțiva
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
capitalului. Am PIPĂIT monumente și am sărutat multe icoane, pelerinajul (pe) la mânăstiri și lăcașuri de cult (organizat de directoarea Doinița Mihai) fiindu-ne benefic. M-am ciocnit pe străzi și în magazine cu lume grăbită și stresată. M-au pipăit și câțiva hoți de buzunare. Am MIROSIT: mâncăruri specifice, aroma portocalelor și altor citrice încă neculese (sezon, în noiembrie), dar și putoarea din centrul Atenei OMONIA cel mai urât km 0 dintr-un oraș pe care l-am văzut pe
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
chiar litera - și culoare“. Imaginați-vă un text scris cu litere de culori diferite (cele mai subtile nuanțe pe care le-ați văzut), cu „cerneluri în care voi turna parfumuri rare, aduse din Levant, veșnic mirositoare“, niște „cuvinte-frescă“ bune de pipăit, de mirosit, ba chiar de gustat. Visez la cuvântul „căpșună“ scris cu litere pufoase și dulci, având forma, mirosul și gustul fructului și care, fiind mușcat, scoate sunetul de-abia auzit al dinților rănind pulpa (căpșunii). Îmi doresc biblioteci gustoase
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
ar trebui umblat după secrete, după ascunzișuri, după aranjamente ce n-au importanță decât pentru meseriașii angajați în producția spectacolului? Păi, un răspuns ar fi că împinge la asemenea iscodiri firea omenească, dornică - între altele - să cunoască „secrete“, să le pipăie, să exulte... Și de-aici o întreagă industrie a secretelor, a descoperirilor epocale, a masoneriei, a ocultismelor de mâna stângă, dreaptă, yoga, tantra etc. Videoclipurile lui Sarah Brightman mi-au deschis pofta să reascult muzică de operă. N-o fac
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
al curiozității și gândirii omului precum și ca o consecință a nevoii de a-și face din natură un prieten. Pentru a înțelege, a explica și a formula niște concluzii cu privire la tainele naturii trebuie mai întâi să observi (privind, auzind, mirosind, pipăind, gustând), fie folosind anumite instrumente (lupa, microscop) fie făcând anumite experimente. După cum spune un vechi proverb “omul sfințește locul si omul îl dărâmă”, noi, oamenii suntem considerați factorul principal de stabilire a relațiilor om - natură. De felul cum vom ști
Coronița prieteniei by Inv. Constantinescu Adriana, Şcoala Sireţel, Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93019]
-
singur, în ultimul timp, cu insistență, cu exasperare... că, uite!, se duce naibii viața... și ce mă-sa am făcut? Cred că atunci când scrii versuri, când zburzi printre cuvinte, când te joci periculos de ușor cu ele, le mângâi, le pipăi, le miroși, le auzi în tine, le vezi înșirate pe hârtie, când ești amețit, uluit de abolirea ciudată a timpului datorită acestei fantastice îndeletniciri de-a umple ungherele goale ale zilei cu pânze extraordinar de fine, de monstruoase în geometria
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
ai acum vreo 40 de anișori bătuți pe muchia patului cu arcuri și eu tot cu buza umflată-căcălău stau la poarta sufletului tău de tembelă criminală. Că de ce nu-ți lași tu unchiul tău bătrân ca un hârb să-ți pipăie măcar un pic dolofanul, în zorii zguduiți de ziuă, sau la amiază, colea, când se frânge raza-n paișpe de plăcere pe tingire, sau în amurguri prelinse ca un sânge prins pe bubuoaiele senectuții, Doamne-ajută-mă, că nu fac păcat, și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
rostopască, împlântând sever un cui ruginit în trupul fragil al unui fluture de octombrie... *** Uneori, în bravele dimineți bazaconarde și dilii, totul ți se pare posibil. Cuvântul devine coapsă mustind de fervori. E de-ajuns să-l atingi, să-i pipăi literele la vocale și consoane, și din porii extaziați moale țâșnesc febre zglobii, castele medievale, păduri stufoase cu fecioare treze și erudite printre ciuperci și elfi cu vârful urechii ciulit. Te năpădește o iederă regală, mulgi raze în șiștare de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
