6,588 matches
-
că există o distanță suficient de mare între poziția sa și calea ferată. Într-un alt caz, un reporter care dădea live de pe aeroport aproape că a fost luat pe sus de curentul format la aterizarea unui avion pe o pistă mai îndepărtată. Important este ca, atunci când îți pregătești locația, să te asiguri că te simți cât de cât confortabil, astfel încât singura ta preocupare să fie vorbele pe care le spui. Acest lucru este mai greu de realizat atunci când transmiți din
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
cazul ultimelor două mișcări expuse, ea se deplasează cu totul. 1. Traveling-ul reprezintă mișcarea pe orizontală a camerei dintr-un punct în altul, uneori pe o șină specială (cum ar fi cele care urmăresc atleții în alergare de-a lungul pistei de atletism), alteori la liber, în mâna operatorului. Mișcarea de traveling este folosită pentru a dinamiza o poveste, în special atunci când vrei să îți pui în valoare personajul. Pentru o transmisiune specială în direct, la care vrei să evidențiezi reporterul
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
democrație. În lumea modernă, într-o economie industrializată, analiza relației dintre aspectele economice, sociale și instituționale, interne și internaționale (realizată în cercetările lui Moore, Rueschemeyer, Huber Stephens, Stephens, Luebbert și Lipset, Diamond, Przeworski, Vanhanen și Huntington) rămâne cea mai convingătoare pistă de studiu. Următorul pas esențial constă în clarificarea modului în care factorii menționați influențează procesul democratic. Mai mulți autori s-au aventurat în această încercare. Huntington [1991: 69] propune patru pași, care pot fi sintetizați astfel: • o democrație stabilă este
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de coerență, pierderea treptată a capacității de concentrare și efort (spre exemplu, elevul începe corect o activitate, rezolvarea unei probleme accesibile, dar la prima greșeală întâmplătoare, în virtutea inerției, există riscul de a se abate de la rezolvarea corectă, alunecând pe o pistă falsă din cauza unor eventuale asemănări între procedeele care au fost deprinse anterior). De asemenea, întâlnim elevi care manifestă spirit de observație redus, slabă manifestare a interesului, insuficientă curiozitate, ceea ce influențează negativ procesul antrenării lor în activitatea cognitivă, inclusiv în activitățile
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
s-au bucurat de succes. Acest tip de demers, mai dificil datorită numărului restrâns de surse care au fost păstrate sau a dificultății de a le regăsi, ele nefiind "bătute" de istoriografia subiectului, poate însă deschide, în opinia noastră, noi piste de cercetare. Coborând la nivelul local, al oamenilor mai puțin excepționali, cercetarea carierelor celor ce au făcut studii în străinătate ar putea permite o evaluare mai largă a impactului acestui parcurs în configurarea elitelor locale, si, de ce nu, în dezvoltarea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
localul. Pe parcursul lucrării ne vom intersecta însă cu numele de rezonanță, insistând nu asupra creației lor, ci asupra eventualelor legături ale acestora cu provincia de pe tărâmul căreia s-au lansat spre calea afirmării. Bunurile culturale au constituit astfel o bună pistă de identificare a intelectualilor, dacă pornim de la premisa că scrisul reprezintă principalul instrument de impact în relația cărturarului cu societatea. Studiul prosopografic a evidențiat producătorii culturali, 38 din județele nord-moldovenești ale Vechiului Regat și 83 din județele bucovinene. Analiza acestora
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
aduce ceva În plus. Moussavi (Moussavi / Kubo 2006: 6) găsește justificarea ornamentului clasic exclusiv În folosirea s imb olu lui , iar În absența acestuia, cel nou e forțat să se justifice prin funcție. Dar consider că Moussavi merge pe o pistă greșită. Funcția ornamentului nu poate fi Înțeleasă ca funcție tehnică În cadrul clădirii. Luând ca exemplu Institut du Monde Arabe din Paris a arhitectului Jean Nouvel, nu putem spune că ornamentul are funcția de parasolar, chiar dacă parasolarul are și rol ornamental
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
Elena (26 august 1923, Gura Humorului, jud. Suceava) Prima stewardesă din România. Urmează liceul, absolvit în 1938, la Cernăuți. După alipirea Bucovinei de Nord la U.R.S.S., în 1940, familia s-a refugiat la București. A lucrat ca secretară de pistă la Școala de Planoare, unde a făcut primul zbor, în 1942. În același an s-a angajat la Direcția Generală a Aviației Civile. Pentru că avea un fizic plăcut și cunoștea mai multe limbi străine, rusa, germana, franceza și engleza, i
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
egocentrism. Prin urmare, există studii care străbat în profunzime capacitatea de antrenare a copilului, dar majoritatea studiilor s-au efectuat în laboratorul de fiziologie, unde s-a determinat în mod deosebit puterea metabolică. Foarte puține studii s-au efectuat pe pista de atletism sau în săli de sport, unde să fie testată capacitatea de antrenare a copilului. Și cum nimic la naștere nu este preformat definitiv, este acceptat faptul că viteza ca și alte calități motrice se dezvoltă la vârste mici
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
1998) consideră că în poziția „pe locuri” centrul general de masă „se află la o înălțime aproximativă de 54,4 ± 4,8 cm la bărbați și de 53,2 ± 2,0 cm la femei față de sol, iar proiecția lui pe pistă față de linia de start este la 18,8 ± 5,1 cm respectiv 15,7 ± 3,0 cm. Așa cum se observă și din imaginile de mai jos axa realizată de umeri, braț și antebraț formează cu solul un unghi de ~750
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
dintre începutul aplicării presiunii asupra blocurilor și momentul părăsirii acestora este cunoscut drept componenta motorie a startului”. Componenta motorie este alcătuită din: ■ „semnalul dat de pistolul de start - 0.00 s; ■ timpul de reacție - 0.14 s; ■ mâinile ridicate de pe pista de alergare - 0.15 s; ■ părăsirea blocului din spate - 0.25 s; ■ părăsirea blocului din față - 0.38 s”. După cum se observă, cu multă ușurință un alergător de viteză are nevoie de „0,3 pana 0,4 s pentru a
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
parametrii esențiali ai mișcării în startul de jos folosit în probele de viteză. Lansarea de la start începe cu mișcarea de tragere a piciorului din spate, paralel cu solul, continuă cu o pendulare puternică și rapidă înainte, și așezarea reactivă pe pistă. La primul pas, durata fazei de zbor este minimă tinzând către 0, timpul de sprijin al primului pas având o durată apropiată de cea a părăsirii blocului din spate - 0.25 s. O dată cu derularea pașilor și creșterea vitezei de alergare
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
0,189 s, iar campioana Veronica Campbell 0,167 s. Revenind la studiul menționat mai sus, din analiza dinamicii vitezei pe cele 10 intervale de câte 10 m, la finaliștii bărbați, au rezultat câteva aspecte care confirmă afirmația după care pistele sintetice au adus modificări substanțiale privind structura cursei de 100 mp. Se cuvine să facem o precizare, înregistrarea timpilor din 10 în 10 m, nu oferă informații suficient de detaliate privind dinamica cursei sub raportul evoluției vitezei de deplasare. Din
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
frecvența maximă de mișcare, de 5,4 mișcări pe secundă, care crește până la 16-17 ani la 5,6 mișcări pe secundă. G. Cometti, 1989, susține ideea că, între 7 - 13 ani, viteză de accelerare (frecvența mișcării) va avea prioritate. Pe pista de alergare, frecvența mișcării se exprimă prin numărul de fuleuri în unitatea de timp, iar dezvoltarea lor pare a fi optimă între 9 - 11 ani, când atinge valori de 4,44 pași / secundă la băieți și 4 pași / secundă la
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
Principala cauză o constituie diferențele de forțe de reacție la contact cu solul și de putere. Lungimea efectivă a pasului poate fi îmbunătățită prin trei metode, recomandate de L. Seagrave, 1996 : a. mărirea capacității de efort a atletului la nivelul pistei, prin îmbunătățirea forței și puterii atletului; b. mărirea efortului aplicat prin perfecționarea tehnicii; c. reducerea frecării de tragere sau de frânare, rezultate la aterizarea fiecărui pas de alergare; tragerea este determinată de modul cum atletul așează piciorul la contactul cu
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
înainte, nu spre exterior sau interior; 2. înaintarea este dată de acțiunea de extindere completă a genunchiului și gleznei în perioada de sprijin, în faza de impulsie; Este discutabilă, (n.a.) extinderea completă a genunchiului în condițiile tehnicii de alergare pe pistele sintetice; 3. echilibrul corpului trebuie menținut prin ținerea capului, umerilor și trunchiului într-o aliniere naturală, aproape de verticală, fără aplecări exagerate din șolduri; 4. eliminarea contracțiilor excesive de la nivelul maxilarului inferior, umerilor, antebrațelor, pumnului. De notat că aceste aspecte nu
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
a genunchiului aproape de orizontală. Varianta cu „săltare” se diferențiază de cea cu „pășire” prin o ușoară creștere a vitezei de execuție, o ridicare a genunchilor mai rapidă și mai înaltă, asociată cu o „pășire/înfigere” a piciorului pe sol „ca și cum pista este cea care aleargă sub atlet și tălpile acestuia ar trebui să vină în contact cu solul în cea mai scurtă perioadă de timp posibilă”. Michael Young (2007), prezintă trei obiective ce trebuie urmărite în realizarea unei tehnici de execuție