căreia-l cuprinse cu palmele și, mângâindu-i-l ușor, își trecu degetele,-n ambele direcții, pe buzele fragede, dar aspre de vânt și, parcă, tot mai reci, cu unul îi întredeschise gura, cu primele trei de la cealaltă mână îi pipăi lobul tot mai roșu al urechii, în valva căreia suflă ca o adiere, vârându-și limba în căușu-i amărui, căruia-i dădu, pe dinlăuntru, ocol de șase-șapte ori la rând, de parcă l-ar fi șlefuit precum un maâtre bimbelotier, după
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
asta? Izolată în sfera de foc și gheață ce constituie creierul din dotare, ființa, conștiința, „personalitatea“ purtătoare a numelui cu care semnez se rostogolește neîncetat pe un drum fără capăt. Sau, cel mult, un capăt căruia nimeni nu i-a pipăit forma, culoarea, consistența. Pasajul de mai sus ar putea fi un fragment de proză fantastică, o pastișă după un autor cunoscut, descriind o realitate poetică. Sau poate fi încercarea de configurare a identității duble care mă sfâșie în clipele - lungi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
în timpul ăsta, celelalte trei femei să stea pe lângă noi pentru a ne ajuta la nevoie sau a ne întărâta". De îndată se formă un cerc, mă așezară în mijloc, și acolo, mai mult de două ore, am fost cercetată, prețuită, pipăită de cei patru stricați, primind pe rând de la fiecare laude sau insulte. Îmi veți îngădui, doamnă, spuse frumoasa prizonieră înroșindu-se din plin, să vă ascund o parte din amănuntele nerușinate care s-au petrecut în timpul acestei prime ceremonii"*. Op. cit
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
în pizdă și a început să se pișe înăuntrul meu. Arsura lichidă îmi provoca o senzație necunoscută, încât am urlat. După aia, m-au futut în cur pe rând, până când și-au dat drumul în mine. Am făcut duș tustrei, pipăindu-ne, apoi m-au condus până în stația de taxi. Iată, acum știi totul". Femmes amoureuses. Nouvelles érotiques, Pocket, 2005, p. 182. Dar cititorul descoperă la finalul nuvelei că ea a inventat totul ca să-l facă pe soț s-o dorească
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
fiindcă fata mioapă locuia cu trei verișori și ăștia își cam băteau joc de ea și mutau mobilele în timpul nopții. și fata cea mioapă și-a frecat vânătaia proaspăt dobândită pe picior după care a ajuns la baie și a pipăit în stânga și-n dreapta până când a găsit chiuveta. a dat drumul la robinetul legat la un mic boiler și un fir de apă ruginie a început să curgă. fata cea mioapă nu vedea culoarea apei dar simțea mirosul de fier
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
se apropie de el. a poposit un minut cu nasul înfipt în pardesiul unui bătrânel care tușea încontinuu. apoi s-a trezit strivită literalmente de o femeie foarte grasă care avea în mâini trei papornițe uriașe. iar apoi a fost pipăită din cap până-n picioare de un adolescent puber însetat de dragoste trupească și plin de acnee. în cele din urmă a reușit să coboare. a mirosit aerul murdar și gri încercând să-și dea seama în ce direcție trebuie s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
la membrele inferioare și superioare. Când eram copil, într-o toamnă mi-am scrântit mâna dreaptă. Mă durea îngrozitor, plângeam și mă foiam în toate părțile. Tata m-a luat atunci, noaptea și m-a dus la el. Mi-a pipăit oasele, m-a frecționat cu rachiu de cel tare la locul dureros și mi-a spus să las mâna moale. El a așezat ușurel oasele la loc. Bucuria mea a fost așa de mare, fiindcă a doua zi mâna mă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mea a fost așa de mare, fiindcă a doua zi mâna mă mai durea puțin, iar noaptea am putut să dorm liniștit. Cu mare atenție se ocupa și de cei care aveau oasele de la mâini sau de la picioare rupte. Le pipăia ușurel, încerca să le așeze la loc, le așeza în lopățele care după un timp se prindeau la loc. Cam prin fiecare cot al satului exista câte o babă care se pricepea la câte ceva. Peste Deal exista o femeie pe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
front, am fost prizonier în Rusia 7 ani, am fost accidentat în mina de cărbuni, am trei coaste rupte, am patru copii acasă. Ce să fac? Totul era în zădar, fiindcă căpitanul știa una și bună. A acceptat să-i pipăie tatei coastele rupte, crezând că-l minte, dar nu ne-a dat voie cu grâul acasă. L-am dus la arie și am ocupat loc pe Dealul Stadolei. Am ajuns acasă obosiți și supărați. A doua zi am plecat iarăși
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
salariul. Că dacă n aș fi io pe lumea asta v-ar da pe toți afară. Hai, gata. Hai că v-am dat prea mult nas. Loați-vă și voi un sanviș ceva și vedeți-vă de treabă. Perfect Match Îmi pipăi buzunarele. Știu că am o brichetă pe undeva. N-o găsesc. Renunț și rămân cu țigara neaprinsă în gură. Mă uit în jur. Pe lângă fântână sunt destui oameni, de toate vârstele. Nici unul nu fumează. Asta e una dintre legile lui
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
obiect cu care să-l lovesc în cap. Să tresară. Să-l doară. Să-l văd cum se ntoarce. Să-i văd mirarea amestecată cu furie în ochii ăia nesimțiți. Să văd cum își duce mâna la cap, cum își pipăie țeasta, cum se uită la palma pătată de sânge. Pe măsuța coșcovită, la nici jumătate de metru de mâna mea, e un prespapier. Exact ce-mi trebuie. E făcut dintr-o bucată de marmură. Dau comandă la creier. Îi spun
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
mai văzut decât doar la concertu lu Depeș Mod. Oamenii s-embrâncea mai rău ca la evanghelion. Fiecare vroia să pună mâna pă cartea de-am scris-o io. Era unii care sar fi mulțumit măcar doar so atingă și so pipăie la copertă. ăia de la Umanitas era nebuniți conplet. Comandase deja ediția a treia și o aștepta să iasă de sub tiparniță ca pă pâinea caldă. Când a venit camionu cu tonele de cărți toți cititorii a sărit pă mașină șia-nceput so
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
Aveți de toate. Mai face un pas în spate. Îi spun că mi-ar face o mare bucurie dacă m-ar lăsa să fac baie cu el și să ciocnim o cupă. A ajuns la ușă. Cu ochii la mine, pipăie lemnul și găsește clanța. O apasă și deschide ușa. Mă cheamă datoria. Iese din cavou, fără să-și ia ochii de la mine, gata să țipe dacă m-aș avânta spre el. Apoi închide ușa, cu infinită grijă. Îmi scot bricheta
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
cearșaf în toată regula. Da, cred că e din plastic, dar e transparent și fin ca o foiță de ceapă. L-a desfă cut în câteva se cunde, ține materialul cu grijă, mi-l în tin de puțin ca să-l pipăi. Mm? Pune mâna. ăsta e un cort. Adică se face cort. Știu ce-o să zici. La ce mi trebuie cort dacă vine? Ia judecă tu un pic. Gândește-te la cenușa aia radioactivă care o să cadă din cer. Mm? Păi
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
un pachet de țigări. Șezătoare Stau la etaj, într-un separeu. Camera e pustie, sunt singurul client. Am terminat de mâncat. Mi am scos laptopul meu cel străvechi. Încerc să scriu ceva. Tastatura lui mi-e foarte dragă, i-am pipăit reliefurile de zeci de mii de ori. Aud pași pe scări. Multe tocuri. Bocăneala se amplifică, apoi pe lângă mine trec patru femei. Rămân cu ochii în laptop, dar le simt parfurmurile amestecate. Se așază la o masă, la câțiva metri
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]