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
proiecția centrului de masă și în acest caz frânare este mai mare. Durata perioadei de contact cu solul în atingerea vitezei maxime este foarte scurtă, de aproximativ 0,1 s, fapt ce necesită o pregătire a sprijinului înainte de contactul cu pista de alergare. Luarea contactului cu solul pe partea anterioară a labei piciorului reprezintă modalitatea cea mai eficientă, fapt constatat în urma realizării unor studii prin filmare cu viteză mare de 200 cadre pe secundă. K. Erdman, analizând rezultatele a evidențiat faptul
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
clarificări ale tehnicii pasului de alergare pentru viteza maximă. Vom releva în continuare aceste idei care aprofundează în același timp și câteva aspecte ale impulsiei pe suprafață sintetică: a. sprinterii, în alergare, se deplasează pe direcția orizontală de-a lungul pistei, iar forța care acționează are atât o componentă orizontală cât și una verticală. Forța verticală este necesară pentru ridicarea și coborârea centrului masei sportivului. Forța orizontală propulsează atletul către sfârșitul liniei. Acest proces continuu al propulsării și deplasării în sus
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
a zonei pelviene. Când zona pelviană este înclinată spre înapoi, viteza maximă de deplasare este încetinită sau în cel mai bun caz se menține. Această încetinirea sau menținere este determinată de acțiunea tălpii piciorului care în alergarea de viteză pe pistele sintetice nu mai realizează o acțiune mult mai activă de tracțiune obținută prin mișcarea de agățare a pistei, de sus în jos, dinainte spre înapoi cu „pingeaua”. Am putea considera acțiunea de eliminare sau reducere a fazei de amortizare și
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
cel mai bun caz se menține. Această încetinirea sau menținere este determinată de acțiunea tălpii piciorului care în alergarea de viteză pe pistele sintetice nu mai realizează o acțiune mult mai activă de tracțiune obținută prin mișcarea de agățare a pistei, de sus în jos, dinainte spre înapoi cu „pingeaua”. Am putea considera acțiunea de eliminare sau reducere a fazei de amortizare și ca un rezultat al creșterii vitezei de deplasare. Concepția mai nouă privind faza de amortizare în contextul în
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
11-12,5 m/s, arată că aceasta a fost înlocuită cu o fază a cărei acțiune de frânare este minimalizată sau absentă, cu efect pozitiv ce menține sau accelerează mișcarea de înaintare a corpului. Mișcarea labei piciorului de agățare a pistei și de tracțiune spre înapoi ca efect al poziției pelvisului asupra curbei mișcării piciorului anulează forțele negative reprezentate de contactul tălpii cu solul și le transformă în forțe pozitive. Prin urmare, trebuie luată în considerare mișcarea de agățare-tracțiune a labei
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
accelerării. Îndoirea trunchiului e ca și cum s-ar apleca sub o greutate. Se preferă ca sprinterul să ridice pieptul și să realizeze o linie continuă între gleznă -genunchi- șold - umăr. În acest mod corpul se află la 45 de grade față de pistă. Indicațiile eficiente ar fi: “tălpi rapide” , “pământ fierbinte” iar bătutul din palme cu ritm crescut va marca frecvența. După ce se obișnuiește cu distanța, atletul va repeta pe distanțe mărite în condiții variateturnantă, vânt din față, vânt din spate. Pentru ca sistemul
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
capacitatea de accelerare, următoarele: -alergare împotriva vântului în care sistemul muscular este obligat să-și îmbunătățească răspunsul pentru a se opune rezistenței vântului. „Totuși, ce e mai greu nu e mai bine”, spune autorul de mai sus; -alergare pe o pistă tot mai mare. O pantă abruptă poate fi indicată pentru antrenarea accelerației, iar o pantă mai mică oferă cea mai bună variantă pentru dezvoltarea vitezei maxime. (Paradisis și Cooke, 2001). În acest sens, studiul lui Paradisis și Cooke, 2001, prezintă
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
fapt a umanului, dar o iau ca punct de pornire al unui traseu pe care omul îl are dat virtualmente în interiorul lui. Pentru aceste tradiții, omul e prin excelență ființă dinamică, vector vertical. Starea lui de fapt e doar o pistă de lansare, aspectul incoativ al convergenței spre modelul lui universal. în termenii religiilor monoteiste, universalul în noi este chipul divin reflectat în inima profundă. Acestui chip, Unu, fiecare om îi oferă o oglindă unică, proprie, personală, iar prin dinamica asemănării
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]